Lumina Satelor, 1928 (Anul 7, nr. 1-52)
1928-07-29 / nr. 31
Anul VIL Sibiu, Duminecă 29 Iulie 1929. Nr. 31 .MITUL ABONAMENTULUI: Pe col an ______— Lei 180-~ Pe o jumătate de an----------„ 00 — Pe 3 luni--------------------— „ 50-— Pentru străinătate _ ---------„ 300-— Pentru America pe un an _ Dolari 2-— i^wHraamaBaBHKBramBEaaaan Foaie pentru popor Redactor: Preotul IOSIF TRIFA. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Sibiiu, strada Mitropoliei Nr. 30. ■« Un număr Lei 3*50 »■ ANUNŢURI se primesc la admin. din atr. Mitropoliei ŞI PREŢUL ANUNŢELOR: Un şir mărunt . Lei pentru odată dacă M publică de mai multe ori ce dă rabatul cuvenit. Condamnarea războiului. Grozăviile războiului terminat acum câţiva ani, pre-cum şi lipsurile de tot felul moştenite dela acest războiu, a dat de gândit multor oameni învăţaţi. Cei mai luminaţi oameni din întreagă lumea s’au ocupat, ca să găsească un mijloc prin care să oprească ţările de a mai folosi războiul ca armă politică. Formula a fost găsită şi astăzi să discută în parlamentele celor mai însemnate ţări sub numele de: «Proiectul Kellogg - Briand». Cum a luat naştere acest proiect? Cetitorii noştri îşi mai reamintesc de marele apostol al păcii Wilson, care îndată după războiu a propus înfrăţirea, — bazată pe dreptate — a tuturor popoarălor. In baza acestei propuneri s’a format «Liga Naţiunilor» pentru rezolvarea conflictelor dintre diferitele naţiuni. Liga Naţiunilor n’avea însă dreptul de a opri ţările să nu pornească cu războiu una contra celeialalte. Atunci dl Briand, ministrul de externe al Franţei a făcut o propunere Statelor Unite, prin care arăta forma de dezarmare şi condamnarea războiului ca armă politică, rămânând numai ca mijloc de apărare naţională a fiecărei ţări. Propunerea Franţei fiind primită de America şi modificată de dl Kellogg, secretarul de stat al Statelor Unite, într’o formă potrivită pentru toate ţările, condamnând pe vecie războiul ca instrument de luptă naţională, asigură o pace generală, între graniţele ce au ţările astăzi. Ţările cari au primit proiectul Kellogg— Briand. Până în prezent, pactul de condamnare a războiului a fost primit de Franţa, Anglia, Germania, Italia, Belgia, Polonia şi Cehosovacia şi în curând va fi primit şi de către celelalte state. Acest act este unul dintre cele mai însemnate acte din istoria modernă. Prin acest pact omenirea va ajunge să urmeze drumul arătat de Acela care acum aproape 2000 de ani îşi saluta pescarii din jurul Lui cu cuvintele: «Pace vouă» şi la a cărui naştere îngerii au vestit drumul păcii: «Pe pământ pace între oameni bună ’nvoire». N. Qavra. Ştiri dela miază noapte In căptăţâna aceasta ştirile despre nenorocirile dela miază noapte sunt mai puţine. Amundsen şi Guilbaud se crede că ar fi cu grupul Alessandrini, rămas şi el prin gheţarii dela polul nord şi pentru care cercetările se continuă. S’a constatat că Malgreen a fost părăsit de tovarăşii lui, încă pe timpul când era in viaţi şi aşa rămânând căr nici un ajutor a murit Intre cele mai grozave chinuri, slăbit de foame şi frig Acum insă se comentează şi discută asupra celui care ar fi vinovat pentru toate aceste nenorociri. Din declaraţiile făcute de către cei scăpaţi din primejdie şi din cercetările făcute de oameni pricepuţi, toată vina să îndreaptă asupra generalului Nobila, care pentru aceasta va fi dat in judecata unei comisiuni internaţionale. Duci între gazetarii italieni şi francezi. Intre gazetarii francezi ş italieni s’a iscat o ceartă pe tema învinuirilor generalului Nobile. Francezii acuză pe Nobile că n’a fost destul de pregătit spre a face o călătorie grea ca aceasta la miază noapte. Din partea italienilor Nobile — (fiind italian) — este apărat. Această ceartă dintre gaz- tarii francezi şi cei italieni se va termina prin un duel la care au fost provocaţi gazetarii francezi de către cei italieni. Se vor alege 6 sau 12 ziarişti italieni cari să se bată cu tot atâţi ziarişti francezi. Recolta şi valorizarea ei. —Concurenţa streină.— In numărul 29 al gazetei nodstre arătam că recolta frumoasă dăruită de Dumnezeu In omul acesta nu se va putea valoriza aşa cum ar trebui din mai multe cauze. Una din aceste cauze, sau poate cea mai însemnată este concurenţa streină făcută de ţările următoare: Concurenţa făcută de Rusia. Rusia in anul acesta deşi, din cauza secetei recolta o are interioară celei dela noi, totuş ne concurează prin o altă împrejurare şi anume : Se ştie că cerealele cele mai multe destinate pentru export să expediază prin porturile Dunării şi prin ConsUnţa. Pentru toate cereale exportate pe mare se plătesc aa», uite taxe de asigurare fixate de tăre Uniunea Internaţională a Asigurărilor Maritimi. Această Uniune prin tariful său stabilit in anul trecut la Veneţia, valabil şi astăzi, a hotărât că toate taxele de asigurare sunt valabile numai pentru porturile cari vor cădea la apus de linia de 30 grade longitudine estică, care trece la noi pe lângă Cetatea Albă. Aceasta înseamnă că pentru porturile din Dunăre și Marea Neagra se vor plăti toate acele taxe de asigurare stabilite prin tarif, nu insă şi pentru încărcările făcute din porturile ruseşti, acestea căzând spre răsărit, adică In afară de meridianul de 30 grade longitudine. In forma aceasta Rusia ne va face o concurenţă Însemnată, fiindcă ea va putea vinde cerealele pe pieţele streine mai ieftin ca noi şi totuş câştigul ei va fi mai mare, deoarece nu va trebui să plătească taxele de asigurare despre care e vorba şi cari se ridică la sume destul de mari. Ce ar fi de făcut ? Oameniie de agricultură şi cele da comerţ ar trebui să înceapă o acţiune comună susţinută de guvern cerând adunărei generale a Uniunei Internaţionale a Asigurărilor Maritimi care se va întruni in anul acesta în oraşul Baden-Baden din Germania, să şteargă aceste taxe. Ungaria şi Iugoslavia ne concurează cu recolta lor superioară şi oferită pe preţuri mai mici ca a noastră. Germania ne concurează prin forma cum a ştiut să se ingrijească de credite pentru micii agricultori. O altă cauză destul de însemnată că grâul nostru n’are trecere pe pieţele străine e că ţăranul nostru nu se îngrijeşte de alegerea seminţei de grâu, ia sămănat şi curăţirea grâului după treerat. In aceasta privinţă e deajuns să amintim că In anul trecut lucrătorii de la un port, au refuzat să descarce grâul românesc de pe un vapor pe motivul că e plin de praf. Guvernul ar trebui să pună la dispoziţia micilor agricultori credite uşoare din cari să se cumpere uneltele necesare agriculturii spre a produce grâul ce-l produceau marii proprietari Înainte de expropiere, prin care fapt grâul nistru îşi va câştiga iarăşi renumele ce la avut pe pieţele străine Înainte de războiu. Dela C. F. R. Atragem atenţiunea cetitorilor noştri asupra unor măsuri luate de Dir. generală a C. F. R. în ce priveşte călătoria pe C. F. R. şi anume: 1. Casierii de la bilete sunt obligaţi să elibereze bilete pentru orice distanţe fie pe linii directe sau cu legături. 2. Pentru călătoriile pe distanțe mai lungi de 530 kilometri taxa biletului e aceeași fie trenul personal sau accelerat. 3. Când călătoria se va face cu acceleratul insă cu legături pe linii unde circulă numai tren personal, se vor elibera bilete combinate cari sunt mai ieftine ca la trenurile accelerate. 4. Diferenţa de la trenurile personale la accelerate se poate plăti şi un tren, fără amendă, Insă cu un spor de taxa de 60 Iei la cl. 1, 40 lei la cl. lI a şi 20 lei la cl. III a. Întreg personalul din orice staţie este dator a da informaţiile cerute de publicul călător , pentru orice refuz de a da informaţiile cerute cât şi in ce priveşte eliberarea biletelor, călătorii pot reclama cazurile la orice staţie.