Lumina Satelor, 1928 (Anul 7, nr. 1-52)

1928-07-29 / nr. 31

Anul VIL Sibiu, Duminecă 29 Iulie 1929. Nr. 31 .MITUL ABONAMENTULUI: Pe col an ______— Lei 180-~ Pe o jumătate de an----------„ 00 — Pe 3 luni--------------------— „ 50-— Pentru străinătate _ ---------„ 300-— Pentru America pe un an _ Dolari 2-— i^wHraamaBaBHKBramBEaaaan Foaie pentru popor Redact­o­r: Preotul IOSIF TRIFA. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Sibiiu, strada Mitropoliei Nr. 30. ■« Un număr Lei 3*50 »■ ANUNŢURI se primesc la admin. din atr. Mitropoliei ŞI PREŢUL ANUNŢELOR: Un şir mărunt . Lei pentru odată dacă M publică de mai multe ori ce dă rabatul cuvenit. Condamnarea războiului. Grozăviile războiului ter­­minat acum câţiva ani, pre-­­­cum şi lipsurile de tot felul moştenite dela acest războiu, a dat de gândit multor oameni învăţaţi. Cei mai luminaţi oa­meni din întreagă lumea s’au ocupat, ca să găsească un mijloc prin care să oprească ţările de a mai folosi războiul ca armă politică. Formula a fost găsită şi astăzi să discută în parlamentele celor mai în­semnate ţări sub numele de: «Proiectul Kellogg - Briand». Cum a luat naştere acest proiect? Cetitorii noştri îşi mai rea­mintesc de marele apostol al păcii Wilson, care îndată după războiu a propus înfrăţirea, — bazată pe dreptate — a tutu­ror popoarălor. In baza ace­­stei propuneri s’a format «Liga Naţiunilor» pentru rezolvarea conflictelor dintre diferitele na­ţiuni. Liga Naţiunilor n’avea însă dreptul de a opri ţările să nu pornească cu războiu una contra celeialalte. Atunci dl Briand, ministrul de externe al Franţei a făcut o propunere Statelor Unite, prin care arăta forma de dezarmare şi con­damnarea războiului ca armă politică, rămânând numai ca mijloc de apărare naţională a fiecărei ţări. Propunerea Franţei fiind primită de America şi modi­ficată de dl Kellogg, secretarul de stat al Statelor Unite, în­tr’o formă potrivită pentru toate ţările, condamnând pe vecie războiul ca instrument de luptă naţională, asigură o pace generală, între graniţele ce au ţările astăzi. Ţările cari au primit proiectul Kellogg— Briand. Până în prezent, pactul de condamnare a războiului a fost primit de Franţa, Anglia, Ger­mania, Italia, Belgia, Polonia şi Cehos­ovacia şi în curând va fi primit şi de către cele­lalte state. Acest act este unul dintre cele mai însemnate acte din istoria modernă. Prin acest pact omenirea va ajunge să urmeze drumul arătat de Acela care acum aproape 2000 de ani îşi saluta pescarii din jurul Lui cu cu­vintele: «Pace vouă» şi la a cărui naştere îngerii au vestit drumul păcii: «Pe pământ pace între oameni bună ’nvoire». N. Qavra. Ştiri dela miază noapte In căptăţ­âna­ aceasta ştirile despre nenorocirile dela miază noapte sunt mai puţine. Amundsen şi Guilbaud se crede că ar fi cu grupul Alessandrini, rămas şi el prin gheţarii dela polul nord şi pentru care cercetările se continuă. S’a constatat că Malgreen a fost părăsit de tovarăşii lui, încă pe timpul când era in viaţi şi aşa rămânând că­r nici un ajutor a murit Intre cele mai grozave chi­nuri, slăbit de foame şi frig Acum insă se comentează şi discută asupra celui care ar fi vi­novat pentru toate aceste nenoro­ciri. Din declaraţiile făcute de că­tre cei scăpaţi din primejdie şi din cercetările făcute de oameni pri­cepuţi, toată vina să îndreaptă a­­supra generalului Nobila, care pen­tru aceasta va fi dat in judecata unei comisiuni internaţionale. Duci între gazetarii italieni şi francezi. Intre gazetarii francezi ş ita­lieni s’a iscat o ceartă pe tema în­vinuirilor generalului Nobile. Fran­cezii acuză pe Nobile că n’a fost destul de pregătit spre a face o călătorie grea ca aceasta la miază noapte. Din partea italienilor No­bile — (fiind italian) — este apărat. Această ceartă dintre gaz- tarii fran­cezi şi cei italieni se va termina prin un duel la care au fost pro­vocaţi gazetarii francezi de către cei italieni. Se vor alege 6 sau 12 ziarişti italieni cari să se bată cu tot atâţi ziarişti francezi. Recolta şi valorizarea ei. —Concurenţa streină.— In numărul 29 al gazetei nodstre arătam că recolta frumoasă dăruită de Dumnezeu In omu­l acesta nu se va putea valoriza aşa cum ar trebui din mai multe cauze. Una din aceste cauze, sau poate cea mai însemnată este con­curenţa streină făcută de ţările următoare: Concurenţa făcută de Rusia. Rusia in anul acesta deşi, din cauza secetei recolta o are interioară celei dela noi, totuş ne concurează prin o altă împrejurare şi anume : Se ştie că cerealele cele mai multe destinate pentru export să expediază prin porturile Dunării şi prin ConsUnţa. Pentru toate cerea­le­ exportate pe mare se plătesc a­­a», uite taxe de asigurare fixate de tăre Uniunea Internaţională a Asigurărilor Maritimi. Această Uniune prin tariful său stabilit in anul trecut la Veneţia, valabil şi astăzi, a hotărât că toate taxele de asigurare sunt valabile numai pentru porturile cari vor cădea la apus de linia de 30 grade longi­tudine estică, care trece la noi pe lângă Cetatea Albă. Aceasta înseamnă că pentru porturile din Dunăre și Marea Neagra se vor plăti toate acele taxe de asigurare stabilite prin tarif, nu insă şi pentru încărcările făcute din porturile ruseşti, acestea căzând spre răsărit, adică In afară de meridianul de 30 grade longi­tudine. In forma aceasta Rusia ne va face o concurenţă Însemnată, fiindcă ea va putea vinde cerealele pe pieţele streine mai ieftin ca noi şi totuş câştigul ei va fi mai mare, deoarece nu va trebui să plătească taxele de asigurare despre care e vorba şi cari se ridică la sume destul de mari. Ce ar fi de făcut ? Oamenii­e de agricultură şi cele da comerţ ar trebui să înceapă o acţiune comună susţinută de guvern cerând adu­­nărei generale a Uniunei Interna­ţionale a Asigurărilor Maritimi care se va întruni in anul acesta în oraşul Baden-Baden din Germania, să şteargă aceste taxe. Ungaria şi Iugoslavia ne con­­curează cu recolta lor superioară şi oferită pe preţuri mai mici ca a noastră. Germa­nia ne concurează prin forma cum a ştiut să se ingri­jească de credite pentru micii agri­cultori. O altă cauză destul de în­semnată că grâul nostru n’are tre­cere pe pieţele străine e că ţăranul nostru nu se îngrijeşte de alegerea seminţei de grâu, ia sămănat şi curăţirea grâului după treerat. In aceasta privinţă e deajuns să amin­tim că In anul trecut lucrătorii de la un port, au refuzat să descarce grâul românesc de pe un vapor pe motivul că e plin de praf. Guvernul ar trebui să pună la dispoziţia micilor agricultori cre­dite uşoare din cari să se cumpere uneltele necesare agriculturii spre a produce grâul ce-l produceau marii proprietari Înainte de expro­­piere, prin care fapt grâul nistru îşi va câştiga iarăşi renumele ce la avut pe pieţele străine Înainte de războiu. Dela C. F. R. Atragem atenţiunea cetitorilor noştri asupra unor măsuri luate de Dir. generală a C. F. R. în ce priveşte călătoria pe C. F. R. şi anume: 1. Casierii de la bilete sunt obligaţi să elibereze bilete pentru orice distanţe fie pe linii directe sau cu legături. 2. Pentru călătoriile pe distanțe mai lungi de 530 kilometri taxa biletului e aceeași fie trenul per­sonal sau accelerat. 3. Când călătoria se va face cu acceleratul insă cu legături pe linii unde circulă numai tren perso­nal, se vor elibera bilete combinate cari sunt mai ieftine ca la trenurile accelerate. 4. Diferenţa de la trenurile personale la accelerate se poate plăti şi un tren, fără amendă, Insă cu un spor de taxa de 60 Iei la cl. 1, 40 lei la cl. lI a şi 20 lei la cl. III a. Întreg personalul din orice staţie este dator a da informaţiile cerute de publicul călător , pentru ori­ce refuz de a da informaţiile cerute cât şi in ce priveşte elibe­rarea biletelor, călătorii pot reclama cazurile la ori­ce staţie.

Next