Lumea, iulie-decembrie 1971 (Anul 9, nr. 27-52)

1971-07-01 / nr. 27

LUMEA Nr. 27 (401) 1 iulie 1971 MOMENT IMPORTANT în dezvoltarea relaţiilor româno-finlandeze, urmare firească a raporturilor de prietenie şi colaborare multilaterală statornicite între cele două ţări, vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu, în Finlanda, la invitaţia preşedintelui Urho Kekkonen, prilejuieşte un cuprinzător schimb de vederi în sfera problemelor bilaterale ca şi pe planul principalelor probleme internaţionale actuale (pag. 2) MANIFESTARE de amplă semnificaţie şi rezonanţă internaţională, ex­presie strălucită a înaltului spirit de răspundere şi principialitate care animă politica externă a partidului şi statului nostru, vizita făcută în ţările socialiste ale Asiei de delegaţia de partid şi guvernamentală română condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rezultatele ei fructuoa­se se bucură de sprijinul deplin şi de adeziunea fierbinte a întregului nostru popor, împărtăşindu-şi opiniile asupra acestui memorabil eve­niment, oameni ai muncii reprezentînd diferite categorii sociale, per­sonalităţi ale ştiinţei şi culturii dau cea mai inaltă apreciere activităţii delegaţiei, muncii prodigioase desfăşurate personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobosit promotor al cauzei unităţii ţărilor socia­liste şi partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor păcii şi progresului social (pag. 4) DUPĂ UN DECENIU de lungi, si­nuoase şi complicate negocieri, de oscilaţii şi reconsiderări de poziţii în ambele tabere, recentul acord de la Luxemburg defineşte condi­­ţiile şi termenii aderării britanice la Piaţa comună, în ce constă acor­dul realizat şi care sunt implicaţiile sale ? (pag. 17). Examinînd datele aceleiaşi probleme la rubrica sa „însemnările unui economist Cos­­tin C. Kiriţescu comentează poziţia unor economişti şi oameni politici britanici care consideră aderarea la C.E.E. drept singura alternativă de natură să sustragă Marea Britanie de la procesul unei „lente su­­focări economice“ (pag. 19). Intr-un articol scris pentru „Lumea“, Ri­chard Clements, redactorul şef al revistei „Tribune“, ne scrie din Lon­dra despre amplele dezbateri desfăşurate în opinia publică britanică (pag. 16) TOATA LUMEA CREDE că patria ceasornicelor este Elveţia deşi, po­trivit adevărului istoric, ea e doar ţara lor adoptivă. Ceea ce, fireşte, nu reduce cu nimic faima şi meri­tele pe care le-au cîştigat de secole, prin precizia şi durabilitatea lor, ceasurile „Swiss Made“. Astăzi, însă, orologeria elveţiană, bazată pe o îndelungată tradiţie artizanală, are de înfruntat „concurenţa in­dustrială“ a unor ţări cu mult mai mari, precum şi fenomene tipice de concentrare capitalistă între marile firme producătoare de ceasuri. Concomitent asistăm şi în acest domeniu la o „revoluţie tehnologică“: apariţia ceasurilor electronice care rămîn în urmă cu cel mult o se­cundă­­..intr-un secol (pag. 25). CURSUl ASCENDENT Al RELAŢIILOR ROMÂNO-FINLANDEZE. 2 PREŢUIREA SI SPRIJINUL ÎNTREGULUI POPOR. 4 ARTICOLE ŞI CORESPONDENTE Geneva. Sesiunea de vară a Comitetu­lui pentru dezarmare. Tiberiu Bogdan 9 Eroi ai explorării Cosmosului. TO Tokio. Scrutin semnificativ. Radu Bu­­deanu. 11 Cinci decenii de la crearea Partidului Comunist Chinez. George G. Potra. 12 Londra. Pro şi contra. Richard Cle­ments. 16 C.E.E. în condiţiile prezenţei britanice. Ilie Şerbănescu. 17 Reevaluări in Occident. Radu Fascal. 21 Un secol pentru o secundă. Mircea Grigorescu. 23 Cazul documentelor secrete ale Penta­gonului (II). Felicia Antip. 25 INTERVIUL NOSTRU Samora Machel, președintele Frontului de Eliberare din Mozambic (FRELIMO). 13 DIN SURSE. 15 MERIDIANE 71 Columbia : un oraş care respiră. Cris­tian Popişteanu. 20 ÎNSEMNĂRILE UNUI ECONOMIST Intre avantaje şi dezavantaje. Costin C. Kiriţescu. 19 PUNCTE DE VEDERE DIN PRESA MON­DIALA Pravda, Time, L'Unită, The Guardian, El Mercurio. 27—30 PROFIL Barend Biesheuvel, primul ministru al Olandei. 30 POSTA REDACTIEI: 31-32

Next