Lumina Satelor, 1923 (Anul 2, nr. 1-52)
1923-10-14 / nr. 40
And II. Nr. 40. Sibiiu, Duminecă 14 Octomvrie 1923 «■BIL mull.""' ■ ■ • mm&msmsmmAB»!"«UB!»!--II!_-IU'illg»!"."!"L■■■■ ■■■ _« i 'iif— ■■■■ ! Iri *""■■ « nrw—■ Onor-«Asoc'at'unea* Foaie săptămânală pentr . p PREȚUL ABONAMENTULUI. 'Fe on an . ..................................................................Lei »■- «« o jumătate de an................................................. 30•— teatru străinătate ............................................... . . 100‘— teatru America pe un an . . . .................dolari P— ===== Un număr 1 Leu. ' REDACȚIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiiu, strada Mitropoliei Nr. 45. Redactor: Preotul IOSIF TRIFA, se primesc la PREŢUL ANUNŢELOR. Un şir mărunt 3 Lei pentru odată, dacă se publică de mai multe ori se dă rabatul cuvenit — jj ur. Alba-Iulia, Răşinari, Avrig. Iacă trei nume cari au scris trei zile de mare praznic în calendarul neamului nostru. La Alba-Iulia a fost praznicul încoronării celui dintâi împărat al tuturor Românilor, la Răşinari a fost praznicul bisericii noastre româneşti şi acum pe urmă La Avrig a fost praznicul şcoalei româneşti. Intre cele trei praznice este o strânsă Legătură. După serbarea cea mare a încoronării dela Albă lulia a venit praznicul bisericei şi a şcoalei româneşti ca şi când astfel ar grăi cineva: «Luaţi aminte Românilor că moştenirea dela Alba-lulia trebue să o apăraţi mai departe cu credinţa şi cu învăţătura, cu Biserica şi cu Şcoala. Tăria trecutului nostru a fost biserica şi şcoala din mijlocul satelor şi tot ele trebue să fie aşezate şi de acum înainte în mijlocul vieţii noastre»... Şi mai este o Legătură între cele 3 praznice. In toate trei aflăm biserica noastră ortodoxă şi la toate trei a fost de faţă biserica noastră ortodoxă ca o dovadă că această biserică este biserica neamului românesc. Biserica noastră ortodoxă a fost apărătoarea şi păzitoarea sufletului românesc şi a neamului românesc. Toată vieaţa şi toată istoria poporului românesc este strâns legată de biserică şi prin biserică de Dumnezeu... şi aşa trebue să rămână şi mai departe. Cele 3 nume: Albă Iulia, Răşinari şi Avrig rămân de acum ca o Troiţă naţională în faţa căreia tot Românul să şi descopere capul şi aducându şi aminte din câte năcazuri ne-a scăpat pe noi Domnul, să dea mărire lui Dumnezeu. Şi tot Românul să şi dea seama în faţa acestei Troiţe că numai credinţa şi purtările cele curate şi bune ale neamului nostru ne-au trecut peste valurile şi furtunile vremii până am ajuns aici şi tot numai credinţa ne va putea scăpa din furtunile vremilor de acum. Să luăm aminte că trăim vremuri când Domnul ridică şi smereşte neamurile după credinţa şi purtările lor. «In mormânt vor intra popoarele cari uită pe Dumnezeu» (psalm 7, 17). Noi Românii dea pururi să ne aducem aminte de «toate câte ne-a făcut nouă Domnul» ca să putem zice oricând «cu noi este Dumnezeu» şi să putem cânta în toate vremurile psalmul poporului român: * Lăudaţi-l că e mare, Dumnezeu. «C’a păzit cu mână tare * Pe Român poporul său*... Un an dela încoronare. Acum Luni, la 15 Octomvrie, se împlineşte un an dela marele praznic al încoronării. Ziua de 15 Octomvrie va rămânea deapururi aducătoare aminte despre cea mai mare zi din istoria neamului românesc. 15 Octomvrie este praznicul învierii noastre naţionale, adecă ziua când trebue să ne bucurăm şi să ne veselim într’însa pentru marea minune a învierii neamului nostru Dar este ceva ce tulbură şi acum bucuria acestui praznic: sunt năcazurile, greutăţile, frământările vremurilor de acum. E adevărat că din jugul străinilor am scăpat, dar liniştea deplină şi binele deplin încă nu le-am ajuns. Din Egiptil străinilor am scăpat, dar în Canaanul cel dorit şi aşteptat încă n’am ajuns, ci ca şi Israilienii suntem încă tot prin pustia năcazurilor. Istoria ni se asemănă, căci ce ne spune Biblia despre Israilieni? Că după o robie lungă şi grea au săpat din Egipetul lui Aaraon dar au rătăcit 40 de ani prin pustia cea plină cu fel de fel de lipsuri, năcazuri războaie şi frământări. Dumnezeu a voit aşa şi Dumnezeu a pedepsit pe Uranieni aşa, căci ne spune Biblia că Israilienii după ce au scăpat din robia Egipetului, s’au stricat, cârtiau împotriva lui Dumnezeu şi a lui Moise şi îşi făceau idoli. Aşa şi noi, din Egipetul străinilor am scăpat, dar In Canaanul «cel plin cu miere şi lapte» încă n’am ajuns, pentrucă şi noi ne am stricat. Veaţa ni s’a umplut de idolii lăcomiei după bani şi de idolii plăcerilor, păcatelor şi de aceea rătăcim şi noi in această pustie de năcazuri tot mai multe şi tot mai mari. Românilor! Biblia ne spune că un nor luminos arăta ziua calea Israilienilor spre Canaan, iar noaptea o stea luminoasă. Steaua şi norul arătătoare de drum le avem şi noi, sunt credinţa şi evanghelia Mântuitorului Hristos. Ele ne-au luminat cărările trecutului şi tot numai ele ne pot scoate din pustiurile şi furtunile vremurilor de acum. Noi Românii să nu uităm că suntem un popor legat cu tot trecutul şi cu toată istoria noastră de Dumnezeu cel ce ne-a scăpat din atâtea furtuni şi perii. Praznicul încoronării este legătura noastră de mulţumită, de ascultare şi de supunere lui Dumnezeu. Românilor ! Ascultaţi cu luare aminte, căci în fiecare 15 Octomvrie glasul Domnului astfel s’aude strigând peste hotarăle României întregite: «Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, cel ce v’am scos pe voi din Egipet când eraţi robi şi am rupt legătura jugului vostru*. (in Moise 26, 13). «Din ţări şi din neamuri v'am adunat pe voi, dela răsărituri şi dela apusuri, dela miază noapte şi dela mare* (psalm 106)... »De veţi umbla întru poruncile mele şi de veţi păzi învăţăturile mele şi le veţi face pre ele, eu voi umbla întru voi şi voiu fi vouă Dumnezeu şi voi veţi fi mie popor*, (in Moise 26, 3,12). I. T. fi mai rău la noi ca în alte ţări? Ba zic, că ba şi nu dela mine zic acest ba, ci îl arată dovezile şi îi spun oamenii cari au umblat şi prin alte ţări. Spre pildă, iată ce scrie într’o gazetă unul ce a venit din Bulgaria, «cu toate că valuta (preţul) banilor bulgăreşti este mai bună ca a noastră, traiul este foarte scump în Bulgaria. Toţi cei ce cunosc România şi au fost cândva la noi, suspină aducându-şi aminte cât de ieftin şi de bine au trăit în ţara noastră», din Iugoslavia încă scumpetea-i cu mult mai mare ca la noi. Ungurii trăesc din mila şi din furăturile ce le apucă dela noi, că n’au în ţara lor nici lemne, nici sare, nici petroleu, nici cărbuni de peatră, nici băi. Suta de coloane ungureşti a ajuns in preţul unui Leu de a! nostru. Toţi ungurii fugiţi din Ardeal în Ungaria suspină după traiul de aici şi pândesc pe la graniţă prilegiuri să scape iar încoace. In Cehoslovacia banii sunt cu mult mai buni ca ai noştri, dar tocmai din pricina asta, toţi spun că pe acolo ii mai rău ca pe la coi. Scumpetea e mai mare şi bani mai puţini. Ţările cu bani mai slabi se feresc de negoaţele Cehilor pentru că sunt scumpe şi din pricina asta fabricile cele multe din Cehia nu pot da de lucru tuturor muncitorilor. Mulţi muncitori cehi au trecut în ţări la noi. Ce să mai zicem aioi despre Germania unde o pâne se vinde cu 80 de milioane? Eri ra’am întâlnit cu un prietin ce venise din Berlin unde a stat un an de zile «Să ferească Datu şi pe cânele meu din coteţ de traiul ce-i l-am văzut printre oamenii din ţara nemţiască... acolo nu trăesc oamenii, ci numai chinuesc şi se leagănă pe picioare de slabi şi prăpădiţi» zicea prietinul meu... şi chipul lui pârlit şi slab îmi spunea că adevărat grăeşte. — Pe lângă aceasta, în Germania mai e şi starea de revoluţie. Gazetele scriu că bande de tâlhari au început să jefuiască roada câmpului. Ce sa mai zicem apoi despre Rusia? Dar nici ţările cele bogate n’o duc aşa pe uşor. In Anglia sunt şi acum un milion de muncitori fără lucru. In America Încă îi scumpete când trăeşti cu bani de acolo numai când trimiţi dolarii acasă să cunoaşte creşterea. Dar dovezi putem află destule şi în ţară la noi. Cine şi câţi mai mănâncă azi mălaia, stau pâne învăluită cum se mânca mai de mult în foarte multe case? Şi oarte crâşmele ce se tot sporesc nu sunt şi ele dovadă că tot nu- i rău, căci altcum s’ar închide. Sunt pungaşi şi pungăşii In ţară? Dar acum sunt pe tot locul şi în toate ţările. Şoapta ce se mai aude căera mai bine