Lumina Satelor, 1924 (Anul 3, nr. 1-52)

1924-01-13 / nr. 1

Pag. 2 Sfatul Ţării se va deschide iar la 29 Ianuarie. De sărbătorile Crăciunului, Sfatul Ţării s’a Închis şi deputaţii au plecat acasă. Parlamentul se va deschide iarăş la 29 Ianuarie când va ajunge în dezbatere şi legea cea de mare însemnătate a refor­mei administrative. Administraţia Ţârii se face azi într’un fel in Ar­deal (după legile din fosta Ungarie), intr’ait fel in Vechiul Regat (după legih de acolo). In Bucovina iarăş după legiie din fosta Austrie, şi in Bisarabia după leg­ie din fosta Ru­sie. Acum după sărbători se va trce una singură lege după car® se va administra. Deputaţii vor chibzui toate ceie 4 fen­uri de administraţii şi vor lua din toate ce-i bun şi vor lăsa cei rău. Va ajunge In dezbatere şi *»n fişcarea învăţământului căci şi cu Învăţământul stăm tot Împărţiţi in mai multe fen­uri de şcoli. Ce mai e nou în lumea mare? Sfatul Micei Antante la Belgrad. In săptămâna viitoare, Mica Antantă (România,J­ugo­slavia, Ce­ho­­slovaca) vor ţinea un sfat U Bel­grad. Intre altele vor discuta afa­cerea cu Bu­garia şi Ungaria, că Bulgaria se Înarmează mai mult decât i s’a dat drept, iar Ungaria cere de la România «despăgubiri» de m­­­arde de când Românii au mers la Peşts să-i scape pe Unguri de bolşevici. Mica Antint­ va invita şi pe Polonia să intre in ceata ei. In sfatul de la Belgrad se va discuta şi afacerea regelui George pe care Grecii l-au poftit să iasă din ţară. România şi Serbia vor cerca să-i redea tronul. Când cei mari se hârăe... Intre Anglia şi Franţa cei 2 prietini din vremea răsboiului, sunt multe neînţelegeri cari tot mereu capătă glas. Aşa mai nou Franţa a legat o «convenţie» (o înţelegere şi prietinie şi mai strânsă) cu Ceho­slovacia şi caută a trage în legă­turile ei de prietenie şi pe alte po­poare din Răsărit. Asta nu place Atigliusului, căci vede pe Franţa prea hotărindu-se. O altă neînţe­legere este din pricina că Franţa a făgăduit un împrumut de 1500 milioane franci României, Serbiei şi Poloniei. La asta Anglezii au sărit cu vorba la Francezi: «ce, voi daţi împrumut mii de milioane şi nu vreţi să vă plătiţi datoria ce o aveţi la noi ?» La asta Francezii au răspuns: ajută-ne să ne scoatem şi noi datoria de la Nemţi c’apoi vă plătim. — Şi aşa mai departe se hârăe latre­olaltă popoarele cele mari Fiecare se teme că s’ar Întări celalalt mai mult ca el. Venizelos în Grecia. Venizelos a sosit in Grecia, dar anumit nu se știe de va stărui pentru republică sau va sfătui pe Greci să și cheme Regele acasă. LUMINA SATELOR !Un prietin al orfanilor Părintele Ioan Dăncilă. Protoereul militar, I. Dăncilă, de aici din Sibiu, a trăit răsboiul ca preot militar. Mulţi din răniţii pe cari i-a îm­părtăşit în clipe de agonie (moarte) şi-au închis ochii şi graiul cu vorbele: „las copii şi nevasta în grija ţării». P. Dăncilă a auzit şi n’a uitat acest Testament şi cu toate prilejurile aduce aminte tuturora să nu-l uite. In fiecare an, P. Doincilă a făcut osteneli şi jertfe pentru Crăciunul orfa­nilor noştri din Orfelinatul ortodox. Prin zelul şi ostenelele Sf. Sale, orfanii noştri au primit şi de Crăciunul trecut daruri de la armată în preţ de peste 20 mii de Lei. Îi aducem şi pe această cale cele mai călduroase mulţumiri şi fapta Sf. Sale o punem aici la gazetă ca să fie pildă tuturor Românilor şi creştinilor. Direcţiunea Orfelinatului. armata noastră din Sibiiu pentru Crăciunul orfanilor. Biserica noastră susţine cu mari greutăţi un Orfelinat aici la Sibiiu. Pentru Crăciunul celor 70 de copilaşi din acest Orfelinat am făcut chemare cătră inimile bune şi milostive (nn numărul 50 al ga­zetei), între cei cari au răspuns la această chemare a fost şi armata noastră din Si­biiu care a strâns pentru Crăciunul or­fanilor daruri în preţ de peste 20 mii Lei. între altele ne-a trimis­­armata 25 părechi de ghete nouă, 100 cozonaci de câte 1 kilogram, 1 vagon de­­lemne, 50 bucăţi­ de albituri etc. etc. ^ Biserica noastră aduce şi pe acea­stă cale ceie mai călduroase^ mulţumiri armatei noastre. Mulţumim^ îndeosebi Dlui comandant al corpului 7 de armată, general Cihoschi, pentru sprijinul şi aju­torul ce i-a dat orfanilor şi in anul acesta. Pentru darul şi bucuria ce li­ s’a făcut, aduc mulţumirile lor şi micuţii copilaşi. Micuţii copilaşi nu vor uita nici­odată dragostea şi ajutorul ce-i arată faţă de ei in fiecare an armata noastră. Când vor­ fi mari, aducându-şi aminte că armata i-a încălzit, i-a îmbrăcat şi i-a încălţat in vremea năcazului, îşi vor face şi ei cu drag datoria față de oastea lor şi patria lor iubită. Direcțiunea Orfelinatului. 1500 de săteni din 31 de comune s’au Înfăţişat cu jalbă la Arad. Subsecretarul de stat, D. Tata­­rescu care Împlineşte aproape tot locul şi toate lucrurile ministrului de interne, Ionel Bârlanu (care e şi ministru preşedinte) a fo­s să plă­mâni e trecute să facă o inspecţie In judeţul Aradului şi să asculte plângerile sătenilor. Din acest prilej au sosit la Arad 1500 de săteni din 31 de comune aducând cu ei diferite plângeri. S’au înfăţişat cu plângeri sătenii din comunele: Ociu, Sebiş, Cinet, Conop, Târnova, Chier, Lugurăn, Tăuţi, Camna, Mândruloc, Cieir, Satul Mic, Agriş, Pân­­cota, Marcoş, Minişel Nadab, Hodiş, Şiria, Comlăuş, (Sântana), Covăsinţ, Sâmbătenii, Micalaca, Sânmărtin, Iratoşul mic, Macea Curtici, oraşul Arad, Şeitin, Pecica, Pilul mare. Sătenii din Şiria s’au plâns impotriva agronomului din Şiria In contra căruia s’a şi pornit cerce­tare. Din acest prilej au fost con­vocaţi şi toţi primpretorii judeţului cu cari subsecretarul Tatarescu s’a sfătuit asupra relelor ce sunt de Îndreptat. Coborârea cârmuitorilor noştri dela Bucureşti In mijlocul poporului să afle din gura lor plângerile (şi nu tot din rapoarte) este un Început bun și de toată lauda. Acest lucru nou trebue făcut pe tot locul Plângeri de prin sate. Durerea unui Invalid. «Vă rog Dle părinte să publicaţi despre mine Miron Tichon că sunt in­valid de răsboiu dela Austria şi Ungaria şi am fost împenzionat pe toată vieaţa cu 75°/o, dar acuma mi-au luat penzia la Cercul de Recrutare dela Satu-Mare şi din anul 1919 nu m’au mai chemat la vizită. Mă doare foarte rău că în ţara noastră mândră şi frumoasă nu-mi pot afla dreptul. Sunt om sărac şi pe lângă asta mai ţin şi 7 copii şi nu ştiu ce să mă mai fac de greutăţi şi sunt foarte rău bolnav. Şi nu am atâta putinţă să pot merge până la Bucureşti să-mi pot spune durerile. Vă rog domnule Părinte să pu­blicaţi în foaie durerea mea. Miron Tichon, invalid de răsboiu». Recomandăm plângerea bie­tului om In atenţia celor In drept Să i se facă dreptate celui năcăjit. Din partea redactorului acestei ga­zete i s’a trmis 100 Lei (ca dar de sărbătorile Botezului pentru copi­laşi) şi gazeta gratuit pe un an de zile Darurile poporului nostru — pentru ajutorarea orfanilor. — Dsm mai departe cu mulţu­mită pi­blică numele acelor biserici şi paroh­i care au colectat daruri pentru ajutorarea orfanilor adăpo­stiţi In Orfelinatul bisericii noastre de aici din Sibiiu. " 16. Protopopiatul Orâştie: Co­muna Balomir a colectat 67 Lei. Comuna Bucium 128 Lei. Comuna Coistău 307­ 50 Lei. Comuna Dărcul-mare 181 Lei. Co­muna Gelmar 215 Lei. Comuna Ludeşti 397 i Lei. Comuna Părtineşti 157 50 Lei. Comuna Orăştie 405 Lei. Comuna Orăş­­tioara de sus 111 Lei. Comuna Petreni 332 Lei. Comuna Pişchinţi 35 Lei. Co­muna Pricaz 230 Lei. Comuna Romos 85 Lei. Comuna Romoşel 405 Lei. Co­muna Sereca 170 Lei. Comuna Sibişelul­­vechiu 173 Lei. Comuna Şobot 262 Lei. Comuna Toltia-mare 233 Lei. Comuna Vaideiu 436-50. Ger mare a fost în ţară. Pe la anul nou unguresc a fost un ger cum­plit ca In Sib­ria In toată ţara. Marţi In z­us de anul nou unguresc a fost la ţara noa­stră frigul cel mai mare din toată Europa Măsurătoarea frigului (gra­dul) a arătat un ger ca In S­ieria. In câmpia­ Bărăganului (de lărgi B­cureşti) gradul a arătat 40 grade de Îngheţ. A fost acolo culmea, vârful gerului din ţară. Numai in fundul Siberiei s’a mai pomenit aşa ceva. Din cauza gerului s’au rupt droturile telegrafului şi trenu­rile au umblat cu mari Întârzieri. Mulţi oameni au Îngheţat de frig. Aşa lângă Orade au murit pe drum Andrei Stoica din Marghita şi alte 2 fete. Mulţi au degerat şi prin trenuri. După o săptămână gerul s’a înmuiat şi a dat zăpada. De ce vreau sa em­greze oamenii? Nu se poate tăgădui faptul că foarte mulţi oameni umblă in ruptul capului să poată pleca la America. Un pricepător arată intr’o gazetă că una din pricinile acestui fapt este lipsa de lucru care se simte tot mai mult în ţară. Fabri­cile şi firmele sufer in criza (lipsă) de bani şi multe din ele sunt silite să-şi inchidă lucrările. O altă pri­ Nr. 1 cină este apoi aceea că s’au stre­curat in ţară la noi prea mulţi muncitori străini cari au luat apoi locul alor noştri. Guvernul a luat măsuri ca toţi cei ce s’au strecurat in ţară fără documente in regulă să fie daţi afară. Curentul (dorinţa) de emi grare se simte mai ales In judeţul Făgăraş şi Turda Arieş. La Başov In decurs de 2 săptămâni s’au Înscris aproape 500 de familii cari vreau să plece la America de Nord. Când pleacă Românii şi tn locul lor năvălesc roiurile jidovilor şi străinilor nu e bine. Cum umblă târgurile. Târgurile din săăptâm­âna aceasta. (După calendarul vechiu). 1 Ianuarie: Criş, Deva, Lupşa, Si­­limeghi, Zerindul-mare. 2. Crasna, Făget 3. Haidacul (jud. Timiş). 4. Târgul-Mu­­răşului. 5. Corond, Ormenişul de Câmpie, Vaida-Recea. 6. Ilia, Lâpuşul-unguresc. 7. Buza, Jimborul-mare, Sărmaşul-mare. Târgul vitelor. Vitele grase s'au scumpit ca aproape 15 la sută şi se crede că se vor mai scumpi. Asta vine de acolo că negu­storii de vite iară s’au întors spre ţara noastră după ce in Jugoslavia de unde începuseră a cumpăra, nu mal află vite grase şi de o rassă aşa bună ca la noi. S’a ridicat cu ceva şi preţul vitelor slabe. Preţul vitelor s’a ţinut la Braşov între 15—18 Lei kilogramul, la Făgăraş 12—15 Lei, în Secuime 18—20 Lei kilo­gramul greutatea vie. Boii părechea până la 12 măji cu 13—14 mii Lei. Oile cu 700 800 Lei părechea. Preţul porcilor la Sibiiu 32—35 Lei, la Braşov 39—40 Lei, în Secuime 43—44 Lei kilogramul greutatea vie. Preţul pur­ceilor 100—250 Lei. Preţul mieilor. La oraşe au început a se ivi şi câte un mieluţ, dar carnea e încă foarte pipărată. La Cluj s’a vândut cu 50 Lei, la Braşov cu 55 Lei, la Orade cu 52 Lei kilogramul. Târgul bucatelor. Din Vechiul Regat se aduc bucate multe în Ardeal. Din judeţul Dolj, spre pildă se cumpără pentru Bănat porumbul cu 36 mii vagonul, iar grâul cu 41 mii de Lei vagonul pentru că cu toate greută­ţile transportului bucatele din Vechiul Regat ies mai lesne cu câte 4-5 mii Lei la vagon decât cele dela noi. Tot aşa se aduce şi făină în mari cantităţi. — Din Bazarcic se aduce făină în Ardeal şi se vinde cu 4—5 m­, mai ieftin ca la noi. Preţul bucatelor în Vechiul Regat, la Bazarcic, grâul cu 400-435 Lei, po­rumbul 350—370, orzul 360—370 Lei suta de kilograme. La porturi grâul 46 mii Lei, porumbul 42 mii Lei vagonul. — In Ardeal, grâul s’a ridicat la Orade pâni la 50 mii Lei vagonul, porumbul 39—41 mii Lei vagonul. Fasolea se ţine la 100 mii Lei vagonul. — Morarii iar au înce­put să cumpere grâu în vederea expor­tului de făină. Preţul nucilor. La Orăştie şi la Fă­găraş s’au vândut 2 vagoane de nuci în­cărcate gata la tren cu 100 de mii Lei va­gonul. . Preţul nutreţului de vite. In Ardeal s’a vândut fânul cu 180—210 Lei, paiele 80—100 Lei maja metrică. Seminţele de trifoiu cu 2500—2800 Lei mii maja şi sunt foarte căutate. Preţul (valuta) banilor a stat la săptămâna frecută aşa. Mărci nemţeşti nu cumpără nime. Leul s'a urcat la 10 centime franceza. 1 dolar american 1 franc francez 1 coroană cehă 1 levă bulgară 1 dinar sârbesc 100 coroane ungureşti 100 coroane austriace cu Lei 190-- 11 50 560 150 2­30 —•65 —•29

Next