Lumina Satelor, 1923 (Anul 2, nr. 1-52)

1923-07-22 / nr. 28

— Cuvântarea 91. S. Regelui rostită la serbările lui Şaguna. — «însufleţit de imensa personalitate a lui Şaguna, am venit să aducem prinos de recunoştinţă acestui apostol al neamului românesc. Dacă nouă ne-a fost dat să fim înfăptuitorii statului naţional al tutu­ror provinciilor româneşti, nu trebue să uităm că acest act a fost pregătit de acei mari bărbaţi, stâlpi ai nea­­mului, de care s-au sfărâmat toate vrăjmăşiile, toate piedecile, înfăptuitorii statului prin cultură şi moralitate. Unul din aceşti stâlpi uriaşi a fost Şaguna, această odraslă macedo­neană, care a izbutit să refacă o mi­tropolie românească pentru Transilva­nia şi Bănat, care a trezit conştiinţa neamului, prin desvoltarea şcoalei şi Bisericii. Purtând toiagul păstoresc între 1843—1873, Şaguna a ştiut să se arate şi un înţelept cârmuitor politic român, când jugul minorităţii maghiare asupra întregului popor român de peste Carpaţi era mai apăsător. Ei ştia atunci să vadă, să tacă şi să tacă. Datorită vitejiei admirabilului ostaş român, datorită înţelepciunei bărbaţilor de stat, intelectualităţii româneşti şi tuturor forţelor vii ale neamului, sun­tem azi uniţi într-o singură ţară, şi Şaguna a fost frămăntătorul şi pregăti­torul acesteia prin muncă uriaşă şi înţeleaptă, plină de tact, desvoltată prin sporirea tuturor energiilor în vederea unirii. La capătul zilelor sale, a lăsat testament să se odihnească între cetină de brazi, la poalele Carpaţilor, între români neaoşi. Cetatea nu­­ a primit, dar l-a pri­mit frumosul sat Răşinari, căci Şa­guna ştia că satele păstrează adevărată viaţă românească, de unde nasc toate energiile. Se cuvine să ne închinăm în faţa faptelor lui Şaguna, în faţa mormân­tului lui să ne gândim la marea pildă dată prin înălţarea sa deasupra tu­turor patimilor, cuprinzând statornic orizonturi largi, îmbrăţişând totalitatea problemelor naţionale, cu ţinta hotă­râtă a Unirii tuturor Românilor şi a întăririi neamului. Vecinică să­­ fie amintirea». Anul II. Sibiiu, Duminecă 22 Iulie Foaie săptămânală PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe un an ................................................................ . Lei 55'— Pe o jumătate de an . ........................................... . 30'— Pentru străinătate .................................................... . 100­— Pentru America pe un an ...................................dolari 2-— ===== Un număr 1 Leu. = REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiiu, strada Mitropoliei Nr. 45. Redactor: Preotul IOSIF TRIFA. D­r. Red. :Transă L­oco (sir- Sigmna 6) ANUNŢURI se primesc la administraţia din strada Mitropoliei 45. PREŢUL ANUNŢELOR: Un şir mărunt 3 Lei pentru odată, dacă se publică de mai multe ori se dă rabatul cuvenit MAREA PRĂZNUIRE — în. a.na.in.tirea, Ivii SSa.g'Tj.n.a.. — Praznicul Sâmpetrului, care vesteşte an de an apropiatul seceriş al holdelor mănoase, anul acesta ne-a adus un seceriş bogat bisericii româneşti din Ardeal Lup­tele de veacuri, suferinţele mari şi umili­rile grele, pe cari a trebuit să le îndure dela străini şi dela fraţi chiar, biserica noastră ortodoxă de dincoace de Carpaţi, au primit Încununarea izbândei depline. Măreaţa sărbătoare dela Răşinari şi Sibiiu, închinată pomenirii fericitului In Domnul Marelui Mitropolit Andrem Şaguna, dela moartea căruia s’au împlinit acum 50 de ani, va rămânea pe veci o pagină de aur, scrisă de întreaga Ţară românească, in frunte cu Regele ei, stăpân acum peste toţi Românii. Cine a luat parte, Sibiiul a primit pe reprezentanţii bi­sericii, preoţi şi popor din toate părţile, afară de Basarabia unde biserica trece tocmai printr­o grea frământare. Au venit deja in preziua prăznuirii I. P. Sf. Lor Mitropolitul primat dela Bucureşti, Mitropolitul Mol­dovei dela Iaşi, P. Sf. Sa Episcopul Var­­tolomeiu dela Râmnic-Vâlcea, Lucian dela Roman, Inostian Teculescu, episcopul mili­tar, însoţiţi de un frumos număr de preoţi, — dela Roman 24 — veniţi să întoarcă vizita noastră dela instalarea părintelui epi­scop Triteanu, chemat acolo din sânul con­­sistorului dela Sibiiu. Iar alături de I. P. Sf. Sa Mitropolitul nostru Nicolae se găseau în Sibiiu P. Sf. Lor episcopii Iosif al Ca­ransebeşului Roman de la Oradea-mare şi Nicolae al Clujului. Asemenea sosise deja d-nii Miniştrii Banu, Constantinescu, Măr­­dărescu. Joi dimineaţa a sosit tronul regal aducând pe MM. II. Regele nostru viteaz şi pe Regina noastră iubită, însoţiţi de nă­dejdea noastră în viitor A. Sa Moştenitorul tronului Carol cu soţia sa Elena şi sora ei. Guvernul Ţării a fost reprezentat prin prim-ministrul dl I. I. C. Brătianu, mini­ştrii Anghelescu, Duca, Moşoiu Mărdă­­rescu. Ardealul întreg şi-a trimis pe cei mai de seamă oameni ai săi, numai P. Sf. Lor vlădicii uniţi au răspuns «că nu sunt în situaţie de a putea lua parte» la praznicul lui Şaguna, din rodurile ostenelilor căruia a tras folos şi biserica unită, pe care o păstoresc. Peregrinajul. In ziua cea mare a praznicului, des de dimineaţă, fierbea Sibiiul de mişcare.­­ Oficialităţile, în frunte cu arhiereii se duc la gară să primească pe Familia Regală. I Iar pe drumul Răşinarului umbrit de co­pacii bătrâni ai Dumbravei, ce leagă Sibiiul de Răşinari, se înşiruiau căruţele, ducând pe peregriii, dornici de a ajunge cât mai re­pede. Familia regală şi autorităţile civile se duc la serbarea şcoalei de cavalerie, iară P. Soţii arhierei trec vrajnic în auto­mobile, pe lângă trăsuri, ca se înceapă slujba sfântă în biserica cea mare. La capătul străzii ce duce la biserică sunt întâmpinaţi de preoţi şi popor. Părin­tele Lungu spune cuvinte de bună sosire şi îi răspunde l. P. Sf. Sa Mitropolitul Moldovei. Copii de şcoală tineret şi popor mult, în haină de sărbătoare, se înşirue de amândouă părţile drumului. Veniseră din comunele din jur şi credincioşi uniţi, din Veştem vre-o 15 căruţe. Sufletul poporului fără deosebire de confesiune simte, ci tre­buie să-şi arate recunoştinţa faţă de Marele Mitropolit, care n’a fost numai al bisericii sale, ci a fost un luptător neînfrânt pentru drepturile intregului popor românesc de pe plaiurile Ardealului. Au venit ţăranii uniţi fără preoţi şi fără conducătorii lor sufle­teşti, ca să se închine în faţa mormântului scump şi prin închinăciunea lor să arate, şi cu acest prilej, că în popor trăeşte acelaş suflet bun, cinstit şi credincios, ca în toate veacurile vremilor trecute şi numai silinţele conducătorilor ne mai ţin împărţiţi în două biserici. In biserică. Slujba sfintei liturghii In biserică a fost înălţătoare. Au slujit toţi P. Slţii ierarhi şi a cântat frumos, sub conducerea profe­sorului Popovici, corul mixt al şcoalei de învăţători, ce poartă numele lui «Andreiu Şaguna», înainte de ora 11 se isprăveşte slujba sfântă. In sunetul clopotelor, cu pra­pori şi icoane se face procesiune la mau­soleul lui Şaguna, in care ii odihnesc ose­mintele şi unde se făcuseră orânduiri pentru slujba parastasului. Sosirea Familiei Regale. Era tocmai clasul In care trebuia să sosească MM. II. Regele şi Regina. Un murmur lung pătrunde prin mulţime şi un fior străbate trupul oamenilor. Se dase semnalul de sosire. Chiotul de «Ural Tră­iască!» umple văzduhul, izbucnind din mii de piepturi. Mitropoliţii însoţiţi de epis­copi iasă intru intimpinare cu evanghelia şi crucea. MM. LI, însoţiţi de moşteni­torul tronului cu soţia şi cumnata, iau foc in pavilionul, unde se găseau jelţuri cope­­rite cu ţoale mari, albe ca zăpada, lucru de mâna iscusită a ţărancei de la Margine. In jurul Familiei Regale se grupează mi­

Next