Lumina Satelor, 1923 (Anul 1, nr. 1-52)
1922-06-11 / nr. 22
Pag. 2 LUMINA SATELOR Nr. 22 Răvaş politic. Inlăuntru ţării avem tot certe politice. Intr’o vreme se părea că suntem pe o cale mai bună de linişte şi împăcare politică, dar acum alegerile parţiale iarăşi au tulburat apele politicei. Spre norocul nostru că: In politica din afară stăm cu mult mai bine. Vaza ţării noastre şi încrederea străinilor în noi s’a ridicat foarte mult după sfatul dela Genova. Aceasta a ajutat foarte mult şi ministrului de finanţe, Vintilă Brătianu, cel mai pricepător om ce-l avem în afacerile băneşti (financiare), care se află acum la Paris pentru îndreptarea afacerilor financiare ale ţării. A şi isprăvit cu bine aceste afaceri ajungând la înţeles ca băncile cele mari din Paris să ne dea un împrumut de bani cu ajutorul căruia se vor regula afacerile băneşti ale ţării. Pe urma acestui rezultat e nădejde că se va îndrepta şi valuta (preţul) banilor noştri, mai ales dacă şi guvernul şi noi vom munci şi cruţa. ce se petrece în lumea mare ? Norii încurcăturilor iarăşi se grămădesc din toate părţile. Bolşevicii din Rusia au căpătat îndrăsneală după ce au încurcat sfatul de la Genova şi acum în tot chipul cearcă să tulbure pacea lumii, încurcătura a mai mărit-o acum şi stările din Bulgaria. Şi anume în Bulgaria bolşevicii de mult şi-au avut oamenii lor şi uneltele lor (aşa precum le au şi la noi în România), cari făceau mişcare ascunsă pentru bolşevism. Acum această mişcare s’a întărit atât de mult, încât la o adunare a Ţărăniştilor ţinută la Sofia (capitala Bulgariei) era cât pe aci să declare ţara republică bolşevică şi să alunge pe rege de pe tron. Poate că şi făceau lucrul acesta, numai cât n’au cutezat, pentru că Sofia îi la o depărtare de numai câţiva kilometri de Iugoslavia, şi Sârbii în cazul acela ar fi ocupat capitala lor. Dar Bulgaria şi aşa cum este acum, se poate socoti ca aliata pe faţă a Rusiei, cu care de altcum se aude că a şi făcut alianţă ceea ce se vede şi de acolo că un trimis al bolşevicilor la Genova, Rakovsky, la reîntoarcere a tras prin Bulgaria, ţara lui de naştere, unde a făcut propagandă pe faţă pentru bolşevism. Sfatul de la Haga încă nu dă semne de o mare ispravă. America nu va veni Din bătrâni. Ni se spune de demult, că Mircea Vodă cel mare, care a fost domnitor peste Ţara Muntenească Intre anii 1386 şi 1418, a plecat spre Ţara Leşească (adecă Polonia) ca să încheie o Învoială cu regele polon Vladislav, că dacă vor sări Ungurii pe ei, cum au de gând, să se ajute unul pe altul. In drum dau peste un sat; popa era în liturghie, şi mare i-a fost mirarea când auzia loviturile de săcure în fiecare curte, şi trimite bătrânul Mircea Vodă pe un om dintre ai săi ca să vadă ce păgâni de oameni sunt acei ce lucrează până-i popa în biserică. Omul trimis se apropie de câţiva ţărani, Intre cari era şi primarul satului, şi-i întreabă: — Oameni buni, ce lucraţi voi când nici nu s’a isprăvit sfânta liturghie ? Oamenii răspund ca un glas: Ce să lucrăm ? Ascuţim condeie (pene de scris) pentru Măria Sa Vodă. Omul se întoarse cu răspunsul la Mircea Vodă. Acesta nu se putea cruci că ce fel de răspuns era acesta. Condeiele e drept se făceau din pene de gâscă şi se ascuţiau, dar nu cu săcurea, şi-apoi Vodă nu scrie cu atâtea pene. Se duce să vadă ce fel de lucru-i acela. Când întră, ce să vezi? Ascuţeau săgeţi pentru Unguri. Estea-s condeie? Aşa le ziceţi voi la ceea ce numim noi săgeţi? întrebă Mircea Vodă. Atunci răspunseră ţăranii: —Condeie-s Măria Ta, că duşmanilor nu le poţi scrie cu altfel de condeie — de vrei să-ţi înţeleagă scrisoarea». Şi Vodă mulţămit şi-a văzut de drum spre Polonia. acolo, iar Franţa a declarat că numai aşa merge, dacă se hotăreşte înainte mersul statului. Ruşilor să li se pună întrebări lămurite la cari să răspundă lămurit că te primesc ori ba. Ruşii au strâns trupe la graniţa Poloniei pentru care lucru Polonia a trimis protest cătră Puterile Europei. Asta se întâmplă cu toate că bolşevicii au subscris la Genova contractul că nu vor mobiliza şi ataca pe un timp de 7 luni. Din toate acestea se vede că avem iac’aşa: „O pace cu rate“ cum i-a zis un francez. După câteva luni iese «rata păcii» şi nimenea nu ştie ce va mai fi. La Haga poate se va pune încă o rată de pace şi apoi sfatul se va muta în alt oraş. Faţă de aceste stări tulburi din lume, noi Românii trebue să fim cu ochii în patru la ce se petrece pe la hotară, iar înlăuntru în ţară trebue să avem pace, dragoste, muncă şi cinste. Un izvor de câştig pentru popor. — Plantele de leac. — 2. In numărul de mai înainte al foii am dat regulele generale pentru strângerea plantelor (buruienilor) de leac, şi am dat numele uneia dintre cele mai cunoscute şi mai căutată de farmacişti (spiţeri) — floarea de soc, — şi care se plăteşte foarte bine. In numărul de azi al foii vom scrie despre alte două plante tot aşa de căutate şi bine plătite. Va trebui însă ca să încerce fiecare dintre cetitorii foii şi să îndemne mai ales pe copii, femei slăbănoage şi orfani de răsboiu ca — întovărăşindu-se cât mai mulţi întreolaltă — să strângă aceste buruieni, cari nu trebuie nici sămănate, nici săpate ori îngrije, căci ele cresc sălbatec pe toate cărările (potecile) şi noi numai trebuie să ne plecăm să le culegem şi iată că ne am câştigat pânea de toate zilele cu multă uşurinţă şi fără multă osteneală. Dacă un băiat strânge la zi — în 2—3 ceasuri numai 5 kilograme de floare de soc şi o uscă — capătă din ea 1 kg. floare uscată pe care o poate vinde cu 25—30 lei, mai ales dacă are coloare frumoasă aurie, cam atâta cât ar câştiga la alt lucru — unde trebuie să munciascâ de dimineaţa până seara. Dară poate strânge şi de două ori atâta, şi iată că stând câştigă cu mult mai mult decât un bărbat la cel mai greu lucru de câmp. Dacă băieţii de şcoală în loc să piardă vremea, ar aduna florile, ar aduce şi ei ceva la casă, şi totodată ar petrece vremea în aer liber, ar împreuna folositorul cu plăcerea. Florile strânse trebuie păstrate la loc uscat şi unde umblă aerul şi ferite de gândaci, cari se mănâncă şi strică. La umezeală plantele mucezesc şi se strică. Muşeţelul (latineşte: matricsila cnamomilla, nemţeşte: echte Kamille, ungureşte: orvosi szikfii, kis kamilla). Ii mai zice prin unele locuri şi mătricea, moşiţel, morumă, romoniţă bună şi camomilă. — E plantă anuală,care creşte pe câmp, pe lângă drumuri, prin locuri părăsite şi prin grădini; la şes cum e prin Bănat — câmpii întregi sunt acoperite cu muşeţel. * Frunzele sunt mici, de coloare verde deschisă, fără coadă şi cu peri moi acoperite. Florile sunt de coloare albă şi stau câte una în vârful ramurilor şi cotoarelor, şi au un miros plăcut aromatic (bine mirositoare). Foile floarei (petalele) stau tare plecate în jos, ca o umbrelă şi cotorul e plin. E bine să ştim aceasta, căci prin aceasta se deosebesc florile de muşeţel de celelalte flori asemănătoare, cum e romoniţa de câmp, şi ochiul boului şi cari nu sunt bune şi trebue să avem grije să nu ne culegem şi să nu amestecăm că ne stricăm toată marfa. Romoniţa (muşeţelul) de câmp nu are foile floarei plecate în jos, are cotorul gol pe dinlăuntru şi florile nu au mirosul plăcut al celeilalte flori. Cotorul muşeţelului e ierbos, ramificat (cu multe ramuri), neted şi înalt până la 30—40 de centimetri, înfloreşte în Iunie, Iulie şi August. Se întrebuinţează numai florile, pe cari Ie culegem fără coadă pe timp uscat, însă până nu sunt prea bătrâne, ca să nu se scuture şi le uscăm cu grije la umbră, unde umblă aerul, în şură sau un pod, aşternându-le pe rogojini ori pânză, ca să nu se murdărească de pământ. Florile trebuie să se uşte foarte repede, în straturi subţiri, de 1—2 degete, şi să nu se prea mişte, că se rup foile florii şi aşa îşi perd mult de tot din preţ. Cele mai de preţ sunt florile întregi, fâră coada, bine uscate şi de coloare albă aurie. Dacă se înegresc nu sunt de nici o valoare. Pentru că florile se frâng uşor e bine să le pachetăm în lăzi, căptuşite cu hârtie de pachetat, pe care o batem cu ţinte de scândurile lăzii. Din 5 kg. floare verde căpătăm 1 kg. floare uscată. Pentru împachetatul la 100 kg. floare uscată avem lipsă de o ladă de 104 centimetri lungă, 70 cm. lată şi 75 cm. înaltă. In comerţ se vinde sub numele de flores chamomillae vulgaris, şi e foarte căutată, — oricât s’ar strânge se poate vinde cu 30—35 lei 1 kg. Unde cresc multe flori pe câmp, se face o greblă cu dinţii deşi şi cu o pânză legată la partea de jos, şi cu aceasta se culeg florile cu mult mai uşor şi mai repede decât cu mâna. Ca leac de casă muşeţelul e dintre cele mai cunoscute plante, de aceea nu trebue să lipsească în nici o casă. Ceaiul îndepărtează sudorile, alină durerile de stomac. Spălări cu ceai de muşeţel sunt bune la bube, răni cari se vindecă uşor, iară la copii mici e foarte bine să se spele ochii cu ceai rece. Flori de teiu (latineşte: filia parvifolia, nemţeşte: der Lindenbaum, ungureşte: Köhärsfa). Sunt cunoscute aşa de bine, încât nu trebuie să le descriem. — Florile bine mirositoare de coloare galbină-aurie. Înfloresc în Iunie şi Iulie. Trebue să le culegem până nu sunt prea bătrâne, le uscăm la umbră în straturi subţiri ca să-şi păstreze faţa (coloarea). Sunt două feluri de teiu: cu frunze mari şi cu frunze mici. Florile dela teiul cu frunze mici sunt mai scumpe ca cele dela teiul cu frunze mari. Un kg. de floare de teiu uscată se plăteşte de la 15—25 Lei, şi este destul de căutată în toate părţile, tocmai pentru că nu le prea strânge nime. In comerţ se vând sub numele de flores tiliae (flori de teiu). Ca leac de casă se întrebuinţează ca ceaiu contra răcelii, a guturaiului şi tusei ba unii zic că şi contra pistruilor sunt bune. ..