Lumina Satelor, 1923 (Anul 2, nr. 1-52)

1923-10-14 / nr. 40

Pag. 4 LUMINA SATELOR Nr. 40 Cum e starea economică a ţării? Lipsă de ploaie. Toate rapoartele ce s’au strâns de prin ţară la ministru agriculturii, spun că se simte pe tot locul mare lipsă de ploaie. In unele părţi a mai ploat ceva dar în cele mai multe locuri pământul cere ploaie. In vechiul Regat nu s’au făcut nici arături, nici sămânături de toamnă, fiind pământul foarte uscat. Plugarii unor judeţe din ve­chiul Regat au început să-şi vândă vitele de muncă din cauza lipsei de nutreţ. Ba­sarabia încâtva a fost mai ferită. Acolo se ară şi se samână cu mare zor. Grâul se scumpeşte. Din pricina secetei care Împedecă sămânatul de toamnă, preţul grâului a în­ceput să se urce. O altă pricină care va mai scumpi grâul este şi aceea că se vor slobozi la export vre­o câteva mii de va­goane de făină albă de grâu. In unele părţi din Vechiul Regat preţul grâului s’a ridicat la 42 mii de Lei vagonul. Roada porumbului. » In câmpia Dunării, roada porumbului e foarte bună, în Moldova şi Basarabia e mai slabă decât in Oltenia şi Muntenia, iar în Ardeal şi Bănat e şi mai slabă. Roada sfeclelor de zahăr e foarte bună. Timpul cald cu soare, şi lumină multă a făcut foarte dulci nopii de zahăr şi potriviţi pentru zahăr mult şi bun. Zahărul se va mai ieftini? Fabricile de zahăr au avut săptămâna trecută o sfătuire la Cluj. In acest sfat au hotărât că pe viitor vor face pentru zahăr un preţ «uniform», adecă la fel în toată ţara. Preţul de fabrică al zahărului va fi 25 de Lei kilogramul, iar transportut gata la orice gară va costa 27 Lei kilogramul. In jurul acestor sume se va mişca preţul zahărului în viitor. In legătură cu aceasta, fabricanţii spun că zahărul cel nou va în­trece lipsurile ţării şi se vor mai putea şi exporta vre­o câteva sute de vagoane. De altă parte, cei ce cultivă sfecle (napi) de zahăr sunt nemulţumiţi cu pre­ţurile ce le plătesc fabricile pentru napi. Şi ei au ţinut un sfat la Târgul-Murăş în care au hotărât că nu sunt mulţumiţi cu pre­ţul de 97,99 Lei de mară, ci cei 120 căci altcum ei zic că mai bine îngraşă vitele cu napi, pentru că aşa ies mai ieftin ca să le dea fân... Aşa se Înţeleg, sau mai bine zis se ceartă cele două partide şi pe urmă se prea poate întâmpla ca să-i împăcăm noi cu punga plătind zahărul mai scump ca să poată câştiga destul şi unii şi alţii. Ceva despre creşterea porcilor. — Ce soiuri (rasse) de porci să creştem? — Cu privire la felul cum se îngraşă, sunt două feluri de soiuri de porci: unii la îngrăşare dau mai multă carne, iar alţii mai multă grăsime (untură, unsoare). Dintre soiurile de porci cari dau carne mai multă, sunt de amintit şi de lăudat soiurile din părţile Braşovului, în primul rând soiurile engleze: Jorkshire şi B­radiire. Scroafele din acest soiu sunt foarte rodi­toare, faţă deodată 10—14 purcei, începând la vrâsta de 1 an, dar în schimb aceste soiuri au partea slabă că sunt foarte gin­gaşe. Cu păşunat nu se pot ţinea şi de aceea se recomandă numai pentru acele ţinuturi unde se pot ţinea cam tot in coteţe. Dintre soiurile de porci cari dau gră­sime mai multă este la noi rassa mongoliţa. Acest soiu îşi are partea bună că e mai rezistent faţă de boale şi faţă de schimbările vremii in că dură sau răceală mare. Se poate ţinea şi la păşunat. La îngrăşat, soiul Mongoliţa, raportul dintre grăsimea şi carnea ce o dă este de de 60:40. Dar in schimb acest soiu îşi are partea slabă că scroafele sunt mai puţin roditoare. Nu fată decât 5—6 purcei după ce au ajuns la vrâsta de 1 an şi jumătate. Soiul (rassa) Bazna e cel mai bun. Soim de porci Bazna (un sat din Ar­deal, lângă Mediaş) e cel mai bun pentru că întruneşte toate părţile bune ale porcilor de carne şi de grăsime. Soiul Bazna este o norocoasă încrucişare între rassa engleză Berkshire şi Mongoliţa. Această rassă de porci (negri cu vrâste albe) e răspândită in toate părţile Ardealului unde lăcuesc Saşi. Părţile bune ale acestui soiu de porci sunt următoarele: Scroafele din acest soiu sunt foarte spornice. Fată câte 12—13 purcei. Purceii cresc iute şi după un an, purceii-scroafe încep a făta. Soiul acesta nu e gingaş. Şi cu păşunea se ţine totdeauna gras şi mă­nâncă orice. Se îngraşă foarte bine: din 4 kgrame nutreţ face de regulă 1 kgram carne şi grăsime. La îngrăşat, raportul dintre carne şi grăsime la acest soiu e de 60:40, adecă aşa cum e mai bine la plu­garul ce vrea să aibă şi carne şi slănină. Economilor noştri nu le putem re­comanda un alt soiu mai bun de porci decât cel de Bazna. Purceii de prăsilă. De prăsilă să alegem totdeauna purceii cei mai buni, să nu ţinem purceii de la filarea Întâia. Dacă observăm că un purcel sau mai mulţi au dinţi ascuţiţi, să-i scoatem cu cleştele artcum scroafa muşcată fiind, se va apăra de suptul purceilor. Dacă o scroafă are mai mulţi purcei decât ţâţe, putem pune purcei şi sub o altă scroafă, dar mai întâi să-i spălăm cu carbol, rachiu tare căci scroafele nu cunosc purceii de­cât prin miros şi de aceea trebue să schim­băm mirosul purceilor. Purceii se lasă să sugă 6—8 săptămâni şi după acest timp se face castrarea (tăierea). In numărul viitor voiu scrie ceva despre îngrăşatul porcilor.­­. s. 0 nouă plagă: şoarecii de câmp. Din foarte multe părţi ale ţării vin vesti că din pricina vremii uscate, s’au în­mulţit peste măsură şoarecii de câmp cari fac mari pagube pe unde se află grăunţe şi împedecă sămănăturile. In unele părţi, cătră Brăila, s’au ivit un fel de şoareci — guzgani de o mărime neobişnuită. Şoarecii de câmp sunt o mare plagă pentru că se sporesc foarte repede. Dintr’o singura păreche de şoareci — bărbat şi femeiuşcă — ies peste 500 de şoareci şi fiecare şoarece mănâncă până la 11 kg. de grâu. Ne putem dacă închipui câ­t sute de vagoane rod milioanele de şoareci. Stârpirea cea mai bună a şoarecilor de câmp o face ploaia care îi îneacă. Şi oamenii pot încerca si­­ stârpească cu aratul, sau cu curse anumit făcute pentru ei. Dar această stârpire numai atunci dă rezultat când toţi oamenii satului o fac, altcum şoarecii trec şi se mută dintr’un ogor într’altul. In jurul împărţirii moşiilor. Exproprierile s’au sfârşit. Rapoartele ce s’au strâns din toată ţara arată că lucrările cu exproprierea s’au isprăvit, în afară de câteva cazuri şi în afară de exproprierile de păduri cari acum se încep. Sfârşindu-şi lucrul, toate comi­siile de expropriere au fost desfiinţate, începe împroprietărirea. Când va fi gata ? Acum toate lucrările se îndreaptă spre Împroprietărire, adecă împărţirea şi întăbu­­larea loturilor pe numele celor îndreptăţiţi. Aproape pe tot locul s’au alcătuit comi­­siunile de împroprietărire şi în mai multe locuri s’au şi apucat de măsurat. Lucrările vor merge mai repede întrucât s’au an­gajat şi un mare număr de ingineri parti­culari. Vremea încă e po­rivită pentru mă­suratul şi tăiatul pământului. Lucrările vor continua şi în tot timpul iernii, în afară de zilele cu ninsoare, ploaie sau viscol. In primăvară lucrările se vor face şi cu mai mare zor şi spor, după ce ispră­­vîndu-se împroprietăririle din Vechiul Regat In toamna aceasta, toţi inginerii din Ve­chiul Regat vor fi aduşi în Ardeal să ajute isprăvirea lucrărilor. După socotelile dela cârma ţării, se crede că într’un an de zile, adecă până în toamna viitoare, vor fi gata şi lucrările de împroprietărire. N’alergaţi cu toate plângerile la Bu­cureşti. La ministru în Bucureşti s’a băgat de seamă că sătenii aleargă pe la Bucureşti şi cu astfel de plângeri sau întrebări pe cari le-ar putea isprăvi în judeţul lor şi de aceea s’a dat ordin consilierilor agricoli şi celorlalte organe să asculte cu bunăvoinţă plângerile şi întrebările plugarilor şi să le dea toate desluşirile de lipsa, pentrucă oa­menii să nu mai alerge cu spese mari pe la București. S’au schimbat exporturile — Vama pentru vite a scăzut la 8000 Lei. — Precum am mai amintit şi în numărul trecut, guvernul vrea să facă o rânduială nouă în afacerea cu exporturile. Spre aceasta a numit o comisie de pricepători cari să facă propuneri şi planuri. Comisia şi-a isprăvit însărcinarea şi acum a înaintat miniştrilor planurile cele nouă. In ce priveşte exportul vitelor, comisia este de părerea să se lase şi mai departe exportul de vite, dar aşa că vama să fie mai mare când se exportează vita vie, decât atunci când se transportează numai carnea tăiată. Aceasta,­ zic pricepătorii, pentru că peile să rămână în ţară la noi şi fabricile să poată face încălţăminte. Iar de altă parte şi fabricile de cârnaţi, salamă etc. să aibă de lucru. Adecă cum s’ar zice să se Împace şi capra şi varza şi economii şi fabricile. Se va lăsa la export orice fel de carne şi grăsime. Privitor la exportul grâului, comisia e de părerea să se lase şi grâul slobod la export peste măsura ce întrece lipsurile ţării. Numai aşa se vor încuraja plugarii să samene tot mai mult grâu. Tot aşa şi privitor la exportul lânei, comisia e de părerea să se lase slobodă la export o parte d­e lână. Comisia a mai propus să fie şterse cu totul permisele de export şi import. Oricine să poată exporta şi importa măr­furile şi negoaţele slobode, plătind taxa de vamă şi fără să mai umble calea mânzului după aşa numitele «autorizaţiuni» pe la cele multe uşi. Comisia e de părerea că in afară de aur, argint, fer, aramă, plumb, păcură, lemnul de stejar, de nuc, de frasin şi de teiu, toate alte cele se pot exporta în măsura ce întrec lipsurile ţării. La încheierea gazetei, de la Bucureşti vine ştirea că sfătul miniştrilor a hotărât în aceste afaceri, începând cu ziua de Vineri, 12 Octomvrie, intră în putere noua rânduială de export cu următoarele taxe de export: pentru boi, vaci, bivoli, tauri şi bivoliţe 8000 Lei de cap (la loc de 10 mii, cât a fost), pentru berbeci, oi 400 Li de cap, pentru piei de miel, oi, tunse 30 Lei de kilogram, pentru ouă L50 bucata, pentru cărnuri 20 Lei, pentru zdrenţe de lână 6 Lei de kilogram. Nu mai trebue nici un fel de «autorizaţie» de export Ouăle sunt slobode la export numai până la 1 Noemvrie, anul acesta. Preţul (valuta) banilor a stat in aăpii­­asâna trecută aşa: Mărci nemţeşti nu cumpără nime. Leul se ţine la 7*80 centime franceze. 1 dolar american CULei 223-— 1 franc francez ti tP 13-45 1 coroană cehă ft tP 6 60 1 livă bulgară tp PP 2-— 1 dinar sârbesc 31 1­­2-40 100 coroane ungureşti Pi PP 1-— 100 col­oane austriace PIM —•32

Next