Lumina Satelor, 1924 (Anul 3, nr. 1-52)

1924-04-20 / nr. 15

PREŢUL ABONAMENTULUI: ?s BB » Lei 90'— y« 8 mmttate de an . . . . . » 50 — F? S luni................................... ... 30-America pe un an . dolari 3'— Un numit1 2 Lei = Gazetă pentru popor Redactor: Preotul IOSIF TRIFA. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 30 ANUNŢURI te trimesc la admin. din str. Mitropoliei 30. PREŢUL ANUNŢELOR Un tir mărunt 4 Lei pentru odată, dacă te publici de mai multe ori se dă rabatul cuvenit. La picioarele Crucii... Taina vieţii şi mântuirii mele sufleteşti eu am aflat-o la picioarele Crucii. La picioarele Crucii am aflat că şi eu sunt un Adam pe care păcatul m-a izgonit în noaptea peirii şi perzării mele sufleteşti. La picioarele Crucii am înţeles ce mare este dragostea lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, carele a pătimit şi s'a răstignit pentru mine şi păcatele mele. La picioarele Crucii am început a urâ din tot sufletul meu păcatul dându-mi seama că cu păcatele şi fărădelegile mele bat cue în manile şi picioarele Domnului şi restignesc din nou pe Fiul lui Dumnezeu. La picioarele Crucii am gustat darul şi harul ce picură din sângele Celui răstignit. Stând la picioarele Crucii am înţeles cuvintele apostolului Pavel: „ Departe de mine gândul să mă laud în altceva decât în Crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine şi eu sunt răstignit faţă de lume» (Calateni 5, 24). «Cu Hristos împreună m’am răstignit, de acum nu mai viez eu, ci viază întru mine Hristos, carele m’a iubit şi s’a dat pe Sine pentru mine» (Calateni 2, 20). Ingenunchiat la picioarele Crucii, am înţeles vorbele apostolului Pavel: «Voi nu mai sunteţi ai voştri, căci aţi fost rescumpăraţi cu un preţ mare» (I. Corinteni 6, 19) «voi sunteţi ai lui Hristos» (I. Cor. 3, 25). Asta înseamnă că dacă jertfa Domnului m'a scăpat de la peire sufletească, atunci eu trebue să fiu averea Celui răstignit. Mânile mele, picioarele, ochii, vorbele, gândurile, scrisul, toate simţirile şi lucrurile mele trebue să le pun în slujba Lui şi în ascultare de El. O, dragă cetitorule, eu nu cunosc o învăţătură mai dulce şi mai scumpă decât aceasta, că Isus s’a răstignit pentru mine şi pentru tine, pentru păcatele tale şi ale mele, pentru mântuirea mea şi a ta. Eu nu cunosc în această lume o chemare mai scumpă decât aceasta: să stau la picioarele Crucii şi să chem şi pe alţii la picioarele Crucii ca să ia dar, tămăduire şi mântuire sufletească. P. Trifa. Stările dintre noi şi Rusia. Faptul că Ruşii şi-au dat arama pe faţă in sfatul de la Viena, nouă numai de bine ne poate fi. Deoparte noi am aflat că decolo de Nistru nu sunt bolşevici, ci Ruşi tot aşa de ruşi ca Ţarul de pe vremuri, iar de altă parte aliaţii noştri de ieri — nu deosebi Franţa — încă au văzut destul de bine ghiarele ursului ieşite prin sac. Se pare că şi Ruşii vin acest lucru căci o căpetenie de a lor — Zenoviev — a declarat săptămâna trecută că «Rusia n'are de gând deocamdată şi ne atace pentru Basarabia. Sovietele nu se îndură să atace ţărănimea din Basarabia (auzi aci !), pe care Românii pot să o mai păstreze liniştit câtva timp» (măimăil). In străinătate umblă fel de fel de veşti mincinoase, că între noi şi Rusie ar fi stări încordate de război, ba chiar că ar fi năvălit Ruşii la Nistru. Toate sunt minciuni. Adevăr e numai atât că România — cunoscând din trecut ce plăteşte credinţa Rusului — şi-a întărit graniţa la Nistru cu armată mai multă, iar în oraţe mari (Bucureşti, Cluj, Chişinău, Cernăuţi, Timişoara) a introdus starea de asediu. Alta pentru spioni şi pentru cel ce aţâţă contra statului ca să-l poată judeca după legile mai aspre din vremea răsboiului. La Bucureşti aust descoperit o bandă de spioni comunişti. Au fost oprite şi nişte gazete comuniste cari în vremea sfatului de la Viena, au scris contra ţării noastre. Redactorii lor au fost arestaţi. Regele şi Regina României în Franţa — măreaţa primire de la Paris. Trăiască Franţa! — la 10 Aprilie a intrat pe pământ francez trenul ce ducea oaspeţii mult doriţi şi aşteptaţi de sora noastră Franţa. La intrare şi pe tot drumul până la Paris, înalţii oaspeţi au fost primiţi cu flori şi urări de bine. la Alsacia (an fel de Ardealul Franţei), Regele şi Regina a’au oprit şi au cercetat mormântul celor 537 soldaţi de ai noştri cari au murit acolo pe vremea războiului. Regina a pus fiori pe Kîormânid for şi îngenunchind a’a rugat pentru sufletul ior. In gară la Paris, au fost întâmpinaţi de tot ce a avut Franţa mai ales, în frunte cu preşedintele republicei, Mitterand, şi ministrul preşedinte, Poincare etc. Muzicile mditare au cântat Imnul nostru regal şi armata a dat onorurile. Dela gară suita a plecat la Primăria oraşului, unde s’a făcut primirea oficioasă. Primarul oraşului a ţinut o frumoasă vorbire de admire, amintind despre vitejia Regelui nostru şi despre jertfele Reginei noastre în vremea războiului. M. S. Regele a răspuns că Românii nu vor uita niciodată ajutorul ce ni l-a dat Franţa în vremea războiului. Zeci de mii de oameni au luat parte la această primire. A urmat apoi un prânz de mare praznic la care au luat parte toţi diplomaţii şi marii bărbaţi ai Franţei Cu prilegiul acestui prânz a’au rostit «cuvântările diplomatice», adecă sceie din cari se postsceti politic?, dintre ţâri şi popoare. Cu acest prilej, Millerand, preşedintele republic«*! s’a ridicat şi a toastat pentru înalţii oaspeţi. «Intre România şi Franţa — a zis Millerand — trebue si fie raporturi de prietinie şi mai strânse ca până aii. Aceasă prietini vrea ţi acea, dar pacea poate fi menţinută numai u respectarea contractelor de pace încheiate după războiu. România şi Franţa sunt hotărâte să apere această pace»... Vorbirea lui Mil- Ierand a fost ca un răspuns Rusef, ca să audă Ruşii că Franţa stă cu noi când e vorba da graniţele ţării. Regele Ferdinand a răspuns prin o frumoasă vorbire mulţumind Franţei, în numele tuturor Românilor, pentru ajutorul ce ni l-a datin vremeaăzboiului. «România va fi şi în vitor alături de Franţa şi legată de ea cu mai strânse legături». O alianţă românofrancezi1. In legătură cu vizita Suveranilor noşri la Paris, se vorbeşte ci în curând se va încheia o alianţă militară între noi şi Franţa aşa cum s’a încheiat şi între Cehoslovacia şi Franţa. In înţelesul acestei alianţe, cele două ţări se vor apăra una pe alta de câte ori s’ar ridica asupra noastră sau asupra Franţei duşmane. Jătăreaţa adunare dela Chişinău. La Chişinău (capitala Basarabiei) s’a praznuit mai măreţ ca oriunde amintirea împlinirii a 6 ani dela alipirea Basarabiei la Ţara-mami. Zeci de mii de ţărani veniţi din toate părţile Basarabiei au luat parte la acest praznic naţional. Cărturarii neamului nostru au ţinut vorbiri frumoase şi însufleţite. A vorbit foarte frumos şi mitropolitul Primat, Miron Cristei, şr mitropolitul Basarabiei, Guril, a rostit o preafrumoasă rugăciune făcută anume pentru Basarabia desrobită. Ministru preşedinte al ţării, I. Brătianu, şi-a sfârşit vorbirea cu următoarea declaraţie: «Unirea Basarabiei cu Patria mamă nu poate fi ştirbită de nici o forţă din lume. «România prin conducătorii ei, de azi şi de totdeauna, este hotărâtă de a apăra Basarabia românească pe orice cale şi prin orice mijloace!» Urale nesfârşite au acoperit această declaraţie a lui Brătianu... ca să audă şi Ruşii de peste Nistru. Ce mai e nou în lumea mare? Regele Greciei nu abzice... "" Regele Greciei, George, se află refugiat în ţară la noi. Săptămâna trecută a dat din Braşov o proclamaţie cătră poporul din Grecia, prin care face de cunoscut că nu abzice de tron. După această proclamaţie, regele se va retrage din ţara noastră in Franţa. In Grecia însă, tocmai acum se ţine plebiscitul, adecă întrebarea şi votul poporului, şi 70 la sută din voturi sunt pentru republică. Norii se mai sparg la Apaş... Intre Franţie şi Germania e pe cale a se ajunge la o înţelegere privitor la reparaţie (datoriile) de războiu aie Germaniei. De se va ajunge la un înţeles, semnele de pace vor mai spori. Alegeri în Germania şi Italia. In Germania şi Italia se ţin alegeri de deputaţi. In Italia au eşit biruitori fasciştii lui Musolini.