Lumea, octombrie-decembrie 1936 (Anul 19, nr. 5533-5607)

1936-11-08 / nr. 5565

Y­t iHwr^rn—u v« jiic njjp "jj[ LGU JLAUliljJllll Ui ț Politica și sociala Ziar independent Buc. .. Declaraț­ii ®" făcute de dl. Iuliu Maniu cu pri­vire la discursul rostit la Mi­lano de Mussolini, sunt con­siderate ia cercurile politice cu semnalul unei mari ac­­ț­uni pe care o va întreprin­de în curând fostul preșe­dinte de consiliu. Dl. Maniu va lua cuvântul la toate Întrunirile anti-re­vi­­zioniste, convocate In prin­cipalele centre din Ardeal, de conducerea partidului na­­tional-târăcesc. Fostul prim ministru va lua deasemenea parte la ședin­țele cominiunilor de afaceri străine ale Camerii și Sena­tului, unde va lua cuvântul­ din fara­­ ULTIMA ORA Marea acțiune cu caracter ant-revizionist întreprinsă de dl. Maniu Cum se vor elibera autorizațiile­ ­ de ședere în țară ale supușilor străini Buc. 7.— Eni dimineață s'au întrunit la ministerul de industrie și comerț, sub pre­ședinția d-lui subsecretar de stat A. Bentoiu, secretarii generali ai ministerelor mun­­cei, de industrie și loter­e, pentru a lua in discuție ce­rerile de ședere în țară ale supușilor străini. S’a hotărât ca toate lu­crările in legătură cu această ch­stiune să ia supuse vari­­ficărei și aprobărei com­i­­siunei, care le va repartiza institute­lor respective. Numai In urma aprobărei comisiunei, organele de exe­cuția vor putea elibera celor interesați autorizații de li­beră ședere in țară. Condamnarea d-rului Pipergal Buc. 7. — D-rul Pipergal a fost condamnat la 2 ani închisoare și 57 00­ de lei amendă pentru provocare de avort. L­-na dr. Lederman, impli­cată în acest proces, a fost achitată. Prof. Constantinescu-Iași la Doftana Buc. 7. Prof. Constantines- gerii recursului d­e către cu­iași, dr. Brașoveanu ceilalți condamnați de justi­și­ția militară. In urma respin­ Curtea supremă de justiție militară, au fost transportați ori la închisoarea Doftana. Întrevederea Dinu Brătianu-Tătărescu — Examinarea discursului lui Mussolini — Buc. 7. Dl Dinu Brătianu, Iano de Mussolini și conse­șerul partidului liberal, a a­­vut ori o lungă întrevedere cu d. Gh. Tătărescu, preșe­dintele consiliului Cu acea­stă ocazie, șeful guvernului a pus un curent pe șalul par­tidului cu rezultatele voiaju­lui regal la Praga, cu situa­ta politică generală precum și cu discursul rostit la Mi­cințele pe care acest discurs le poate avea. Cei doi bărbați de stat au constatat necesitatea conti­nuării programului de intr­­mire a țării și au luat o serie de hotărâri in legătură cu apropiata deschidere a srsiunii parlamentare. Dl. Dinu Brătianu a pri­mit apoi intr'o lungă au­diență pe dl. Simionescu- Bârlad, șeful organizației li­berale de Tutova. Se pare că in urma acestei intreve­­­deri, dl. Simionescu va re­veni asupra demisiei sale de la șefia organizației și din alte demnități. Catastrofă de tren în Polonia t Varșovia 7.— O catastrofă de osie ferată s-a Înregistrat er­. Un tren electric a cioc­nit puternic un express care staționa. Patru vagoane au fost com­plect sfărâmate. 5 pasageri au fost scos morți, 50 grav răciți și numeroși alții, ră­ciți m­i ușor. Mari falimente In fata Tribunalului Curții de apel Iași In fața Tribunalului S. III, a venit dri spre judecare ce­rerea de declarare in fali­ment cerută din oficiu de Parchet, a comerciantului Lá­zár Rozen din str. I. C. Bră­­tianu. Făcând dovada achitării tuturor polițelor, Tribunalul a inchis dosarul. 0 • . • Curtea de apel S. I a res­pins cererea Băncei Stern­et Strumingher din Pașcani de a fi declarat in faliment co­merciantul Iosif Diamant din Pașcani. • • Aceaș Curte a judecat a­­pelul creditoarei Roza Barad din Botoșani contra respin­­gerei de către Tribunalul Bo­toșani a cererei de declara­re a comerciantului Iosef Ba­cal din str. Peneș Curcanul 50. Curtea, admițând apelu d-nei Barad, a declarat in faliment pe comerciantul lo­­sel Bacal. A dispus sigilarea averei lui. A fixat data in­­cetărei plăților la 11 Maiu 1932, iar creditorii au fost convocați să depue spre ve­r­ficăre creanțele la Tribu­nalul Botoșani până la 19 Noembrie. La 28 Noembrie are loc la Tribunalul Boto­șani verificarea creanțelor. Buc. 7 D. pr­­. N. lorg a ținut af­ară la postul de Radio București, o conferință în care s-a ocupat de eveni­mentele externe, în urma discursului rostit de Musso­lini la Milano. La cererile revizio­niste ale Ungaliei, d. prof. N. Iorga a răspuns prin patru puncte, arătând nejustificata cerere a acestei țări sprijinită in ac­țiunea ei de șeful guvernu­lui italian: 1. Un popor poate să-și reclama drepturile, dacă e vorba de leagănul însăși al lui, de locul unde s’a alcă­tuit și și-a luat avântul. Ma­ghiarii insă au fost aduși de alții și au ocupat părțile Bu­­geacului. Au părăsit aceste locuri muntoase și s’au re­tras in pustă singurul loc unde ei se simt bine. 2. Un popor poate vorbi de dreptatea sa atunci când ii s’a luat o bucată de pă­mânt, când stăpânirea lui a­­colo nu a însemnat o simplă întreprindere fericită a oștilor sale de odinioară, ci a fost o pătrundere naturală a po­porului. Venirea ungurilor in Ardeal s’a făcut sub formă de cruciadă a bisericii uni­versale care a folosit In­a- Sentința va fi comunicată cest scop pentru armată și Primăriei și Parchetului Bo­toșani. Se ordonă numitului a­n ca in termen de 3 zile sa prezinte registrele și bi­lanțul. In fața Tribunalului Bacău s’a judecat cererea d-lui dr I. Crainic din București pen­tru a fi declarată In faliment pentru o creanță de circa 7 milioane lei, Societatea S. Zingher, proprietara fabricei de postav din Bacău. D. dr. Crainic solicitase revocarea concordatului pen­tru neplata ratelor concor­datare și declarare, in­vali-­cilQ ° Mr,# de­ment, manifeste. In apărare s’a arătat că d. Crainic a fost socru al pro­prietarului societăței, d. Jean Zingber. Tribunalul a admis numai in parte acțiunea, a revocat concordatul Soc. S. Zingber, dar a respins declararea in faliment. Contra acestei sentințe s’a făcut apel la Curtea din Iași de ambele părți.__________ _ Viena 7. Președintele Miklós va face o vizită la Budapesta Regentului Horty, in prima jumătate a lunei Decembrie Declarațiile făcute aseară la radio «le dl. IV# Iorga — Răspunsul dat. d-lui Mussolini și pretențiilor revizioniste maghiare — birocrație. Sub această formă au pătruns ungurii fă­când nuclee in diferite cen­tre, dar nu grosul poporului cum au făcut germanii din­colo de Elba. 3. Un popor poate vorbi cu dreptate de justiția na­țională, dacă pe pământul unde s’a așezat, s’a organizat și a dezvoltat o civilizație a sa. In Ardeal nimic nu repre­zintă specificul maghiar. To­tul e de împrumut, adus de sixani, întreg orașul, bise­ricile, clădirile au caracter goti­c, stil adus de coloniștii Mariei Tereza și ai Împăra­tului spre a da coroanei mai multe venituri decât puteau da românii sărăciți. 4. Poate reclama cineva un­d­ept in spiritul vremei. Ungurii au venit insa intre 1526—1699, in virtutea unei puteri a împăratului, care corespundea vremurilor de întindere a catolicismului. 1 Odată lasă ce principiul național s’a impus, dominația ungară a căzut. Iar resturile populației maghiare, grupuri de funcționari și evrei ma­ghiarizați nu pot fi azi te­meiul de dreptate reanexio­­nistă și mai puțin de drep­tate națională. Savantul român a încheiat conferința cu cuvintele: „Vom­ apăra dreptatea cauzei noa­stre până la ultimul soldat". Dl. prof. N. Iorga a rostit apoi un rezumat al conferin­­­ei in limbile italiană, fran­ceză și germană. • II • Ministerul de interne a dis­pus era telegrafic tuturor șe­filor de instituții din locali­tate de a convoca special funcționarii respectivi, spre a asista la discursul ținut de d. prof. N. Iorga la radio. In acest scop, la toate in­stituțiile locale s’au instalat aparate de radio, care au retransmis discursul.In lim­bile română, italiană, fran­ceză și germană—a marelui nostru istoric, drept răspuns la discursul lui Mussolini. La municipiu, de prim a­­jutor de primar Pascu Stan­­ciu a organizat in sala con­siliului comunal o adunare foarta populară a funcționa­rilor primăriei. De asemenea, elevii tuturor școlilor au fost chemați spe­cial să asculte discursul ; pe străzile Iașului s’au instalat numeroase difuzoare, care au retransmis miilor de ascultă­tori discursul d-lui prof. N. Iorga. Arestarea avocatului Radu Olteanu — Numeroși alți intelectuali arestați — cazului. 3 Buc. 7. — Organele și­ comație prefectului de județ­guranței au arestat eri la cerând imediata cercetare a Brașov pe avocatul Radu­­ Olteanu, fost prefect, precum și alți 24 intelectuali, acu­zați de acțiune subversivă. La locuința d-lui Radu Olteanu s'a găsit două lu­crări ala lui Trotzki, o bo­gată corespondență cu mai multe personalități politice Bălți 7.­ Noaptea trecută organele de siguranță eu făcut numeroase descinderi la membrii ligei culturale evreești „Păreri libere" din localitate. Cu acest prilej au fost arestate 45 persoane în majoritate intelectuali, prin­tre care doi avocați, un me­dic, un inginer, un profesor. Decanul Baroului Bălți fiind reformat de arestarea celor doi avocați s’a intere­sat telefonic la chestorul de poliție. Răspunsul acestuia fiind considerat jignitor, d, decan s’a adresat cu o re* • • In cursul nopței trecute s'au făcut deasemeni des­cinderi la Ștefănești (Boto­șani) arestându-se cu acest prilej 30 tineri. Procesul amenințării d-lei Magdearu Buc. 7.—In fața Consiliu­lui de Războiu din Brașov urma să se judece ori pro­cesul celor cinci legionari, care l'au amenințat cu moar­tea pa d. V. Madgearu, fost ministru. Da­oarece principalul mar­tor, profesorul Dobre a lipsit procesul a fost amânat pen­tru o dată ce se va fixa ul­terior. . ■ Toți martorii este au lipsit au fost amendați cu câte 2000 lei. MARELE TEATRU CINEMA TRIANON Azi dimineață matinea cu preturi reduse O epopeie gigantică din producțiile lui Ben Hur REVOLTA DE PE BOUNTY In rolurile principale așii Hollywood-ului CLARK GABLE, CHARLES LAUGHTON,Farnc­ și Tone Al 2-lea film . Filmul celor o mie de surprize comice CONFETTI cu LEO SLEZAK, HANS MOSER, Richard Romanowsky Complectară: JURNAL SONOR PARAMOUNT LUNI 9 NOEMBRIE un nou triumf al Trianonului « q/ • minunatul tenor, cântă Jan mepura in ultima sa creație a­, «T­a Meua Norocului • (IM SONNEN­schein) Șlagăre muzicale și m­elodii noi de ROBERT STOLZ cu FRIEDL CZEPA, THEO LINGEN, Fritz­enhof.­­ Al 2-lea film: Formidabilul film sen­zațion Tat^ O » w I J CU ROBERT crima pe noi«9 TAYLOg Complectări: Silly Simphons și Jurnal Sonor Paramount ZIARUL „LUMEA“ BON NO. 3 OFERĂ PREMII DE MARE VALOARE 1äși străinătate Guvernul a scumpit aseară prețul aurului cu 38 la sută Guvernul susține că nu e vorba de devaloriza­rea leului.—Consiliul de miniștri de aseară,— înzestrarea excepțională a armatei Boc. 7. Aseară s'a intrunit la ministerul armamentului consiliul de miniștri sub pre­ședinția d-l ui prim ministru Gh Tătărescu. S-a continuat examinarea proectelor de legi care ur­mează a fi supusa dezbate­­rilor Corpurilor Legiuitoare, proecte cuprinse la Mesajul Regal de deschidere a se­siunii parlamentare. Lista a­­cestor proecte a fost defi­­nitiv hotărâtă. Consiliul a aprobat rapor­tul d-lui ministru de fina­nțe prin care a cerut legalizarea stă­rii de fapt referitor la prima de 38 la sută plătită la aur de Banca Națională pe baza jurnalului Consiliului de Mi­niștri No 1228 din 1 Iulie 1936 și in consecință autoriză Banca Națională să evalueze și să contabilizeze turul s­u­b­ bare și monede la prețul de 153 333 lei de fiecare kilogram aur, plus valuta ce va rezulta din revalori­zarea acoperirii metali­ce va fi creditată tezaurului conform convenției ce se va încheie intre Banca Națională și stat, pentru necesități ex­cepționale privind înzestra­rea armatei. Această legalizare a unei stări de fapt nu constitue o devalorizare a monedei na­ționale, care se menține la valoarea ei actuală. Ieșind de la consiliu, dl. Valer Pop, ministrul indus­triei, a declarat reprezentan­ților presei că nu e vorba de o devalorizare a leului, ci de legalizarea unei stări de fapt, prețul aurului f­i­i d de un an mult mai scump de­cât 111,111 lei kgr. fixat de Ba­nca Naționa­ă. Pre­țurile articolelor pe piață nu vor fi scumpite. Declarații In același sens a făcut in cursul nopței d. Mircea Cancicov, ministru de finanțe. Dr. Virgil Madgearu a de­clarat că operația făcută de guvern constitue o greșala ; și-a exprimat părerea că măr­furile se vor scumpi. Demisie prin diplomație Buc. 7. In urma rechemări la București, dl. C. Vișoianu ministrul țării la Varșovi și-a înaintat demisia din di­plomație. Accidentul unui aviator ieșan Un accident de avion s­a Înregistrat­ori. Un avion pilotat da lt. loi Gheorghiu da la flotila locală de aviație a trebuit să ate­rizeze forțat in comuna Ru­­ginoasa (Baia). Avionul a fost avariat iar aviatorul serios rănit, a fost transportat și internat in spi­talul militar din localitate. Crima din Ștefanețl­j Ștefănești 7. O crimă ori­bilă s'a i comis noaptea tre­cută pe șoseaua Ștefănești- Trușești. Locuitorii Ion Ba­tov și T. Ghiorghiță din Gu­­randa se duceau spre Ște­­fănești cu un transport de marfă. Pe șosea ei au întâl­­nit pe Iiic? Beșigra și in urma unui schimb de cuvinte l-au ucis cu ciomegile. Victima cu craniul sfărâ­mat, a fost t­ăsată la căruță in mijlocul șoselii până­. fost descoperită de niște săteni. Criminalii au putut fi ares­tați la gară Trușești la mo­ •­nentul când voiau să ia ti 3 13 nul .es----ft Un mare ziar francez despre „dușul lui Mussolini“ asupra fasciștilor din România Paris 7.­­ Ziarul „Ordre" scrie următoarele : „Mussolini care s’a pro­nunțat pentru revizionismul ungar, a înstrăinat pe ro­mâni, al căror concurs eco­nomic e foarte mult apreciat de iugoslavi și nu vedem cum aceștia din urmă ar renunța la prietenia liniștitoare a ce­lor dintâi, in favoarea ami­ciției neliniștitoare a Ducelui italian. De mutră au trebuit să facă la Bucuraș­i Gogu­, Gh. Brăt­enu­, Vaida Voevozii și toți missolimfilii și hi lero­­filii români, atunci când au citit discursul de la Milano! Speram că pentru un timp aceștia vor fi departe de pu­tere. Consfătuirea ca șefii de organizatii ai partidului liberal Buc. 7. — Cu prilejul con­sfătuirii pe care a avut-o eri cu șefii de organizații libe­rale din țară, d-nii Dinu Bră­tianu și Gh. Tătărescu le-au cerut să facă mai multă pro­pagandă și să arate înfăptu­irile guvernului liberal. S’a cerut șefilor dezorganizații sa aducă cât mai mulți cetățeni la marea manifestație cara va avea loc la 12 Noembrie la Oradea Mare. Incident regretabil la consulatul italian din Cluj Buc. 7. — Un student , mai mulți lucrători au pro­vocat ori scandal in biroul pașapoartelor al consulatu­lui italian din Cluj. Interve­nind poliția, s’a produs o invălmășală, in cursul căreia au fost aparte mai multe geamuri ale consulatului. Ministerul de interne a or­donat o anchetă. Ministrul de afaceri străine a exprimat regrete d-lui ministru al Ita­liei la București. ȘTIRI . Fabricantul Artur Löbel din str. Sf. Lazăr, proprie­tarul unei mărci de fabricare a aței, a cerut autorizarea de a efectua o descindere la fabrica fraților Kiselovici din str. Vântu, cari i-au con­­trafăcut marca. La descindere s'a constatat că cele reclamate sunt exacte, iar marfa găsită a fost si­gilată. H New York 7. — Greva dokurilor din porturile Paci­­ficului, ia proporții tot mai mari. Până acum sunt itao*­bilizate 236 vase. A isbucnit greva și pe bor­dul taokurilor petrolifere. Madrid 7. — Trupele con­duse de colonelul Ysgue au ocupat ori satul La Rabsa­­gue, situat la un km. de aero­dromul Quatro Vientoa, de lângă Madrid. Avioane fasciste au bom­bardat principale arteră e Madridului* Puerta del Sol, cartier îa care se află și clă­­irea ministerului de interne. Deasemeni au bombardat și cartierul muncitoresc. Numărul morților trece de 200. Printre morți sunt și 60 copii. Situația la Madrid este considerată disperată. Popu­lația trăește clipe de panică. & Berlin 7.— Guvernul a decis contractarea unui îm­prumut intern în sumă de 500 milioane mărci (n. r. 25 miliarde lei). împrumutul va fi subscris — ca și celelalte de până acum — de bănci și marile industrii. Banii vor servi la înarmare și realiza­rea planului economic de 4 ani. Geneva 7. — Comitetul Crucii Roșii din Geneva primit 400.000 pesetas dela o­­ organizație petroliferă din Buenos-Ayres, pentru a se veni în ajutorul victimelor războiului civil din Spania, fără deosebire de partid. J

Next