Lumea, ianuarie-martie 1935 (Anul 18, nr. 4998-5073)

1935-01-14 / nr. 5008

V­ Duminică 15 Ianuarie 1935 Bon No. 47 115 PREMII LEI 50.000 BANI din tară - ULTIMA ORA - st­răind iartte De ori pânâ azi Patriarhul și primul ministru au examinat ori chestiunea alegerii Mitropolitului Moldovei Buc. 13.— Sanctitatea Sa Patriarhul Miron Criste a avut ori o lungă întrevedere cu d. Gh. Tătărescu, președintele consiliului de miniștri cu care a discutat asupra alegerii Mi. M. S. REGELE își va relua reședința în Ca­­pitală în ziua de 21 Ianuarie, când va relua audiențele la Palatul din Calea Victoriei. CONSFĂTUIRE La Tighina au sosit cei doi ingineri sovietici. Ei vor ră­mânea în țara noastră timp de trei zile, timp in care vor examina cu specialiștii români posibilitatea refacerii podului peste Nistru. Discuțiile vor fi continuate la Moscova în ca­drul unei conferințe la care vor participa și ingineri ro­mâni.­tropolitului Moldovei. Nu s'a putut ajunge la un acord. Cele mai multe șanse le au Vicarul Nicodem al Neamțului, Visarion Puiu al Hotinului și Nifon Criveanu al Hușilor. IMPORTUL Ministerul de industrie a dat o decizie cu privire la stabilirea­­ cotelor de import. Prin această decizie se ad­mite ca importul să fie de 60 la sută din media primului trimestru al anului 1934. PRECIZARE Ministrul de finanțe dez­minte că s’ar intenționa re­ducerea salariilor funcțion­ari­lor publici și arată că în lu­crările de întocmire a noului buget, această chestiune nu a fost adusă în discuție. Consfătuirea de la clubul georgist — Declarațiile d-lui Gh. Brătianu — Buc. 13T— La clubul par­tidului liberal-georgist a avut loc ori o conferință a d-lui Gh. Brătianu cu șefii de or­ganizație. . Șeful­ partidului a făcut cu­noscut cu­­ acest prilej șefilor de organizație motivele de or­din general care l-au determi­nat să țină discursul pe care l-a rostit la Cameră la 18 De­­cembrie, după care i-a pu­s în curent cu acordul cu dl. Ma­reșal Averescu. Dl. Gh. Bră­tianu le-a cerut apoi infor­mații asupra­­ situației din or­ganizațiile respective,­ dându-le unele indicații cu privire la acțiunea viitoare a partidului. 40.000 emigranți din Sarre se vor refugia în Franța? Berlin 13.—Ziarele germane cred că după terminarea ple­biscitului din Sarre un număr de­­ 40.000 emigranți se vor refugia în Franța. Presa na­­țional-socialistă crede a ști că ei vor fi luați în primire la frontieră del detașamente din garda mobilă, concentrate la graniță in acest scop și aduși în interiorul țării, unde vor fi internați în lagăre de concen­trare. Anglia cere ridicarea clauzelor militare ale tratatului de la Versailles Londra 13. — Marele ziar londonez „Times" ocupăndu­­se de apropiata n convocare a conferinței dezarmării, crede că puterile care au ieșit in­­vingătoare in războiul mon­dial, au datoria de a da o declarație comună prin­­ care să abroge clauzele militare a­­le tratatului de la Versailles. Ce hotărâri s­au luat în ședința de aseară a comitetului de șomaj Aseară a avut loc în cabi­netul d-lui primar Racovitză ședința comisiunei de ajuto­rare a șomerilor. Au luat parte d-nii: inspec­tor Ciurea, N. D. Mărgărint, V. Arsenie, Alex. Einhorn, a­­jutor de primar Ionel Frühling, aj. primar N. Dobrovici, Ion Pascu, Gh. Costinescu. Dl. primar Racovitză arată că, lucrând în felul cum s'a lucrat până în prezent, riscăm să epuizăm toate fondurile de la început. D. Arsenie propune să se impue — ca în anul trecut — câte un leu la biletele de ci­nematograf și la Teatrul Na­țional. Dl. Mărgărint spune că lipsa de lucru este mare. Multe fa­brici concediază lucrătorii. Dl. Ciurea spune că institu­țiile locale încep să achite cota de 1 la sută. Dl. Arsenie­­­ arată că Bucu­­reștiul strânge fondări din toa­tă țara și își ațumă șomerii din plin. Cere d-lui Recovitză să intervie la centru să se acorde o cotă mai mare lașului. S’a hotărât un triaj sever pe la casele acelora cari s'au înscris ca șomeri. Se decide ca d. Ion Pascu să se ocupe exclusiv cu ches­tiunile privitoare la șomaj. Se hotărăște ca zilele de distribui­re să fie Luni. Joi seara sunt convocați la­­ primărie indus­triașii ieșeni pentru a da con­curs. J. P. Londra 13. Se anulată din Rio de Janeiro că doi misio­nari americani au fost atacați de un grup de 70 de indigeni, care i-au omorât în chinuri groaznice. Marele Teatru Cinema TRIANON Azi cel mai bun program din­­ actuala stagiune. Drăgălașa și îndrăcită ingenuă FRANCISKA GALL alături de stră­luciții interpreți de operetă Albach Retti, Paul Hörbiger, Tibor von Halmay, Hans Moser, apar în splendida operetă ““ PARADA PRIMAVEREI Al doilea film. Senzații. Aventuri extraordinare TIGRESA GALBENA cu Anna May Wong ■ ----Complectate JURNAL SONOR FOX MOVIETGN Mâine Luni monumentala realizare. O distribuție fe­nomenală: Norma Shearer, Frederick Marth și Charles Laughton in filmul de colosală montare Fecioarele «l­ra strada Wimpole Al 2-lea f­im: Mai tare ca Bestia: Mai emoționant ca Frankenstein PISIC3 cu BORIS KARLOFF Declarațiile dului prim­i-ministiru­ Tă­­t­tărescu făcute unui ziar francez Boc, 13. D.­­Gh. Tătărescu, președintele co­nsiliului, a pri­mit ori în audiență pe d-na Nelia Pavlova, trimisă spe­cială a marelui ziar francez „Paris Journal", căreia i-a a­­cordat un interview. La întrebarea privitoare la neînțelegeri în sânul partidu­lui liberal, primul ministru a răspuns: „Zvonurile acestea sunt­­ sim­ple povești, fără nici un fun­dament. ”Partidul nostru*i u­­nanim. Tristele evenimente interna­ționale care s'au succedat și probleme care se­­pun însăși viața țării n­oas­­tre reclama azi o solidaritate vigilentă a tuturor conștiințe­lor și a tuturor energiilor". întrebat despre ideile extre­miste, d. prim ministru­­ J.Tătă­­rescu a declarat că este­ po­­sib­i ca aceste idei să circule. Câtă vreme o ac­țiune­­­ămâ­­ne în limita legate, guvernul nu intervine. Dar guvernul își rezervă mâna sourte. El nu va admite ca organizații subver­sive de orice nu­anță ar fi ele. să poată tulbura ordinea în țară. Ne străduim de a menține în țară o atmosferă de încre­dere, consacrând toată activi­tatea noastră marilor interese naționale pe­­ care avem dato­ria să le servim și să le a­­părăm. In ce privește politica ex­ternă, d. Tătărescu a declarat că întreg guvernul e deplin solidar cu £»d. Titulescu, care de ani de­ zile conduce politi­ca m­­ast­ră externă cu o mă­­estrie«^î prestigiu incompara­bile. » Anglia dorește soluționarea grab­nică «­ probleme­ narr­e — Importanta întrevedere Laval-Sir John Simony — Consfătuirea d»lui Lava, cu miniștri Micei Antante — Geneva 13. — Atenția* di­plomaților și oamenilor de stat care participă la lucră­rile Soc. Națiunilor a fost a­­trasă de întrevederea care a avut loc­uri între d-nii Laval și Sir John Simon. Ambi bărbați de start au discutat a­­supra diferitelor probleme ac­tuale, anume asupra plebisci­tului din Sarre, conflictului ungaro-iugoslav,­acordurilor de la Roma, precum și asupra apropiatei vizite la Lond­ra a d-lor Flandra și Laval ii care va avea loc între 1,24 și­­­ 28 ia­nuarie), Sir John Simon a declarat că guvernul britanic­­ acordă mare­­ importanță soluționării cât mai repede a problemei Sarre, atât în interesul popu­lației din acel teritoriu, cât și de menținerea atmosferii de liniște în Europa,. Dl. Laval s-a declarat per­fect de acord cu ministrul a­­facerilor străine al Marii Britanii. Dl. Laval a avut aseară o întrevedere cu miniștri state­lor Micei Antante, pe care­ i-a pus în curent cu acordurile încheiate la Roma și cu scopul călătoriei sale la Londra. D. Laval a avut apoi o în­trevedere cu d. Litvinow, co­misarul sovietic la afacerile străine, discutând asupra sta­diului actual al trativelor in vederea încheerei pactului o­­riental, precum și unele pro­bleme care interesează Franța și Uniunea Sovietică. Ungaria a prezentat Soc. Națiunilor rezultatul cercetărilor privind­­ responsabilită­­țile în atentatul de la Marsilia Geneva 13. Tibor Eckhardt, delegatul permanent al Unga­riei la Societatea Națiunilor, a predat ori secretarului ge­neral al S. N. un document cuprinzând rezultatul cercetă­rilor făcute de guvternul ma­ghiar pe teritoriul Ungariei în legătură cu responsabilitatea în atentatul de la Miarsilia. Do­cumentul arată că unele au­torități în­ subordine, maghiare, s’au făcut vinovate­­ de negli­jență, fapt pentru ca­re au fost pedepsite. Lordul Eden, raportorul­­ a­­cestei probleme, va studia cu amănunțime documentul ma­ghiar, după care va lua con­tact­e cu reprezantanții Micei Antante, apoi își va prezenta raportul consiliului Societății Națiunilor. In cercurile diplomatice en­gleze se exprimă speranța că memoriul prezentat de Unga­ria va satisface toate statele, iar chestiunea va putea­­fi ast­fel definitiv închisă. Societatea Națiunilor adresează an apei populației «lira Sarre Geneva 13.— Consiliul­ So­­cietătei Națiunilor a ținut ori o ședință secretă, sub preșe­dinția d-lui Tewfici Rustu Aras, ocupându-se des ple­biscitul din Sarre. Consiliul a prelungit mandatul baronului Aloisi, președinte al comite­­­tului de - al Soc. Națiunilor privind problema Sarre. După aceia s'a hotărât să se adre­seze un apel populației din Sarre, invitând-o să pășească la urne în ordine și cu în­credere deplină în măsurile luate de Societatea Națiunilor. Reich­swehr-ul va înlătură pe Hitler Londra 13. Iar cercurile con­t acestui an se va instaura la ducătoare ale partidului con­­forma Germaniei, un regim al­servator se crede că în cursul Reichswehr-ului. Muzicieni, pictori, arhitecți și actori au constituit aseară comitetul artistic pentru­­ apărarea Iașului — Ședința de la Universitate — Aseară, la ora 5 a avut loc în sala colegiului universitar o întrunire de constituire a secțiunei artistice a comitetu­lui de apărare a intereselor ieșene. Au participat vreo 30 ar­tiști din­­ toate ramurile: mu­zicieni, pictori, arhitecți, ac­tori. Fotoliul președințial era ocupat de d. prof. L Tănă­­sescu, asistat fiind de d. Gr. T. Popa, secretarul general al comitetului. După ample discuțiuni, la care au luat parte d-nii: prof. I. Tănăsescu, prof. Gr. T. Popa, Antonin Ciolan, A. D. Athanasiu, Al. Zira, prof. Cișman, Aurel Ghițescu și Mi­tița Gheorghiu, s'a ho­tărât programul de activitate, planul de lucru, dezideratele, după care s'a constituit un comitet provizoriu de con­ducere compus din d-nîi: Mihai Codreanu, A. D. Atha­nasiu și Emil Serghie, ca rectori de instituțiu­ni artistice, A. Ciolan, prof.­­Teodorescu, Al. Zira, Mircea Bărsan, M. Barbu, muzicieni, Aurel Ghi­­țescu, B. Braeskii, M. Gheor­­ghiu, Gina Sandi, actori, î. Cosmovici, pictor, și­­ profesor Cișman. S'a decis ca­­întrunirile să aibă loc în fiecare Sâmbătă seara. Ședința s'a terminat la ora 8, semnându-se un pro­ces-verbal de constituire. «B «8 Comitetul de apărare proec­­tează acum alcătuirea sec­țiunei politice care­­ să înca­dreze și să promoveze activi­tatea secțiunilor publicistice, financiare, științifice, și cri­­tice, deja existente, Hiller ‘crede că va putea obține împrumuturi Paris 13.­„Echo de Paris" află că Germania intenționea­ză să contracteze un împru­mut de 250 milioane lire ster­line (150 miliarde lei) din An­glia. Condamnări pronunțate eri de Con­siliul de Războiu Iași Consiliul de R­zboi Iași a condamnat la 6 luni închisoar­e pe soldatul Gheorghe Const­an­­tin din regimentul 12 camarași pentru dezertare repetată. La 6 luni închisoare, pe sol­­datul Dascalu Teo­dor< ^in regi. 13 Dorobanți­, acuzat de dezertare și risipi­re de efecte. Consiliul a co­ndamnat la 3 luni închisoare pe soldatul Hulubaș Vladimír din reg. 17 artilerie învinuit de dezertare în străinătate și perdere de efecte.. Pen­tru dezertare repetată consiliul a condamnat la 3 luni­ închisoare pe soldatul Sitter Riven de la atelierele de reparații ale corpului 4 ar­­m­ată. La 6 luni închisoare a fost­­ condamnat soldatul Rebețchi Petre din reg. 11 Roșiori, a­­cuarat de dezertare și perdere d­e efecte. La un an închisoare a fost condamnat soldatul Cazacu Ion pentru dezertare repetată de pe­­ un teritoriu pus sub stare de asediu. A fost achitat sublocotenen­tul în rezervă Bujoreanu Va­sile, de la Cercul de Recru­tare, pentru nesupunere la vi­zita­ livretului. In apărarea tuturor incul­paților a vorbit de sublocot. Keller din regt. 7 Roșiori, ca apărător din oficiu al acuzați­lor. MSoarte­ • secretarului de stat Jagow Berlin 13.— Eri după amia­ză a încetat din viață Gotlieb von Jagow, fost­­­ secretar de stat în ministerul afacerilor străine. Defunctul a fost în 1913 mi­nistru al Germaniei la Luxem­burg, apoi a reprezentat Rei­­chul la Roma in calitate de ministru plenipotențiar, „LUME­A“ Un soț și-a masacrat familia, omorând 7 persoane, după care s-a sinucis New York 13.­ In locali­tatea Mount Vernon (statul Kentucky) s-a produs o cum­plită tragedie familiară, căreia au căzut victime 7 pers­oane. Cu prilejul unei certe fami­liare un soț și-a ucis cu focuri de revolver, soția, sor­a, cum­natul și cumnata, rănind grav un alt cumnat și pe soția sa. După comiterea faptei crimi­nalul a luat-o sa fugi și a mai ucis o tânără perechi care locuia la o distanță de 5 km. de lo ui unde s’a proo­dus prima dramă. Un detașament al gărzii na­­ționale s’a pus in urmărirea bestialului c­rminal care după o urmărire de câtva timp fost acercuit. In momentu când era să fie arestat crim­i­nalul s'a sinucis cu un glonte de revolver. Școală distrusă ori de incendiu — Pagube de milioane — Buc. 13. — Un violent in­cendiu a izbucnit ori la șco­la de economie casnică din Periș. Cu toată intervenția pompieri­lor, in câteva ore întreaga clădire a fost distrusă de flă­cări. Cele 70 eleve ale școli au putut fi evacuate la timp astfel că nu s’a înregistra nici un accident de persoane Pagubele materiale se urc la câteva milioane lei. Plebiscitul de azi din Sarre — Eri au sosit 54.000 votanți din străinătate — Paris 13.—La Sarrebrittken au sosit în cursul zilei de ori 32 trenuri cu 48.000 votanți din Germania și câteva tre­nuri cu 6000 votanți d­i­n Franța. La sosire nu s-au în­registrat nici un­­fel de inci­dente. Conducerea „Frontului german" a organizat­­ adăpos­turi pentru 50 000 germani veniți din străinătate. Câteva mii de automobile vor circula astăzi spre a aduce la lo­calurile de vot persoanele bolnave sau acelea care nu se vor putea deplasa pe jos Se crede că ziua de azi­­când are loc plebiscitul vr decurge fără incidente. 500 ziariști străini, repre­zentând marile cotidiane din toate statele lumei, au sosi la Sarreb­ücken în vederea plebiscitului. Comisiunea guvernar-^^ a interzis pe ziua azi vi­­zarea ziarelor și a oricăror f de pub­icațiur^ |n inSJ teritoriului ' 5 muncitori «agro>ți în zăpadă — 2 morți §L­a grav răniți — Buc* 13. Pe când 5, munci­­tori­i«erau ori la apă ”fm Dobren 1, o avalanșa de z­apadă dinspe muntele din apropiere s'a păbușit peste ei, ingrapânduv de vii. Ma mulți muncitori care se afla in apropiere au sărit imedt in ajutor, dând zăpada deo par­te. Au fost­­ scoase din cadavre, ceilalți 3 muncito fiind în stare foarte gravă. Cine e vinovat cel 1­3 comuniști din­ ­ 0 y*->nc. 13, — Dl. Octav Go­­lescu, inspector din minis­terul justiției, și-a depus eri raportul privind responsabili­­tăți­e în chestiunea evadarei in penitenciarul Cra­c­a a fruntașilor comuniști Doncea, Vasilichie și Petrescu. Rapor­tul conchide că paznicul V. de evadarea penitenciarul Craiova Stoica nu poate fi acuzat d complicitate. Evad­rea s’a a­ranjat în vorbitorul închisori Raportul insistă asupra de­z­organizării administrației i­­chisorilor și relevă ușurinț de care s'a făcut­ vinovat di­rectorul penitenciarului Cra­iova. P Neam 13. — Aseară s'a sărbătorit în orașul nostru a­niversarea a 16 ani de la în­ființarea partidului național­­țărănesc, solemnitate organi­zată de dl. Gh. Măcărescu Au luat parte numeroși frun­tași ai partidului din Mol­dova, precum și dl. dr. N Lupu, fost ministru. Da la Iași au participat d-nii : N. Cos­­tăchescu, I. Borcea, I. Rang, V. Petrovanu, Alfons Hero­­vanu, Bantaș. La banchetul care a avut loc la „Salonul regal" au toas­tat d-nii : Măcărescu, Hudiță, Răutu, N. Costăchescu. Dl. dr. Lupu a spus între altele : Unii intriganți din Bucu­rești mă acuză de regionalism. E o greșală. Trebue să recu­noaștem că Moldova, care de drept cuprinde Bucovina și Basarabia a fost nedreptățită. Moldova trebue ridicată, îmi iau obligația, ca alaturi de d-nii Costăchescu și Borcea, ca la viitoarea guvernare să reabilităm această regiune. D. dr. Lupu s’a declarat a­­poi pentru devalorizarea mo­nedei, declarând că baza fuziunii între fostul d-sa­e par­tid și partidul național-țără­­nesc a fost acceptarea aces­tui punct de vedere. Vorbind despre unele ne­înțelegeri înregistrate la con­ducerea partidului, vorbitoru a spus : „Vom ști să curățim pânza de păianjen". In încheere, d-rul Lupu și-a oprimat încrederea și devo­­e­mentul față de d. Mihalache. ȘTIRI . Locuitorul Olaru Anton din Bacău venind ori să-și vadă copilul internat la insti­tutul antirabic, i s'a făcut la un moment dat rău încetând imediat din viață. Cadavrul a fost transportat la morga spitalului Sf. Spiridon . Astă noapte femeia Mina •Tincol din str. V. Lupu 15 a încercat să se sinucidă cu un revolver Browning pe când se afla pe str. Curelari. Un tre­cător a observat gestul femeii și a impiedicat-o să-și puie planul în aplicare. " Paris 13. —­ Vre­ o 10.000 șomeri din diferite localități ale Franței au încercat ori să facă un „marș al foamei" pe străzile Parisului. Au fost însă împiedicați și risipiți de de­tașamentele gărzii mobile, fără a se fi înregistrat vre-un incident mai grav. Ora 3 noaptea Dr. Lupu promite că va lupta în viitoarea guvernare pentru ridicarea Moldovei — Manifestația de aseară de la P. Neamț —

Next