Lumina Satelor, 1923 (Anul 2, nr. 1-52)

1923-07-22 / nr. 28

Nr. 28 LUMINA SATELOR Pag. 5 Ştirile sâptămânei. Dela Redacţie. Redactorul acestei gazete, părintele I. Trifa, depărtânduse din Sibiiu şi dela gazetă pe o vreme mai înde­lungată, toate scrisorile cari privesc redac­ţia sunt a se adresa redacţiei şi nu perso­nal redactorului. Maiestatea Sa Regina prin Ardeal. După serbările din Sibiiu, M. Sa Regina a plecat la Cluj unde a viz­­at un spital nou ce s’a deschis acum precum şi Orfelinatele. Din Cluj a plecat la Turda şi a vizitat spi­talul oraşului şi alte aşezăminte. De la Turda Regina a plecat la Aiud unde a cercetat spitalul tuberculoşilor (ofticoşilor). Pe tot locul Regina a fost primită în chip sărbătoresc, cu fiori şi însufieiire. Dar şi mai mult decât toţi s’au bucurat bol­navii de cari Regina s’a apropiat pe tot locul, a stat de vorbă cu ei şi i-a mângâiat ca o adevărată mamă plină de milă şi de iubire faţă de suferinţele lor. Un sfat al miniştrilor la Sibiiu. Cu prilegiul serbărilor lui Şaguna, miniştrii au ţinut un sfat aici la Sibiiu. Sfatul a discutat vizitele pe cari MM. LI. Regele şi Regina le vor face la toamnă în Italia, Franţa şi Anglia. «■Expoziţia Banatului». Sfatul mini­ştrilor a discutat mai departe să se facă o expoziţie la Timişoara cu numirea «Ex­­poziţia Banatului», la care Regele şi Regina se vor opri în drumul lor spre străinătate. Tot în această şedinţă, ministrul-pre­şedinte a raportat că M. S. Regele şi-a exprimat deplina m­ulţumire cu mersul serbărilor lui Şaguna, împroprietărirea plugarilor din Cri­stian, Turnişor şi Poplaca. Cu prilejul ve­nirii miniştrilor la Sibiiu s’a făcut împro­prietărire în 3 comune de lângă Sibiiu. La Cristian au fost împroprietăriţi 143 plu­gari dintre cari 107 români şi 36 saşi. S’au împărţit 4000 de jugăre. A vorbit ministrul Constantinescu. La împroprietărirea plugarilor din Turnişor şi Poplaca a luat parte şi epis­copul Triteanu de la Roman, care a făcut slujbă religioasă şi a vorbit poporului. A vorbit şi săteanul George Vâlcea. Prima brazdă a fost trasă de ministrul Constan­tinescu şi de câte 2 orfani de răsboiu. Asociaţiunea la Teiuş. Despărţă­mântul cercului Teiuş şi a ţinut adunarea generală în 7 Iulie. A luat parte o mulţime de popor în frunte cu conducătorii lor din acele părţi. Din partea Asociaţiunii a luat parte Dl Ioan Neagoe care a vorbit poporului despre rosturile Asociaţiunii şi munca ce o face pentru luminarea poporului. Părin­tele Ştefan Meteş cunoscutul nostru istoric, a vorbit despre însemnătatea istorică ce au avut o Românii din judeţul Alba de jos în trecutul nostru. Trimisul Asociaţiunii a dat o bibliotecă cercului şi 19 biblioteci le a împărţit co­munelor din cerc. S’au scris şi o mulţime de membrii noi, strângâttdu se în taxe câteva mii de Lei. Coborârea Asociaţiunii şi a cărturarilor noştri cu lumină în popor merită toată lauda. Alegerea dela Sebeşul­ săsesc s’a gătat cu învingerea liberărilor. De data aceasta alegerea a decurs mai cinstit întrucât furtuni de noaptea nu s’a mai întâmplat şi pe lângă asta partidele poli­tice au avut voie şi libertate deplină să grăiască oare ce vrea în faţa poporului. Liberalii se laudă că această alegere este un semn de slăbire a par­tidului naţional în Ardeal. Un congres al tuturor studenţilor noştri se va ţinea la Cluj în zilele de 20—25 August. Se vor dezbate lucruri de mare însemnătate. O şcoală de meserii la Câmpeni, se aude ci s’ar deschide. Ar fi de cel mai mare folos şi ajutor Moţilor cari n’au pă­mânt şi Reforma Agrară n’are de unde să le dea. O şcoală de meserii aşezaţi în capitala Moţilor ar însemna tot atât de mult cât un liceu, dacă încă nu şi mai mult. Stăpânirea e datoare să o deschidă cât mai curând. La Sinaia va ţinea sfat Mica Înţe­legere în 28 iulie. Vor lua parte miniştri afacerilor externe din Cehoslovacia, Iugo­slavia şi România. Va fi Invitată şi Grecia şi Polonia. Darul comunei Răşinari. Din pri­lejul coborârii Majestăţii Sale Regelui şi Reginei în comuna Răşinari, poporul răşi­­nărean s’a gândit să «omenească» cu ceva pe înalţii oaspeţi. Şi s’a gândit foarte bine să-i omenească cu produse din pământul şi din partea locului unde trăesc ei. In numele comunei s’au prezentat cu darurile 3 fetiţe frumoase ca 3 trandafiri. Una a întins Înalţilor oaspeţi o corfă în­cărcată cu vestitele cireşe ce se fac pe la Răşinari, alta a întins o altă câafă plină cu minunate mere din anul trecut, păstrate anumit de o femeie, care a auzit în iarnă că vine Regele şi s’a gândit de pe atunci la acest dar. A treia fetiţă a întins un burduf din brânza cea vestită ce se face pe la Răşinari. Darurile erau frumos îm­podobite cu bujori dela munte. Majestăţile Lor au rămas foarte încântaţi de darurile ce li­ s’au adus. Din darul cireşelor M. Sa Regina a şi gustat îndată şi mult a lăudat hărnicia poporului de acolo, care ştie să scoată din pământ bogăţii atât de preţioase. Care-i pricina nenorocirilor de tren? După groaznicele nenorociri de trenuri din vremea din urmă, ministrul trenurilor a pornit anchetă (cercetare) să afle care-i pricina acestor nenorociri. Intre altele s’a constatat şi aceea că «aproape toate nenorocirile se întâmplă după o zi de sărbătoare». Asta vine de acolo că în Dumineci şi sărbători se fac chefuri prin crâşmele din jurul gărilor aşa că Lunia slujbaşii lucră «cu capul plin». «Pe cele mai multe din nenorocirile de tren nu le-am fi avut — zice ancheta — dacă pe la gări şi prin apropierea gărilor ar fi oprite beuturile îmbătătoare. Iată de ce America şi Anglia, ţările cele culte au oprit în ţara iar beaturile îmbătătoare. Oastea noastră creşte. In fiecare zi poşta ne aduce înştiinţări dela cei ce intră în mişcarea noastră pornită împotriva beţ­ilor, sudalmelor şi altor năravuri şi pa­timi rele. Intr’o singură săptămână ne-au venit peste 50 astfel de înştiinţări pe cari le vom publica pe rând la gazetă. O boală în sâmanaturi s’a ivit prin unele locuri din Ardeal. Această boală atacă rădăcina sămănăturilor cari capătă un miros rău şi acest miros rău şi nesănătos (toxic) trece apoi şi în grăunţul sămă­năturilor. O arestare meritată şi de mult aşteptată. Acum de câteva luni, câţiva jidovi din ţara noastră scot o gazetă («Tiribomba») plină cu fel de fel de spurcăciuni, destrăbălări şi chipuri de ruşine. Este şi lucrul acesta unul din planurile ascunse ale jidovismului: să strice sufletul şi purtările creşti­nilor; să facă dărâmături sufleteşti în creştinătate ca peste ele să se ridice apoi ei. Toţi oamenii cu dragoste şi grijă pentru sufletul acestui neam au protestat împotriva acestei gazete otrăvitoare de suflete. In sfârşit a venit şi stăpânirea şi a apucat de guler pe redactorul Sloim Iacobescu şi l-a poftit la arest cu cauza că: «otrăveşte sufletul cetitorilor cu porcăriile din gazetă». Aici la Sibiiu am văzut pe un Român de bine care a cumpărat toate numerile din această foaie plină de otravă şi apoi le-a dat foc în mijlocul străzii. Face­ţi pe tot locul aşa! Câte vite a omorât musca colum­­bacă? Pe baza rapoartelor strânse din tari, Ministrul a făcut acum socoată apriaţi despre câtă pagubă a făcut musca cea rea. Această socoată arată că musca columbacă a omorât în 16 judeţe ale ţării, 10 mii şi 700 de boi, 167 de cai, 50 măgari, 1353 de oi, 3063 de porci şi 164 de capre. Cel mai greu păgubit a fost judeţul Vâlcea care a păgubit 6147 de vite, apoi jud. Argeş cu 4126 vite, Gorjul cu 1545, Mehedinţi cu 1492 de vite, Doljul cu 1816. De la noi a perdut judeţul Arad 139 vite, Bihorul 69, Timiş Torontal 65, Alba de Jos 48, Turda-Arieş 15. — Musca a prăpădit şi mult vânat în păduri. — Sfatul mini­ştrilor a hotărât ca cei păgubiţi să fie aju­taţi în raport cu paguba ce au suferit. Preţul (valuta) banilor a stat în săptă­mâna trecută aşa: Leul s’a ţinut peste 8 şi jumătate centime franceze. Mai rău stau Mărcile Nemţilor din Germania. Cu 10 bani (fileri) de ai noştri poţi cumpăra 100 de Mărci. Pentru 1 dolar trebue să dai 240 mii de Mărci nemţeşti dacă vrei să-l cumperi, sau capeţi 240 mii de Mărci dacă vrei să-l vinzi. 1 dolar american ca Lei 208-1 franc francez» 99 12­— 1 coroană cehă» ft 6 — 1 levă bulgară ft 190 1 dinar sârbesc ft 2-30 100 coroane ungureşti» If 1-80 100 coroane austriacen ft - -29 100 mărci nemţeştiH n -•10 i­l ! L­a ciorapătarea garniturilor de treerat cu motor nu mai depindeţi de străinătate! Noi furnizăm garnituri de treerat de fabricaţiune proprie în execuţie prima, asi­milate construcţiunilor scumpe din străinătate, cu garanţie îndelungată şi condi­­ţiuni avantajoase. Garniturile noastre de treerat cu lagăre, cu bile de precizie :: au avut peste tot un succes strălucit. !! Se pot vedea oricând în fabrica noastră. !! O întrerupere de funcțiune este exclusă, deoarece toate părțile de rezervă se pot furniza prompt. :: IH_ia. cerere oferta detailata gxatlsl :: 99SCHIEB , FABRICA DE MAȘINI S. P. A. SIBIIU, strada Sării Jir. 35—37, țioi] î—3 .

Next