Lumina Satelor, 1926 (Anul 5, nr. 1-53)
1925-12-27 / nr. 1
Pag 2 Ce priveşte plecarea guvernului, încă nu se văd semne apropiate. Liberalii nu se grăbesc nici cu alegerile comunale şi toate le lasă cu domolii ca să rămfite căt mai mult la putere. De altă parte opoziţia alită încă nu are un front prea solidar să poată grăbi depărtarea guvernului. Premiile gazetei „Lumina Satelor“ — pe anul 1926. — Ca şi anul trecut, «Lumina Satelor» va împărţi şi anul ce vine o mulţime de premii între abonaţii ei. Intre toţi cei cari se vor afla abonaţi până la data de 1 Februarie 1926, se vor trage la sorţi în 1 Februarie următoarele premii: 5 Biblii 10 ex. Noul Testament, 10 abonamente pe 1 an de zile, câte 20 exempl. din cele 5 cărţi scoase de preotul I. Trifa adecă cu totul 100 exempl., şi alte multe cărţi folositoare. De data asta, vom pune ca premii şi o mulţime de amintiri religioase pe cari le-a adus de la Ierusalim redactorul acestei gazete: cruciuliţe, icoane etc. Facem şi această jertfă ca să tragem cât mai multe suflete lângă cuvântul lui Dumnezeu ce se predică prin «Lumina Satelor». Ajutaţi lucrul Domnului răspândind această găzetă prin toate satele şi casele creştinilor . Două procese naţionale. Săptămânile trecute s’au dezbătut două procese de însemnătate naţională. In unul s’a dezbătut atacul mârşav dela Tatar Bunar pus la cale de bolşevici. S’a adeverit vinovăţia celor cari făcuseră răscoala. Din acest prilej, gazetele jidoveşti dela noi («Dimineaţa», «Adevărul») încă odată şi-au dat arama pe faţă, stăruind a arăta că cei arestaţi au fost «nevinovaţi» şi soldaţii noştri au «provocat» răscoala. Spre mândria şi cinstea noastră naţională, şi în special a moldovenilor, din cei 92 de acuzaţ, numai 5 sunt Români moldovenii ceialalţi toţi străini şi în special Evrei, în semnul că bolşevismul nu e în firea neamului nostru românesc. Un alt proces a fost al unui locotenent cu numele Morărescu, acuzat, prin intrigi jidoveşti, că ar fi făcut omoruri şi cruzimi la graniţa Basarabiei. In decursul dezbaterilor s-a adeverit că sublocotenentul Morărescu a fost un brav apărător al graniţei şi a fost achitat cu mare însufleţire. Ghiarele apucăturilor jidoveşti — bolşevice încă odată au ieşit afară din sac. LUMINA SATELOR pentru Românii din America se va trimite un episcop. Sfântul Sinod al bisericii ortodoxe în şedinţa ţinută înainte de Crăciun, a hotărât să trimită în înţelegere cu ministrul de culte un episcop pentru Românii din America. S’a simţit de mult lipsa acestui episcopat, însă Sf. Sinod n’a stăruit asupra lui, după ce de o parte cei mai mulţi credincioşi din America aparţin mitropoliei din Sibiu, iar de altă parte n’a voit ca şi prin aceasta să lungească şederea prea mult prin America a celor duşi cu gândul să se întoarcă acasă. Insă în vremea din urmă, ivindu-se unele neînţelegeri şi neorânduieli între parohiile şi comunităţile de acolo, se impune trimiterea cât mai în grabă a unui episcop, care să facă rânduială şi să organizeze parohiile de acolo. Românii din America aşteaptă trimiterea unui om de ispravă. Avem 300 mii slujbaşi de stat cu salarii de 11 miliarde. Una din greutăţile şi năcazurile cele mai mari pentru ţară şi guvern e tagma slujbaşilor de stat şi salarizarea lor care cere jertfe uriaşe. In afacerea aceasta, ţara noastră e şi mai mult împovărată ca alte ţări după ce la noi e foarte mare mirul slujbaşilor. La noi sunt atâţa slujbaşi încrmai câţi are Italia şi aproape nici Franţa nu are cu mult mai mulţi. Asta vine şi de acolo că în Vechiul Regat era sstemul acela prost de a se cocoţa toată lumea în ceva slujbă de stat, să trăiască din bugetul ţării. O altă pricină e şi aceea că administraţia noastră e încărcată cu atâtea formalităţi şi să oturi îrcât mii şi mii de slujbaşi îşi perd vremea măcinând în gol , această moară a formalităţilor goale. Pentru o afacere cât de mică, se iau protocoale peste protocoale şi n’o mai vezi gătată. Bine a zis dl N. Iorga, luând peste picior această greoaie administraţie, că în ţar la noi de câte ori vrei să-ţi sufli nasul îţi trebue autorizaţie luată în scris. Dacă administraţia ar fi mai simplă şi mai expeditivă, s’ar cere cu mult mai puţini slujbaşi. Astfel însă avem slujbaşi mulţi, dar rău plătiţi şi treaba asta duce acolo că slujbaşii şi lucră ceam după plată Prin cănţălării nu prea se face muncă, asta o vede toată lumea Mai puţini slujbaşi şi mai bine plătiţi, mai mult ar face. O altă pacoste pe ţară şi pe tagma slujbaşilor e apoi politica de partid care vâră în slujbe înalte şi bine plătite mulţime de trântori — inspectori peste inspectori şi controlori peste controlori cari n’au nici un alt merit sau rost decât că fac politică de partid. Nr. I I. P. S. Sa mitropolitul Nicolae pentru Crăciunul orfanilor. Ca şi anii trecuţi, orfanii din orfelinatul bisericii noastre ortodoxe din Sibiu, au avut şi în sărbătorile trecute bucuria de a vedea între ei pe marele lor binefăcător şi ocrotitor, I P. S. Sa mitropolitul Nicolae. In seara şi bucuria lor de Moş Ajun, I. P. S. Sa a venit în mijlocul lot aducându-le daruri scumpe şi bogate. I. P. S. Sa a ajutat bucuria de Crăciun a orfanilor trimiţându le un porc îngrăşat gata, 25 kgrame zahăr, 30 kgrame făină de cozonaci, mere, bani, jucării etc. După producţia orfanilor (colinde, teatru declamări), I. P. S. Sa le-a ţinut o prea frumoasă vorbire plină de sfaturi părinteşti şi apoi rând pe rând i-a îmbrăţişat şi le-a împărţit daruri alese. Orfanii îi sărută mâinile şi pe această cale mulţumind pentru dragostea şi cinstea ce li s’a arătat şi făgăduind că vor răsplăti prin purtare bună şi diliginţă darurile de care s’au învrednicit şi jertfele ce le face biserica cu creşterea lor. Direcţiunea orfelinatului ortodocc. Ce mai e nou în lumea mare? Stări Încordate între Rusia şi Japonia. La Răsărit stările lumii iarăşi se tulbură. Sovietele din Rusia de ani de zile tot lucră să bolşevizeze China şi Mancijuria. Dar lucrul acesta în prima linie nu-l poate vedea cu ochi buni Japonia care prin propaganda bolşevică îşi vede primejduită viaţa ei de stat naţional. Băgând de seamă Japonia că Mandjuria e pe cale de a cădea pradă bolşevizării, a ocupat oraşul Muckden, capitala Mandjuriei. Rusia se uită cu ochi răi la această ocupare şi se observă o înăsprire a stărilor dintre Rusia şi Japonia. Se vorbeşte chiar şi de eventualitatea unui nou războiu ruso-japonez. Războiul sfânt in Maroco. In numărul trecut am scris că in Siria, Druzii cei răsculaţi au proclamat războiul sfânt contra francezilor. Acum vine ştire că şi Abd El Crim a proclamat războiul sfânt în Maroco. In lumea musulmană s’a aruncat credinţa că Abd El Crim ar fi alesul lui Mohamed, care e trimis să scape lumea musulmană de stăpânirile străine, învăţătura din Cehia. In parlamentul din Cehia s’a întâmplat un lucru ce poate fi de învăţătură tuturor statelor noue şi tinere. In vreme ce partidele politice de acolo se încăieraseră de bătaie şi de batjocuri, deputaţii nemţi s’au strâns la un loc şi au cântat în cor faimoasa cântare: «Deutschlandüber alles» (Germanie peste tot locul). In statele cele nouă, politica de partid trebue să se astâmpere, fiindcă minorităţile priv.\l putere în faţa certelor şi dezbinărilor. Prin oraşele şi ţinuturile noastre copleşite de străini, ar trebui să facem fronturi unice in care să între toţi Românii fără deosebire de politica de partid. ------- - .................... "".... ......................... " —mu— ■1 In Rusia s’a ridicat«statae lui Iada Vânzătorul mare încăerare şi batae la desvelirea ei. Conducătorii bolşevismului sunt aproape toţi jidani cari urmăresc înfăptuirea Protocoalelor înţelepţilor din Son: distrugerea creştinismului pentru ca pe ruinele lui să se ridice triumfător împărăţia lui Israil. Dintre creştini, conducătorii bolşevismului iau ca ajutor numai acei oameni cari tăgăduesc pe Dumnezeu. A măsurat acestui program, în Rusia sunt slobode şi încurajate toate batjocorile şi toate mişcările contra evangheliei lui Hristos. In vremea din urmă, s’a format în Rusia o societate aşa numită «a celor fără Dumnezeu», care prin toate mijloacele încearcă să dărâme credinţa poporului. Această societate a ridicat săptămânile trecute la Kiev o statue lui Iuda Vânzătorul, în semn de batjocură pentru evanghelia creştinilor. Statua îl arată pe Iuda rupând crucea cu mânile iar în picioare calcă evanghelia lui Hristos. Statua a costat 50 mii de ruble şi banii s’au strâns din colecte făcute între muncitori. Din prilejul desvelirii acestei statui, a fost la Kiev o mare tulburare şi încăerare întrucât ţăranii credincioşi din împrejurime au înviit în oraş şi s’au sculat împotriva «celor fără Dumnezeu». Era vai de capul lor de nu venia armata roşie să apere. S’a produs un mare vălmăşag şi încăerare. Un ţăran a izbit pe Iuda din statue cu un topor şi i-a rupt mâna cu care rupea crucea. Armata numai cu greu a putut restabili liniştea. Din încăerare au rămas mulţi răniţi. Cei «fără Dumnezeu» au hotărât să-l apere pe Iuda cu străzi ca să nu mai izbească ţăranii cu câte un topor. Evanghelia lui Hristos a trecut prin prigoane şi mai mare decât aceasta şi din toate a ieşit biruitoare. Vai celor cari se ridică împotriva ei.