Lumina Satelor, 1923 (Anul 2, nr. 1-52)

1923-07-22 / nr. 28

Nr. 28 LUMINA satelor Pag. 3 Evanghelia de Duminecă: Săturarea celor 5 mii de oameni.­ ­ învăţătura acestei evanghelii pe scurt este aceasta: Gloata celor 5000 de oameni s’a hrănit mai întâi cu cuvânitul lui D-zeu şi numai după această săturare sufletească a urmat minunea lui Isus care a săturat şi foamea lor cea trupească. Aceste două feliuri de săturări sunt puse înaintea noastră cu învăţătură: să avem grijă mai întâi de cele sufleteşti, să căutăm mai întâi împă­răţia lui Dumnezeu (Mateiu6,33) şi învăţă­turile Lui şi atunci Dumnezeu va îngriji şi de trebuinţele noastre trecătoare. Şi vremile de astăzi sunt pline de gloate flămânde. Nici odată n’au fost mai multe lipsuri ca acum. Mai ales oraşele sunt pline cu oameni lipsiţi şi flămânzi. Sunt ţări întregi (Germa­nia) cari rabdă foame. Pe tot locul s’a împuţinat pânea, hrana şi leguma. Parcă nici ogoarele, nici dobitoacele nu mai dau belşuguri ca demult. Pricina acestui lucru e că s’au depărtat gloatele de Mântuitorul. S'au depărtat oamenii de cuvântul lui Dumnezeu şi de aceea nici Mântuitorul nu mai binecuvintează cu săturare lipsurile şi foamea lor cea trupească. Aceleaşi mâni lucră şi acelaş pământ se lucră şi astăzi ca mai de mult, dar lipseşte binecuvântarea Mântuitorului de sus pentru păcatele noastre şi de aceea belşugul scade şi lipsa creşte. Cetitorulel Minunea din evanghelia de Duminecă se poate vedea şi azi. Sunt oameni­­slabi, fără ajutor, lipsiţi de putere şi apăsaţi de sărăcie, dar ochi Domnului caută spre ei şi li ajută, li ridică»(Sirah 31,12) pentrucă petrec lângă cuvântul lui Dum­nezeu. Aceştia sunt din ceata celor 5000. Şi iarăşi alţii lucră cu 10 mâni şi aleargă cu 10 picioare, dar nimica nu se cunoaşte de ei şi de lucrul lor pentrucă prin purtările cele rele s’au depărtat de Mântuitorul. Faci parte şi tu, cetitorule, din gloata celor 5000 cari petrec lângă cuvântul şi învăţăturile Mântuitorului Hristos?? I. Tâlcuitor.­ ­In vremea acea au văzut Isus popor mult, şi i s’au făcut milă de ei şi au tă­măduit pe bolnavii lor. Iar făcându-se seară, au venit la dânsul ucenicii lui, zicând: locul este pustiu şi vremea iată a trecut; slobozeşte norodul ca să se ducă prin sate să şi cumpere bucate totuşi. Iar Isus le-au zis lor: nu trebue să meargă; daţi-le voi să mănânce. Iar ei au zis lui: n'avem aici fără numai cinci pâini şi doi peşti. Şi el au zis: aduceţi-le pre ele aici la mine. Şi au poruncit norodului să şează pe iarbă şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti, şi căutând la cer,­­au binecuvântat şi frângând au dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii noroadelor. Şi au mâncat toţi şi s’au săturat, şi şi au luat rămăşiţele de sfărâmituri douăsprezece coşuri pline. Iar cei ce mâncaseră erau bărbaţi ca cinci mii, afară de muieri şi de copii. Şi îndată au silit Isus pe uce­nicii săi să intre în corabie şi să meargă înaintea lui de cea parte, până ce va slobozi noroadele» "(Mateiu cap. 14 su­b 14—22). Adunarea celor ce s’au hotărât împotriva beţiilor, sudalmelor şi altor păcate. Societatea, adecă întovărăşirea, celor ce s’au hotărât împotriva beţiilor, sudalmelor şi altor rele, şi-a ţinut cea dintâi a sa adunare joi, în ziua sfin­ţilor apostoli Petru şi Pavel. Adunarea s’a ţinut la orele 3 după amiazi în redacţia gazetei «Lumina Satelor». Au luat parte mulţi «ostaşi» veniţi din toate părţile. Cei mai mulţi însă, fiind vremea lucrului, n’au putut veni în persoană, ci ne-au tri­mis scrisori în cari spun că îşi dau învoirea la toate cele ce se vor hotărî în cea dintâi a noastră adunare. In afară de membri scrişi în oastea noastră, nimenea nu s’a mai apropiat de această adunare (poate şi vremea era de vină căci fiind foarte caldă, era foarte potrivită «pentru bere»). Vorbirea părintelui I. Trifa. Adunarea a fost deschisă din partea părintelui I. Trifa, redactorul gazetei «Lu­mina Satelor». P. Trifa a arătat cum această mişcare, în deosebire de alte multe mişcări, a răsărit din dragoste şi râvnă pentru evan­ghelia Mântuitorului. Ca izvorul ce ţâşneşte din stâncă, aşa mişcarea noastră a izvorât din credinţă, din dragoste creştină şi din râvnă pentru mântuirea noastră sufletească. Vom face acum şi statute, dar tăria mişcării noastre nici de acum înainte nu vor fi statutele, ci evanghelia Mântuitorului. Noi suntem o ei­mată de voluntari. Nu porunca ne-a strâns la piatră şi nu porunca statutelor va fi tăria noastră, ci credinţa, dragostea, însufleţirea şi râvna creştinească a fiecărui ostaş din oastea noastră. Statutele vor avea numai chemarea să strângă într’un singur front de luptă însufleţirea şi râvna noastră a tuturor. Suntem încă puţini, dar pentru aceea putem face foarte mult. „Puţin aluat, dos­peşte toată frământătura» zicea apostolul Pavel (Calateni 5, 9). Şi mişcarea noastră trebue să fie un astfel de aluat care să dospească frământătură nouă în mijlocul stricăciunii vremilor de acum. Fieca­r membru al societăţii noastre trebue să fie o sare ce sărează, un aluat ce dospeşte şi o lumină ce răspândeşte lumină din lumina lui Hristos. P. Trufa a arătat mai departe că în privinţa beaturilor, societatea noastră nu e o societate de abstinenţă, ci de cumpătare, adecă nu opreşte pe membri ei să nu mai bea de loc, ci îi leagă de cumpătare. «Nimic nu este de lăpădat dacă se ia cu mulţumire» (I. Timoteiu 4, 4). «Beaţi vinul tău»! zice Scriptura (Ecleziastul 9, 7); «bea cel dintâi păhar care este a lui Dumnezeu» (Ioan Gură de aur), bea-1 când ai lipsă de el, dar fereştete de cele 3 şi 4 păhare după cari urmează altele 33 prin care apoi satana se face stăpân peste om şi voinţa lui. Numai cel ce sufere de patima beţiei trebue să se lapede cu totul de beutură. După aceste lămuriri, P. Trifa a de­clarat adunarea deschisă şi purcezându se la alegerea unui preşedinte şi a unui se­cretar de şedinţă, a fost ales ca preşedinte P. Trifa iar ca secretar, primpretorul Eugen Muntean din plasa Agnita (publicistul I. Păltiniş). Vorbirea primpretorului E. Munteanu. A luat apoi cuvântul dl Eugen Mun­tean, unul din cei mai însufleţiţi ostaşi din oastea noastră. «Alte neamuri mai înaintate — a zis dl Muntean — au demult astfel de societăţi. A sosit vremea să ne facem şi noi căci scăderi şi păcate multe şi grele rod vlaga, sănătatea şi viitorul acestui neam». «Acum după răsboiu avem duşmani mai mari decât cei de pe vremea răsboiului: scăderile şi păcatele ce ne pasc, împotriva acestora trebue să facem fronturi de luptă. Un astfel de front, este mişcarea noastră in care am intrat şi eu şi pe care o slujesc şi o lăţesc în plasa mea cu toată puterea sufletului meu». P. Trifa a mulţumit dlui E. Muntean arătând că la propunerea­­ sale se ţine această adunare şi noi vedem în persoana­­ sale chipul unui adevărat cărturar şi slujbaş român care se îngrijeşte şi de binele sufletesc al poporului în mijlocul căruia trăeşte ca conducător. «Isus vă chiamă» va fi numirea societăţii noastre. După dl E. Muntean, a vorbit plugarul Zaharie leronim din Crihalma, care a făcut propunere ca societatea noastră să poarte numirea: *Isus vă chiamă». Propunerea plugarului leronim a plăcut foarte mult tuturor pentru că de fapt mișcarea noastră nu este altceva decât o chemare a Dom­nului Isus cătră oameni să iasă din păcatele cele de suflet omorâtoare. Astfel a rămas ca societatea noastră să poarte numirea: «Isus vă chiamă». «Căruţa cu cei beţi»... După ostaşul din Crihalma, a luat cuvântul un alt plugar ostaş: Augustin Toma din Vecerd. Ne-a spus în chip mişcător până la lacrimi întreaga istorie a întoarcerii lui din căile cele perzătoare de suflet. «Eram un beţivan vestit în satul meu şi astăzi oamenii se miră cum m’am putut schimba aşa dintr’odată». «Uitaţi-vă măi — zic oamenii — că prăpăditul cela de ieri s’a făcut cărturar şi acum învaţă pe oameni din cărţi şi gazeturi»... «Odată am ajuns Intr’o căruţă plină cu oameni beţi. Căruţa apucase spre o prăpastie şi de nu eram eu treaz între cei beţi să opresc caii, prav şi cenuşe se alegea de noi şi de oasele noastre. Acum de câte ori mă întâlnesc cu acei oameni, mă alduiesc că i-am scăpat dela moarte»... La această vorbire, P. Trifa a zis: «Dacă eu în această istorie a ostaşului nostru de la Vecerd văd taina şi Înţelesul mişcării noastre, să te mântueşti mai intâi pe tine şi apoi pe alţii. Sunt şi astăzi destule că­ruţe sufleteşti cari merg spre prăpăstiile morţii sufleteşti şi chemarea noastră este să scăpăm pe cei apucaţi in ele. S’a ales un comitet. După aceste vorbiri, s’a purces la desbaterea statutelor. După o discuţie mai lungă, adunarea a hotărât să aleagă un comitet care să facă statutele, medalia şi toate ceielalte pregătiri şi lucrări pentru organizarea noastră. In acest comitet au fost aleşi următorii: 1. Iosif Trifa, redactorul gazetei «Lumina Satelor». 2. Eugen Munteanu, primpretorul plasei Agnita. 3. Vasile Breavu, secretar comunal Sebeşul de sus. 4. Vaselian Popoviciu, învăţător în Bârzava.­­S. Zaharie Ieronim, plugar în Crihalma. 6. Augu­stin Toma, plugar în Vecerd. 7. Oh. Breavu, cantor la biserica din Lisa. 8. Flore Alexa, epitrop la bi­serica din Cermeiu. 9. Sergentul jandarm Iacob Simion din Oarda. 10. Iacob Oligorie, plugar în Orlat. Acest comitet se va întruni cât mai curând în şedinţă la Sibiiu şi despre ce va lucra se va da seamă în această gazetă care a fost aleasă ca organ al societăţii «Isus vă chiamă», adecă ca vestitoare despre cum stă mişcarea noastră. Oastea noastră creşte. Cinstite părinte şi Domnule Redactor! Cu mare dragoste cetim «Lumina Satelor», care ne aduce atâtea învăţături frumoase şi folositoare. Aflând încă din începutul anului despre Hotărârea celor ce să lapădă de sudalme şi beţii, am propus să iscălim şi noi această Hotărâre şi să intrăm în oastea Mântuitorului. Nu v-am înştiinţat până acum despre hotărârea noastră pentru că am ţinut să câştigăm pentru oastea noastră cât mai mulţi fraţi ceea ce ne-a şi reuşit încâtva. Şi iată acuma ne prezentăm să ne primiţi şi pe noi mai jos subscrişi în oastea Mântuitorului nostru Isus Hristos. Gărbou, (jud. Cojocna) la 25 iunie 1923. Vasile Abr. Secheli primar. Niculae Pârvu cäntäref la biserica gr.-cat. loan Abr. Seicheli. Vasiliu Thira econom. loan Hängen econom. Petru Sinea, loan Opriș. Periei Vasiliu. Pârv Petre cäntäref. Trăiau Abr. Seicheli,­han Abrudan Perics.

Next