Lumina Satelor, 1923 (Anul 2, nr. 1-52)

1923-06-10 / nr. 22

Pag. 2 LUMINA SATELOR Nr. 22 vouă jidovilor)! Mulţi Hamani (adecă păgâni şi dujmani ai jidovilor) au fost, dar Dumnezeu ne-a apărat de ei. Au fost nimiciţi Hamanii! şi sperăm că aşa se va întâmpla şi pe viitor (adecă şi noi vom fi nimiciţi)! Voi pentru aceea sunteţi antisemiţi, ca să vă îmbogăţiţi de pe zoala şi truda jidovilor! Că cât primiţi nani etc. de la jidovi faceţi altă politică (aicea ai dreptate şi tu jidane ! Aşa fac politicianii), jidovul a fost, este, şi va fi om! Avem şi noi pe cineva (pe Trotzky şi Lenin)! Roata se în­vârte! Azi e acesta mare, mâne cade şi să ridică altul! Jidovul e fără minte şi fricos, căci ar trebui să facă revolvere, arme, boambe (ca şi în Rusia) şi ar trebui pe aceia oameni cum sunteţi şi Dvoa­­stră, să vă deie un glonţ. Jidovii sunt oameni şi vor rămâne! Bolşe­vismul nu-i departe, va sosi şi aici, şi vom vedea că care va lua catrafusele mai iute. Şi aşa mai departe tot aşterne pe hârtie jidovul din Cluj tot ce are pe suflet Toate gândurile şi planurile jidovismului sunt puse in scrisoarea de mai sus (am trimis-o Siguranţei din Cluj să-l prindă pe jidovul bolşevic care a scris o.) Ceteşte Române şi iar ceteşte această scrisoare ca să vezi pe cine Încălzeşte şi Îmbogăţeşte ţara ta cea dulce şi bogată. Ceteşte Române această scrisoare ca să vezi lămurit şi pe faţă ca într’o oglindă toate planurile jidovismului­ Ceteşte, frate Române scrisoarea de mai sus ca să vezi şi să-ţi dai seama cine a făcut bolşevismul în Rusia şi cine sunt apostolii bolşevismului aici In ţară la noi şi In celelalte ţâri ale Europei. Primejdia jidovismului stă In religia pe care o au jidovii. Religia (credinţa) jido­vilor Învaţă, că numai ei sunt «poporul cel ales a lui Dumnezeu». Toţi ceilalţi oameni sunt thahami*, tgoimi», adecă păgâni cari «trebue nimiciţi» din calea planurilor de mărire ale «poporului ales». Evanghelia Mântuitorului Hristos predică iubirea şi pacea Intre toţi oamenii şi toate popoarele lumii, dar evanghelia jidovis­mu­lui predică tur. şi nimicirea pentru toţi cei ce nu sunt «fii lui Israil», «poporul lui Dumnezeu». Jidovii a­şteaptă şi azi «împă­răţia lui Krail» peste tot pământul şi luptă pentru înfăptuirea acestei împărăţii. Bolşevismul este răsboiul jidovism­ului împotriva creştinătăţii şi cu bolşevismul vreau jidovii să nimicească creştinătatea ca pe ruinele ei să se ridice cu triumf «Împărăţia lui Israil». Aceste planuri le vedeţi spuse şi în scrisoarea de mai sus. Vedeţi cum se ridică­­­dorul împotriva «domnilor şi popilor din România amară» şi cum aţâţă poporul împo­triva lor. Aşa au început jidanii bolşevismul şi in Rusia şi pe calea asta au adus Rusia în starea jalnică de astăzi. România noastră este ţara cea mai plină de jidavi dintre toate ţările Europei şi lucrul ăsta Înseamnă o primejdie pentru noi şi neamul nostru, in faţa acestei pri­mejdii s’a ridicat mişcarea studenţilor noştri. Dela sfatul ţării. Sfatul ţârii dela Bucureşti s’a închis acum Mercuri în 5 Iunie luându-şi vacanţă până la toamnă, la săptămâna trecută s’au desbătut mai multe legi dintre cari amintim şi noi unele altele. 500 milioane pentru slujbaşi. In săptămână trecută s’a votat legea care le dă slujbaşilor un spor de plaţi de 500 milioane Lei. Acest spor se va împărţi acum In luna Iunie socotindu se vremea de plata Începând cu 1 Aprilie. Prin aceasta guvernul a mai Îndulcit întru câtva nemul­­ţămirea funcţionarilor. Nu vor mai fi târguri Dumineca. S’a trecut prin casa ţării o lege care opreşte ţinerea târgurilor şi bâlciurilor In Dumineci. «Vreau sâ aibă zi de odihnă şi vitele» a zis ministru. Numai cât pe crâş­­marul jidov, ministru­­i lasă să strice mai departe ziua cea de odihnă a oamenilor şi a lui Dumnezeul (Dumineca). Pământ pentru voluntarii din Siberia. Deputatul S. Bocu a făcut interpelare In casa ţării despre nedreptatea ce li s’a făcut voluntarilor d­n Siberia şi Rusia ca li s’a făgăduit sărbătoreşte pământ şi pă­mânt nu li s’a mai dat. A cerut să li se dea. O lege nouă a regulat colectele. S’a votat o lege nouă în îrţilesul căreia pentru orice fel de colectă şi strân­gere de bani dela oameni trebue îngăduinţă (autorizare) dela stăpânire. Pentru diferitele colecte, cărţi de milă, teatre, baluri şi altele se cere Încuviinţarea ministrului sănătăţii publice. Pentru teatrele, petrecerile ce sa fac cu scop de ajutorare, sau scopuri cul­turale, autorizaţia se va putea căpăta dola prefectul judeţului. Toţi cei cari voesc să plece în colectare sau să facă colecte tre­­buesc să aibă carte de legitimaţie şi împu­ternicire de la cine i trimis, altcum vor fi pedepsiţi. Deasemenea cărţile de colectă trebue­a să fie îri bună regulă. Stările din Basarabia­ îşi fac datoria in Basarabia cu preţul vieţii. 167 de jandarmi şi civili au fost omorâţi până acum în Basarabia de bolşevici, iar 187 au fost răniţi. S au întâmplat şi cazuri de acelea că bolşevicii au îmbrăcat haine de ofiţeri mincinoşi şi ducându-se in «con­trol» pe la posturile jandarmilor noştri,­­ au puşcat ca pe nişte dobitoace. Astfel stând lucrurile, a zis ministrul, judecaţi la drep­tate şi pe jandarmii cari au puşcat in cei doi arestaţi ce voiau să fugă. Legea contra speculei. Guvernul a făcut un plan de lege împotriva speculei şi a speculanţilor şi acest proect i a fost dezbătut pe larg săptămâna trecută în casa ţării. Cei mai mulţi depu­taţi au fost insă de părerea că specula şi scumpetea nu se vor putea înlătura nici cu această lege. Unii au arătat că ne trebue mai multă producţie in ţară, alţii au spus că şi statul ajută specula Întrucât a scumpit transporturile la tren şi iarăşi alţii au arătat cum specula cea mare o fac băncile cele mari cari au legături cu partidele politice. «Specula se datoreşte în locul prim băn­cilor celor mari, a zis un deputat, şi In afacerea aceasta şi opoziţia Închide ochii ca să poată face şi ea aşa când va fi la putere. Taci tu ca să tac şi eu»... «Aş vrea să văd pe guvernul care sâ pună mâna pe adevăratul speculant, pe bancă»... Profesorul Iorga a spus că un guvern de partid niciodată nu va putea combate spe­cula, pentru că se uită in faţa speculantului să vadă ce fel de politică face şi de află că-i de «al lui», cei vinovat scapă. Deputatul Meruliu a zis că legea nu­mai atunci e bună dacă se aplică cu sfin­ţenie. Comercianţii cei cinstiţi trebue apă­raţi, dar pentru cei vinovaţi «ar trebui să se Introducă bătaia la uşa prăvăliilor», aşa cum e In Bulgaria. Un deputat vrednic. Deputatul, V. Meruţiu, profesor de aici din Ardeal, vorbind despre legea îm­potriva speculei a spus că părerea lui este ca Înainte de toate să se confişte toate averile făcute de speculanţi cu fel de fel de specule şi înşelăciuni La asta, mul­ţimea deputaţilor din majoritate (liberali) au strigat: «cel te-ai apucat şi dăscăleşti pe alţii, du-te la şcoală!» iar alţii i-au adus aminte că şi el face parte din partidul gu­vernului. Dar profesorul a răspuns că «nouă Ardelenilor ne place dreptatea şi omenia» şi ţinem să spunem adevărul in oricare partid politic ne-am afla. In numărul trecut am amintit despre Învinuirile ce le-a adus opoziţ­a guvernului pentru omorurile ce le face administraţia prin Basarabia. La Învinuirile opoziţiei, a răspuns săptămâna trecută ministrul de in­terne, general Vâitoianu, arătând cu dovezi cum bolşevicii caută să-şi deschidă drum în ţară la noi prin Basarabia. Ministrul a arătat cum jandarmeria şi slujbaşii noştri Ce mai e nou în lumea mare? Ruşii au Îngăduit faţă de Anglia. Bolşevicii din Rusia se apucaseră de arţag şi cu Anglezii, dar cu sngu­uşti nu te poţi juca numai aşa. Anglia a dat termin de 10 z­e bolşevicilor să inceteze cu şicanarea vapoarelor engleze aflătoare in apele ruseşti şi să înceteze cu propaganda bolşevici in India engleză. Bolşevicii şi-au plecat capul şi au primit porunca Angliei. Sfătui dela Lozanna se va Închide prin 15 Iunie. Până stânci e nădejde să isprăvească cu bine pacea între popoarele din Răsărit. Bolşevism în Ruhr. In ţinutul ocupat de Franctz­, s’au ridicat în unele oraşe bolşevici, (adecă jidani) cari au alungat diregătoriile civile germane şi au pus ei mâna pe administraţie. Adecă o luptă între Neamţ şi Neamţ. Francezii nu se amestecă în aceste frământări ale Nemţilor. Germania a cerut voie dela Francezi să o lase sâ treacă armată în Ruhr împotriva bolșevi­cilor. Nemț­i au făcut nouă propuneri da pace Francezilor. Mişcarea studenţilor noştri stă acum aşa că se apropie sfârşitul anului de şcoală la Universităţi şi mulţi din stu­denţi se gândesc la jertfa cea mare de a perde un an întreg de şcoală. Pe lângă această perdere i-ar dorea foarte mult şi faptul că studenţii jidovi umblă la cursuri şi aşa la urmă studenţii noştri s’ar trezi cu două pagube: ei vor perde anul şi jidovii vor câşt­ga anul şcolar. Se aude că stu­denţii ar fi trimis guvernului anumite con­diţii de pace, un semn şi acesta că stu­denţii ţin lupta cu mari jertfe. Dar orice s’ar intâmpla, steagul ridicat de studenţii noştri, va rămânea şi mai departe ridicat şi lupta pornită de ei va merge Înainte. Emigrările. La ministrul de interne s’a făcut o sta­tistică (numărătoare) pe lunile Octomvrie- Decemvrie 1922, asupra celor ce au cerut paşapoarte pentru a pleca în ţări streine. Au cerut paşapoarte 3843, cu alţi 2382 de însoţitori, de toţi 6225. Cei mai mulţi din Transilvania şi Bănat, apoi Bucovina, Basarabia şi mai puţini din Vechiul Regat. Se înţelege că au fost mai mulţi bărbaţi decât femei, şi mai ales în vârsta dintre 18—24 şi 40 de ani, tocmai când braţele­­ de muncă sunt mai tari. Mulţimea mare au fost agricultori, adecă : economi, apoi muncitori, meseriaşi, comer-­­ cianţi şi numai puţini oameni cu carte. După neam au fost: Socotit după numărul locuitorilor ţării mai mulţi nemţi au plecat apoi unguri şi alte neamuri şi mai puţini Români cam 20% la sută faţă de 80% dintre cei de neam strein (minorităţi). Cei mai mulţi pleacă în America de nord, în Statele Unite, din Ardeal mulţi şi în America de sud. Acum s’a făcut în România întâia nu­mărătoare de acest fel, şi ne bucurăm, că printre cei ce pleacă sunt mai puţini Români, după numărul locuitorilor ţării, şi aceştia mai ales ardeleni, împrietiniţi cu gândul ple­cării din vremile de mai nainte. Altfel Ro­mânul e legat cu sufletul de pământul unde trăieşte şi acum când el e stăpân pe ţara lui, va simţi şi mai puţin nevoia de a lua drumul mărilor, cu multe primejdii. Români .... 6,225—1,278 Unguri .... 1,541 Nemţi şi Şvabi . . 2,445 Sârbi Croaţi ... 175 Jidovi................... 652 Ații........................ 134

Next