Lumea, iulie-decembrie 1993 (Anul 31, nr. 26-43)

1993-07-01 / nr. 26

t lumea în top Tiraspol. Nostalgici şi nostalgii în timp ce la Viena, în cadrul Conferinţei mondiale asupra drepturilor omului, aveau loc acţiuni susţinute de condamnare a farsei judiciare de la Tiraspol şi se cerea încetarea procesului ile­gal al "grupului Ilaşcu", mostră fla­grantă de încălcare a drepturilor omului, în Tiraspol şi Tighina, după cum ne-au informat Ra­­dio­ Chişinău şi Televiziunea Me­sager, s-au adunat mii de oameni care au venit să-i comemoreze pe cei căzuţi la Tighina pe 19 iunie 1992 în timpul sângerosului con­flict ce i-a pus faţă în faţă pe nos­talgicii comunismului sovietic şi pe moldovenii care nu doreau decât independenţa neamului lor. La această comemorare au participat liderii de la Tiraspol, o delegaţie din Ucraina şi o dele­gaţie a Parlamentului Federaţiei Ruse, printre cei sosiţi re­­marcându-se Serghei Baburin, unul din liderii opoziţiei conserva­toare din Rusia, care în cuvântul lui a pledat deschis pentru resta­bilirea imperiului sovietic. Precizând că delegaţia rusâ nu a avut acordul autorităţilor de la Chişinău pentru a participa la comemorările de la Tiraspol şi Ti­ghina, consilierul preşedintelui Snegur în probleme militare, Ni­­colae Chirtoacă, a declarat: "Apa­riţia pe malurile Nistrului a delegaţiei Sovietului Suprem al Rusiei înseamnă apariţia autorilor mişcării separatiste, a forţelor ca­re au stat în spatele liderilor de la Tiraspol. Este un moment de adevăr: au apărut la suprafaţă in­teresele speciale ale anumitor forţe, care văd în Transnistria un cap de pod, dacă nu pentru resta­bilirea fostului imperiu sovietic, cel puţin pentru crearea "noii Ru­sii", cum se vehiculează tot mai mult în ultima vreme. Este din ce în ce mai clară strânsa legătură între menţinerea în detenţie a patrioţilor români şi acţiunile separatiste tot mai nu­meroase ale autorităţilor autopro­­clamatelor republici de la Tiraspol şi Comrat. Astfel, după convoca­rea unei sesiuni comune a depu­taţilor poporului din aşa-zisele re­publici găgăuză şi nistreană, ne informează Agenţia Moldova- Press, s-a decis şi crearea unei pretinse comisii interguverna­­mentale, care va contribui la con­solidarea, în continuare, a acţiunilor ce atentează la integri­tatea teritorială a Republicii Mol­dova. De asemenea, la Tiraspol îşi reia lucrările aşa-zisul tribunal public internaţional, convocat sub egida Institutului de drept in­ternaţional din Rusia, care va no­minaliza "neapărat" persoanele vinovate de declanşarea conflic­tului armat de anul trecut, în ca­drul căruia au fost lezate drepturile omului. Iar la negocie­rile moldo-ruse cu privire la retra­gerea Armatei a 14-a de pe teritoriul Moldovei, partea rusă a condiţionat retragerea de acorda­rea unui statut juridic special ra­ioanelor din stânga Nistrului. Deci este clar că aşa-numita judecată de la Tiraspol este de fapt un proces cu profunde impli­caţii politice, în care, prin şantaj, se încearcă obţinerea legitimităţii unor autorităţi ilegale, autoinsta­­late prin forţă în estul Moldovei, Italia. Partidele politice tradiţionale învinse­­ în alegerile locale Al doilea tur de scrutin al ale­gerilor parţiale pentru organele administrative locale a confirmat previziunile unor sondaje de opi­nie realizate anterior. Organizat pentru desemnarea primarilor a 145 de oraşe, dintre care unele chiar mari, cum ar fi Milano şi Torino, precum şi preşedinţii con­­­siliilor municipale din şase mari provincii, scrutinul a fost câştigat de Liga Lombardă şi Partidul De­mocratic al Stângii (PDS-fost co­munist), în dauna partidelor tradiţionale, confirmându-se astfel forţa partidelor de opoziţie. Rezultat al transformării, în 1991, a celui mai puternic partid comunist din Occident, PDS (con­dus de Achille Occhetto), singur sau aliat cu alte forţe ale stângii, a repurtat victorii semnificative în marile municipii, cu excepţia oraşului Milano, în metropola ca­re a fost mult timp fieful incon­testabil al fostului secretar socialist Bettino Craxi, economis­tul Marco Formentini, candidatul Ligii Lombarde, mişcarea federa­listă şi populistă a lui Umberto Bossi, a obţinut 57 la sută din voturi, devansându-l cu mult pe Nando Dalia Chiesa, susţinut de o largă coaliţie care include mişcarea antimafia La Rete (Reţeaua), PDS şi comuniştii orto­docşi din Rifondazione (Recon­strucţia). Câştigând în alte câteva oraşe mari, Liga Lombardă do­mină, în prezent, nordul ţării, fiind una dintre principalele forţe poli­tice ale Italiei. PDS a obţinut rezultatul cel mai spectaculos la Torino (nordul ţării), unde candidatul său între­cut cu mult în primul tur, de opo­nentul lui din cadrul Ligii, a reuşit să răstoarne rezultatele în cel de-al doilea tur de scrutin, de­­vansându-şi cu mult adversarul, ceea ce l-a determinat pe Umber­to Bossi să conteste legalitatea alegerilor din acest oraş. Alte oraşe în care PDS a ieşit învingător sunt Ancona, Ravena şi Siena (centru şi centru-est), Bel­­luno (nord-est) şi Agrigente (Sici­lia). Victoria PDS se explică prin faptul că acest partid a fost cu mult mai puţin afectat de scanda­lurile de corupţie politico-finan­­ciară decât socialiştii şi democrat­­creştinii, reuşind să-şi convingă electoratul că el militează pentru schimbare şi nu pentru corupţie. LUMEA 26/1993

Next