Lumina Satelor, 1926 (Anul 5, nr. 1-53)

1925-12-27 / nr. 1

Pag 2 Ce priveşte plecarea guver­nului, încă nu se văd semne apro­piate. Liberalii nu se grăbesc nici cu alegerile comunale şi toate le lasă cu domolii ca să rămfite căt mai mult la putere. De altă parte opoziţia alită încă nu are un front prea solidar să poată grăbi depăr­tarea guvernului. Premiile gazetei „Lumina Satelor“ — pe anul 1926. — Ca şi anul trecut, «Lu­mina Satelor» va împărţi şi anul ce vine o mulţime de premii între abonaţii ei. Intre toţi cei cari se vor afla abo­naţi până la data de 1 Fe­bruarie 1926, se vor trage la sorţi în 1 Februarie următoa­rele premii: 5 Biblii 10 ex. Noul Testament, 10 abona­mente pe 1 an de zile, câte 20 exempl. din cele 5 cărţi scoase de preotul I. Trifa adecă cu totul 100 exempl., şi alte multe cărţi folositoare. De data asta, vom pune ca premii şi o mulţime de a­­mintiri religioase pe cari le-a adus de la Ierusalim redacto­rul acestei gazete: cruciuliţe, icoane etc. Facem şi această jertfă ca să tragem cât mai multe su­flete lângă cuvântul lui Dum­nezeu ce se predică prin «Lu­mina Satelor». Ajutaţi lucrul Domnului răspândind această găzetă prin toate satele şi casele creştinilor . Două procese naţionale. Săptămânile trecute s’au dez­bătut două procese de însemnă­tate naţională. In unul s’a dezbătut atacul mârşav dela Tatar Bunar pus la cale de bolşevici. S’a ade­verit vinovăţia celor cari făcuseră răscoala. Din acest prilej, gazetele jidoveşti dela noi («Dimineaţa», «Adevărul») încă odată şi-au dat arama pe faţă, stăruind a arăta că cei arestaţi au fost «nevinovaţi» şi soldaţii noştri au «provocat» răs­coala. Spre mândria şi cinstea noa­stră naţională, şi în special a mol­dovenilor, din cei 92 de acuzaţ, numai 5 sunt Români moldovenii ceialalţi toţi străini şi în special Evrei, în semnul că bolşevismul nu e în firea neamului nostru românesc. Un alt proces a fost al unui locotenent cu numele Moră­­rescu, acuzat, prin intrigi jidoveşti, că ar fi făcut omoruri şi cruzimi la graniţa Basarabiei. In decursul dezbaterilor s-a adeverit că sublo­cotenentul Morărescu a fost un brav apărător al graniţei şi a fost achitat cu mare însufleţire. Ghiarele apucăturilor jidoveşti — bolşevice încă odată au ieşit afară din sac. LUMINA SATELOR pentru Românii din America se va trimite un episcop. Sfântul Sinod al bisericii ortodoxe în şedinţa ţinută îna­inte de Crăciun, a hotărât să trimită în înţelegere cu mini­strul de culte un episcop pentru Românii din America. S’a simţit de mult lipsa acestui episcopat, însă Sf. Sinod n’a stăruit asu­pra lui, după ce de o parte cei mai mulţi credincioşi din Ame­rica aparţin mitropoliei din Sibiu, iar de altă parte n’a voit ca şi prin aceasta să lun­gească şederea prea mult prin America a celor duşi cu gândul să se întoarcă acasă. Insă în vremea din urmă, ivindu-se unele neînţelegeri şi neorân­­duieli între parohiile şi comu­nităţile de acolo, se impune trimiterea cât mai în grabă a unui episcop, care să facă rân­­duială şi să organizeze paro­hiile de acolo. Românii din America a­­şteaptă trimiterea unui om de ispravă. Avem 300 mii slujbaşi de stat cu salarii de 11 miliarde. Una din greutăţile şi năcazurile cele mai mari pentru ţară şi guvern e tagma slujbaşilor de stat şi salari­zarea lor care cere jertfe uriaşe. In afacerea aceasta, ţara noastră e şi mai mult împovărată ca alte ţări după ce la noi e foarte mare m­­irul slujbaşilor. La noi sunt atâţa slujbaşi încrmai câţi are Italia şi aproape nici Franţa nu are cu mult mai mulţi. Asta vine şi de acolo că în Vechiul Regat era s­stemul acela prost de a se cocoţa toată lumea în ceva slujbă de stat, să trăiască din bugetul ţării. O altă pricină e şi aceea că admini­straţia noastră e încărcată cu atâtea formalităţi şi să oturi îrcât mii şi mii de slujbaşi îşi perd vremea măcinând în gol , această moară a formalită­ţilor goale. Pentru o afacere cât de mică, se i­au protocoale peste pro­tocoale şi n’o mai vezi gătată. Bine a zis dl N. Iorga, luând peste picior această greoaie administraţie, că în ţa­r la noi de câte ori vrei să-ţi sufli nasul îţi trebue autorizaţie luată în scris. Dacă administraţia ar fi mai simplă şi mai expeditivă, s’ar cere cu mult mai puţini slujbaşi. Astfel însă avem slujbaşi mulţi, dar rău plătiţi şi treaba asta duce acolo că slujbaşii şi lucră ceam după plată Prin cănţălării nu prea se face muncă, asta o vede toată lumea Mai puţini slujbaşi şi mai bine plătiţi, mai mult ar face. O altă pacoste pe ţară şi pe tagma slujbaşilor e apoi politica de partid care vâră în slujbe înalte şi bine plătite mulţime de trântori — inspectori peste inspectori şi contro­lori peste controlori cari n’au nici un alt merit sau rost decât că fac politică de partid. Nr. I I. P. S. Sa mitropolitul Nicolae pentru Crăciunul orfanilor. Ca şi anii trecuţi, orfanii din orfelinatul bisericii noastre orto­doxe din Sibiu, au avut şi în săr­bătorile trecute bucuria de a vedea între ei pe marele lor binefăcător şi ocrotitor, I P. S. Sa mitropoli­tul Nicolae. In seara şi bucuria lor de Moş Ajun, I. P. S. Sa a venit în mijlocul lot aducându-le daruri scumpe şi bogate. I. P. S. Sa a ajutat bucuria de Crăciun a orfanilor trimiţându le un porc îngrăşat gata, 25 kgrame zahăr, 30 kgrame făină de cozo­naci, mere, bani, jucării etc. După producţia orfanilor (co­linde, teatru declamări), I. P. S. Sa le-a ţinut o prea frumoasă vorbire plină de sfaturi părinteşti şi apoi rând pe rând i-a îmbrăţişat şi le-a împărţit daruri alese. Orfanii îi sărută mâinile şi pe această cale mulţumind pentru dra­gostea şi cinstea ce li s’a arătat şi făgăduind că vor răsplăti prin pur­tare bună şi diliginţă darurile de care s’au învrednicit şi jertfele ce le face biserica cu creşterea lor. Direcţiunea orfelinatului ortodocc. Ce mai e nou în lumea mare? Stări Încordate între Rusia şi Japonia. La Răsărit stările lumii iarăşi se tulbură. Sovietele din Rusia de ani de zile tot lucră să bolşevizeze China şi Mancijuria. Dar lucrul acesta în prima linie nu-l poate vedea cu ochi buni Japonia care prin propaganda bolşevică îşi vede primejduită viaţa ei de stat naţional. Băgând de seamă Japonia că Mand­juria e pe cale de a cădea pradă bolşevizării, a ocupat oraşul Muck­­den, capitala Mandjuriei. Rusia se uită cu ochi răi la această ocupare şi se observă o înăsprire a stărilor dintre Rusia şi Japonia. Se vorbe­şte chiar şi de eventualitatea unui nou războiu ruso-japonez. Războiul sfânt in Maroco. In numărul trecut am scris că in Siria, Druzii cei răsculaţi au proclamat războiul sfânt contra francezilor. Acum vine ştire că şi Abd El Crim a proclamat războiul sfânt în Maroco. In lumea musul­mană s’a aruncat credinţa că Abd El Crim ar fi alesul lui Mohamed, care e trimis să scape lumea mu­sulmană de stăpânirile străine, învăţătura din Cehia. In parlamentul din Cehia s’a întâmplat un lucru ce poate fi de învăţătură tuturor statelor noue şi tinere. In vreme ce partidele po­litice de acolo se încăieraseră de bătaie şi de batjocuri, deputaţii nemţi s’au strâns la un loc şi au cântat în cor faimoasa cântare: «Deutschlandüber alles» (Germanie peste tot locul). In statele cele nouă, politica de partid trebue să se astâmpere, fiindcă minorităţile priv.\l putere în faţa certelor şi dezbină­rilor. Prin oraşele şi ţinuturile noa­stre copleşite de străini, ar trebui să facem fronturi unice in care să între toţi Românii fără deosebire de politica de partid. ------- - .................... "".... ......................... " —mu— ■1 In Rusia s’a ridicat«statae lui Iada Vânzătorul mare încăerare şi batae la desvelirea ei. Conducătorii bolşevismu­lui sunt aproape toţi jidani cari urmăresc înfăptuirea Pro­tocoalelor înţelepţilor din S­on: distrugerea creştinismului pen­­tru ca pe ruinele lui să se ri­dice triumfător împărăţia lui Israil. Dintre creştini, conducă­torii bolşevismului iau ca ajutor numai acei oameni cari tăgă­­duesc pe Dumnezeu. A m­ăsurat acestui program, în Rusia sunt slobode şi în­curajate toate batjocorile şi toate mişcările contra evanghe­liei lui Hristos. In vremea din urmă, s’a format în Rusia o societate aşa numită «a celor fără Dumnezeu», care prin toate mijloacele încearcă să dărâme credinţa poporului. Această so­cietate a ridicat săptămânile trecute la Kiev o statue lui Iuda Vânzătorul, în semn de batjocură pentru evanghelia creştinilor. Statua îl arată pe Iuda rupând crucea cu mânile iar în picioare calcă evanghelia lui Hristos. Statua a costat 50 mii de ruble şi banii s’au strâns din colecte făcute între mun­citori. Din prilejul desvelirii ace­stei statui, a fost la Kiev o mare tulburare şi încăerare în­trucât ţăranii credincioşi din împrejurime au învi­it în oraş şi s’au sculat împotriva «celor fără Dumnezeu». Era vai de capul lor de nu venia armata roşie să­­ apere. S’a produs un mare vălmăşag şi încăerare. Un ţăran a izbit pe Iuda din statue cu un topor şi i-a rupt mâna cu care rupea crucea. Armata numai cu greu a putut restabili liniştea. Din încăerare au rămas mulţi răniţi. Cei «fără Dumnezeu» au hotărât să-l a­pere pe Iuda cu străzi ca să nu­­ mai izbească ţăranii cu câte un topor. Evanghelia lui Hristos a trecut prin prigoane şi mai mare decât aceasta şi din toate a ieşit biruitoare. Vai celor cari se ridică împotriva ei.

Next