Lumea, octombrie-decembrie 1936 (Anul 19, nr. 5533-5607)
1936-11-08 / nr. 5565
Yt iHwr^rn—u v« jiic njjp "jj[ LGU JLAUliljJllll Ui ț Politica și sociala Ziar independent Buc. .. Declarații ®" făcute de dl. Iuliu Maniu cu privire la discursul rostit la Milano de Mussolini, sunt considerate ia cercurile politice cu semnalul unei mari acțuni pe care o va întreprinde în curând fostul președinte de consiliu. Dl. Maniu va lua cuvântul la toate Întrunirile anti-revizioniste, convocate In principalele centre din Ardeal, de conducerea partidului national-târăcesc. Fostul prim ministru va lua deasemenea parte la ședințele cominiunilor de afaceri străine ale Camerii și Senatului, unde va lua cuvântul din fara ULTIMA ORA Marea acțiune cu caracter ant-revizionist întreprinsă de dl. Maniu Cum se vor elibera autorizațiile de ședere în țară ale supușilor străini Buc. 7.— Eni dimineață s'au întrunit la ministerul de industrie și comerț, sub președinția d-lui subsecretar de stat A. Bentoiu, secretarii generali ai ministerelor muncei, de industrie și lotere, pentru a lua in discuție cererile de ședere în țară ale supușilor străini. S’a hotărât ca toate lucrările in legătură cu această chstiune să ia supuse varificărei și aprobărei comisiunei, care le va repartiza institutelor respective. Numai In urma aprobărei comisiunei, organele de execuția vor putea elibera celor interesați autorizații de liberă ședere in țară. Condamnarea d-rului Pipergal Buc. 7. — D-rul Pipergal a fost condamnat la 2 ani închisoare și 57 00 de lei amendă pentru provocare de avort. L-na dr. Lederman, implicată în acest proces, a fost achitată. Prof. Constantinescu-Iași la Doftana Buc. 7. Prof. Constantines- gerii recursului de către cuiași, dr. Brașoveanu ceilalți condamnați de justișiția militară. In urma respin Curtea supremă de justiție militară, au fost transportați ori la închisoarea Doftana. Întrevederea Dinu Brătianu-Tătărescu — Examinarea discursului lui Mussolini — Buc. 7. Dl Dinu Brătianu, Iano de Mussolini și conseșerul partidului liberal, a avut ori o lungă întrevedere cu d. Gh. Tătărescu, președintele consiliului Cu această ocazie, șeful guvernului a pus un curent pe șalul partidului cu rezultatele voiajului regal la Praga, cu situata politică generală precum și cu discursul rostit la Micințele pe care acest discurs le poate avea. Cei doi bărbați de stat au constatat necesitatea continuării programului de intrmire a țării și au luat o serie de hotărâri in legătură cu apropiata deschidere a srsiunii parlamentare. Dl. Dinu Brătianu a primit apoi intr'o lungă audiență pe dl. Simionescu- Bârlad, șeful organizației liberale de Tutova. Se pare că in urma acestei intrevederi, dl. Simionescu va reveni asupra demisiei sale de la șefia organizației și din alte demnități. Catastrofă de tren în Polonia t Varșovia 7.— O catastrofă de osie ferată s-a Înregistrat er. Un tren electric a ciocnit puternic un express care staționa. Patru vagoane au fost complect sfărâmate. 5 pasageri au fost scos morți, 50 grav răciți și numeroși alții, răciți mi ușor. Mari falimente In fata Tribunalului Curții de apel Iași In fața Tribunalului S. III, a venit dri spre judecare cererea de declarare in faliment cerută din oficiu de Parchet, a comerciantului Lázár Rozen din str. I. C. Brătianu. Făcând dovada achitării tuturor polițelor, Tribunalul a inchis dosarul. 0 • . • Curtea de apel S. I a respins cererea Băncei Sternet Strumingher din Pașcani de a fi declarat in faliment comerciantul Iosif Diamant din Pașcani. • • Aceaș Curte a judecat apelul creditoarei Roza Barad din Botoșani contra respingerei de către Tribunalul Botoșani a cererei de declarare a comerciantului Iosef Bacal din str. Peneș Curcanul 50. Curtea, admițând apelu d-nei Barad, a declarat in faliment pe comerciantul losel Bacal. A dispus sigilarea averei lui. A fixat data incetărei plăților la 11 Maiu 1932, iar creditorii au fost convocați să depue spre verficăre creanțele la Tribunalul Botoșani până la 19 Noembrie. La 28 Noembrie are loc la Tribunalul Botoșani verificarea creanțelor. Buc. 7 D. pr. N. lorg a ținut afară la postul de Radio București, o conferință în care s-a ocupat de evenimentele externe, în urma discursului rostit de Mussolini la Milano. La cererile revizioniste ale Ungaliei, d. prof. N. Iorga a răspuns prin patru puncte, arătând nejustificata cerere a acestei țări sprijinită in acțiunea ei de șeful guvernului italian: 1. Un popor poate să-și reclama drepturile, dacă e vorba de leagănul însăși al lui, de locul unde s’a alcătuit și și-a luat avântul. Maghiarii insă au fost aduși de alții și au ocupat părțile Bugeacului. Au părăsit aceste locuri muntoase și s’au retras in pustă singurul loc unde ei se simt bine. 2. Un popor poate vorbi de dreptatea sa atunci când ii s’a luat o bucată de pământ, când stăpânirea lui acolo nu a însemnat o simplă întreprindere fericită a oștilor sale de odinioară, ci a fost o pătrundere naturală a poporului. Venirea ungurilor in Ardeal s’a făcut sub formă de cruciadă a bisericii universale care a folosit Ina- Sentința va fi comunicată cest scop pentru armată și Primăriei și Parchetului Botoșani. Se ordonă numitului an ca in termen de 3 zile sa prezinte registrele și bilanțul. In fața Tribunalului Bacău s’a judecat cererea d-lui dr I. Crainic din București pentru a fi declarată In faliment pentru o creanță de circa 7 milioane lei, Societatea S. Zingher, proprietara fabricei de postav din Bacău. D. dr. Crainic solicitase revocarea concordatului pentru neplata ratelor concordatare și declarare, invali-cilQ ° Mr,# dement, manifeste. In apărare s’a arătat că d. Crainic a fost socru al proprietarului societăței, d. Jean Zingber. Tribunalul a admis numai in parte acțiunea, a revocat concordatul Soc. S. Zingber, dar a respins declararea in faliment. Contra acestei sentințe s’a făcut apel la Curtea din Iași de ambele părți.__________ _ Viena 7. Președintele Miklós va face o vizită la Budapesta Regentului Horty, in prima jumătate a lunei Decembrie Declarațiile făcute aseară la radio «le dl. IV# Iorga — Răspunsul dat. d-lui Mussolini și pretențiilor revizioniste maghiare — birocrație. Sub această formă au pătruns ungurii făcând nuclee in diferite centre, dar nu grosul poporului cum au făcut germanii dincolo de Elba. 3. Un popor poate vorbi cu dreptate de justiția națională, dacă pe pământul unde s’a așezat, s’a organizat și a dezvoltat o civilizație a sa. In Ardeal nimic nu reprezintă specificul maghiar. Totul e de împrumut, adus de sixani, întreg orașul, bisericile, clădirile au caracter gotic, stil adus de coloniștii Mariei Tereza și ai Împăratului spre a da coroanei mai multe venituri decât puteau da românii sărăciți. 4. Poate reclama cineva undept in spiritul vremei. Ungurii au venit insa intre 1526—1699, in virtutea unei puteri a împăratului, care corespundea vremurilor de întindere a catolicismului. 1 Odată lasă ce principiul național s’a impus, dominația ungară a căzut. Iar resturile populației maghiare, grupuri de funcționari și evrei maghiarizați nu pot fi azi temeiul de dreptate reanexionistă și mai puțin de dreptate națională. Savantul român a încheiat conferința cu cuvintele: „Vom apăra dreptatea cauzei noastre până la ultimul soldat". Dl. prof. N. Iorga a rostit apoi un rezumat al conferinei in limbile italiană, franceză și germană. • II • Ministerul de interne a dispus era telegrafic tuturor șefilor de instituții din localitate de a convoca special funcționarii respectivi, spre a asista la discursul ținut de d. prof. N. Iorga la radio. In acest scop, la toate instituțiile locale s’au instalat aparate de radio, care au retransmis discursul.In limbile română, italiană, franceză și germană—a marelui nostru istoric, drept răspuns la discursul lui Mussolini. La municipiu, de prim ajutor de primar Pascu Stanciu a organizat in sala consiliului comunal o adunare foarta populară a funcționarilor primăriei. De asemenea, elevii tuturor școlilor au fost chemați special să asculte discursul ; pe străzile Iașului s’au instalat numeroase difuzoare, care au retransmis miilor de ascultători discursul d-lui prof. N. Iorga. Arestarea avocatului Radu Olteanu — Numeroși alți intelectuali arestați — cazului. 3 Buc. 7. — Organele și comație prefectului de județguranței au arestat eri la cerând imediata cercetare a Brașov pe avocatul Radu Olteanu, fost prefect, precum și alți 24 intelectuali, acuzați de acțiune subversivă. La locuința d-lui Radu Olteanu s'a găsit două lucrări ala lui Trotzki, o bogată corespondență cu mai multe personalități politice Bălți 7. Noaptea trecută organele de siguranță eu făcut numeroase descinderi la membrii ligei culturale evreești „Păreri libere" din localitate. Cu acest prilej au fost arestate 45 persoane în majoritate intelectuali, printre care doi avocați, un medic, un inginer, un profesor. Decanul Baroului Bălți fiind reformat de arestarea celor doi avocați s’a interesat telefonic la chestorul de poliție. Răspunsul acestuia fiind considerat jignitor, d, decan s’a adresat cu o re* • • In cursul nopței trecute s'au făcut deasemeni descinderi la Ștefănești (Botoșani) arestându-se cu acest prilej 30 tineri. Procesul amenințării d-lei Magdearu Buc. 7.—In fața Consiliului de Războiu din Brașov urma să se judece ori procesul celor cinci legionari, care l'au amenințat cu moartea pa d. V. Madgearu, fost ministru. Daoarece principalul martor, profesorul Dobre a lipsit procesul a fost amânat pentru o dată ce se va fixa ulterior. . ■ Toți martorii este au lipsit au fost amendați cu câte 2000 lei. MARELE TEATRU CINEMA TRIANON Azi dimineață matinea cu preturi reduse O epopeie gigantică din producțiile lui Ben Hur REVOLTA DE PE BOUNTY In rolurile principale așii Hollywood-ului CLARK GABLE, CHARLES LAUGHTON,Farnc și Tone Al 2-lea film . Filmul celor o mie de surprize comice CONFETTI cu LEO SLEZAK, HANS MOSER, Richard Romanowsky Complectară: JURNAL SONOR PARAMOUNT LUNI 9 NOEMBRIE un nou triumf al Trianonului « q/ • minunatul tenor, cântă Jan mepura in ultima sa creație a, «Ta Meua Norocului • (IM SONNENschein) Șlagăre muzicale și melodii noi de ROBERT STOLZ cu FRIEDL CZEPA, THEO LINGEN, Fritzenhof. Al 2-lea film: Formidabilul film senzațion Tat^ O » w I J CU ROBERT crima pe noi«9 TAYLOg Complectări: Silly Simphons și Jurnal Sonor Paramount ZIARUL „LUMEA“ BON NO. 3 OFERĂ PREMII DE MARE VALOARE 1äși străinătate Guvernul a scumpit aseară prețul aurului cu 38 la sută Guvernul susține că nu e vorba de devalorizarea leului.—Consiliul de miniștri de aseară,— înzestrarea excepțională a armatei Boc. 7. Aseară s'a intrunit la ministerul armamentului consiliul de miniștri sub președinția d-l ui prim ministru Gh Tătărescu. S-a continuat examinarea proectelor de legi care urmează a fi supusa dezbaterilor Corpurilor Legiuitoare, proecte cuprinse la Mesajul Regal de deschidere a sesiunii parlamentare. Lista acestor proecte a fost definitiv hotărâtă. Consiliul a aprobat raportul d-lui ministru de finanțe prin care a cerut legalizarea stării de fapt referitor la prima de 38 la sută plătită la aur de Banca Națională pe baza jurnalului Consiliului de Miniștri No 1228 din 1 Iulie 1936 și in consecință autoriză Banca Națională să evalueze și să contabilizeze turul sub bare și monede la prețul de 153 333 lei de fiecare kilogram aur, plus valuta ce va rezulta din revalorizarea acoperirii metalice va fi creditată tezaurului conform convenției ce se va încheie intre Banca Națională și stat, pentru necesități excepționale privind înzestrarea armatei. Această legalizare a unei stări de fapt nu constitue o devalorizare a monedei naționale, care se menține la valoarea ei actuală. Ieșind de la consiliu, dl. Valer Pop, ministrul industriei, a declarat reprezentanților presei că nu e vorba de o devalorizare a leului, ci de legalizarea unei stări de fapt, prețul aurului fii d de un an mult mai scump decât 111,111 lei kgr. fixat de Banca Naționaă. Prețurile articolelor pe piață nu vor fi scumpite. Declarații In același sens a făcut in cursul nopței d. Mircea Cancicov, ministru de finanțe. Dr. Virgil Madgearu a declarat că operația făcută de guvern constitue o greșala ; și-a exprimat părerea că mărfurile se vor scumpi. Demisie prin diplomație Buc. 7. In urma rechemări la București, dl. C. Vișoianu ministrul țării la Varșovi și-a înaintat demisia din diplomație. Accidentul unui aviator ieșan Un accident de avion sa Înregistratori. Un avion pilotat da lt. loi Gheorghiu da la flotila locală de aviație a trebuit să aterizeze forțat in comuna Ruginoasa (Baia). Avionul a fost avariat iar aviatorul serios rănit, a fost transportat și internat in spitalul militar din localitate. Crima din Ștefanețlj Ștefănești 7. O crimă oribilă s'a i comis noaptea trecută pe șoseaua Ștefănești- Trușești. Locuitorii Ion Batov și T. Ghiorghiță din Guranda se duceau spre Ștefănești cu un transport de marfă. Pe șosea ei au întâlnit pe Iiic? Beșigra și in urma unui schimb de cuvinte l-au ucis cu ciomegile. Victima cu craniul sfărâmat, a fost tăsată la căruță in mijlocul șoselii până. fost descoperită de niște săteni. Criminalii au putut fi arestați la gară Trușești la mo •nentul când voiau să ia ti 3 13 nul .es----ft Un mare ziar francez despre „dușul lui Mussolini“ asupra fasciștilor din România Paris 7. Ziarul „Ordre" scrie următoarele : „Mussolini care s’a pronunțat pentru revizionismul ungar, a înstrăinat pe români, al căror concurs economic e foarte mult apreciat de iugoslavi și nu vedem cum aceștia din urmă ar renunța la prietenia liniștitoare a celor dintâi, in favoarea amiciției neliniștitoare a Ducelui italian. De mutră au trebuit să facă la Bucurași Gogu, Gh. Brătenu, Vaida Voevozii și toți missolimfilii și hi lerofilii români, atunci când au citit discursul de la Milano! Speram că pentru un timp aceștia vor fi departe de putere. Consfătuirea ca șefii de organizatii ai partidului liberal Buc. 7. — Cu prilejul consfătuirii pe care a avut-o eri cu șefii de organizații liberale din țară, d-nii Dinu Brătianu și Gh. Tătărescu le-au cerut să facă mai multă propagandă și să arate înfăptuirile guvernului liberal. S’a cerut șefilor dezorganizații sa aducă cât mai mulți cetățeni la marea manifestație cara va avea loc la 12 Noembrie la Oradea Mare. Incident regretabil la consulatul italian din Cluj Buc. 7. — Un student , mai mulți lucrători au provocat ori scandal in biroul pașapoartelor al consulatului italian din Cluj. Intervenind poliția, s’a produs o invălmășală, in cursul căreia au fost aparte mai multe geamuri ale consulatului. Ministerul de interne a ordonat o anchetă. Ministrul de afaceri străine a exprimat regrete d-lui ministru al Italiei la București. ȘTIRI . Fabricantul Artur Löbel din str. Sf. Lazăr, proprietarul unei mărci de fabricare a aței, a cerut autorizarea de a efectua o descindere la fabrica fraților Kiselovici din str. Vântu, cari i-au contrafăcut marca. La descindere s'a constatat că cele reclamate sunt exacte, iar marfa găsită a fost sigilată. H New York 7. — Greva dokurilor din porturile Pacificului, ia proporții tot mai mari. Până acum sunt itao*bilizate 236 vase. A isbucnit greva și pe bordul taokurilor petrolifere. Madrid 7. — Trupele conduse de colonelul Ysgue au ocupat ori satul La Rabsague, situat la un km. de aerodromul Quatro Vientoa, de lângă Madrid. Avioane fasciste au bombardat principale arteră e Madridului* Puerta del Sol, cartier îa care se află și clăirea ministerului de interne. Deasemeni au bombardat și cartierul muncitoresc. Numărul morților trece de 200. Printre morți sunt și 60 copii. Situația la Madrid este considerată disperată. Populația trăește clipe de panică. & Berlin 7.— Guvernul a decis contractarea unui împrumut intern în sumă de 500 milioane mărci (n. r. 25 miliarde lei). împrumutul va fi subscris — ca și celelalte de până acum — de bănci și marile industrii. Banii vor servi la înarmare și realizarea planului economic de 4 ani. Geneva 7. — Comitetul Crucii Roșii din Geneva primit 400.000 pesetas dela o organizație petroliferă din Buenos-Ayres, pentru a se veni în ajutorul victimelor războiului civil din Spania, fără deosebire de partid. J