Lumina Satelor, 1928 (Anul 7, nr. 1-52)

1928-07-22 / nr. 30

Anul VII. Nr. 30 Si­biu, Duminecă 22 Iulie 1928. mina Foaie pentru popor PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe un an_______________Lei 180­— Pe o jumătate de an ________„­00 — Pe 3 luni________________„ 50"— Pentru străinătate___________„ 300’— Pentru America pe un an__ Dolari 2'— Redactor: Preotul IOSIF TRIFA. REDACŢIA ŞI AL Sibiuu, strada Mit.­­1* Un numit Lei 3*50 at a­NUNŢURI admin, din str. Mitropoliei 38 PREŢUL ANUNŢELOR: Un fir mărunt 6 Lei pentru odată dacă se publică de mai multe ori se dă rabatul cu venit Cooperativele sau tovărăşiile. Cetitorii noştri cred că ştiu ce sunt cooperativele şi ce rosturi urmăresc ele. Coopera­tiva este întovărăşirea oameni­lor într’o societate prin care apoi îşi vând produsul muncii lor sau îşi cumpără lipsurile lor. In această societate toţi au drepturi egale şi datora egale. Aceste tovărăşii sunt de cel mai mare folos oamenilor. Tovărăşiile fac legătură între vânzător şi cumpărător şi prin asta se sparg vămile prin care trec vânzările şi cumpărările oamenilor. Cea dintâi — şi cea mai mare — p­ricină a scum­petei de azi e tocmai asta că produc­tele sătenilor (bucate, voie, alimente) trec prin multe vămi până ajung la ei. Tovărăşiile delătură aceste vămi, precum şi ceata trântorilor şi speculan­­ţilor. Un alt mare folos al tovărăşiilor e apoi şi acela că oamenii întovărăşiţ îşi pot cum­păra mai uşor unelte de mun­că, maşini, semânţă etc. etc. Prin cooperative, oamenii pot lua şi împrumuturi uşoare şi îşi pot depune banii pe camătă. Mari şi nepreţuite sunt coope­rativele mai ales pentru popo­rul de jos, pentru cei mulţi şi năcăjiţi. Un învăţat spune că cooperativa este evanghelia mi­lei coborâtă în traiul şi ajutorul oamendor. Mişcarea cooperati­stă e o mişcare cu miez şi cu temeiu evanghelic şi tocmai pentru asta are lipsă de condu­cător cu credinţă tare în evan­ghelie şi dragoste adevărată pentru popor. Numai cu astfel de conducători poate da înainte mişcarea cooperativă. Vremile de azi — pline de lăcomia de a face speciile şi «afaceri* — nu sunt potrivite pentru mişcarea cooperatistă (de întovărăşire). Doară nici odată n’a fost un pământ mai rău pentru sămânţa cooperaţiei ca cel de azi. La noi în Ardeal, s’a pornit acum câţiva ani o mişcare cooperatistă. Se pare însă că sămânţa a căzut ca cea din pilda evagheliei: cea mai multă în pământ rău, pe piatră şi între spini. In unele coope­rative s’a băgat specula, în altele politica de partid. Peste să­mânţa coope­ratistă s’au slobo­zit paserole speculanţilor fşi de aceea stigoează (şi se discre­ditează) o mişcare atât de fru­moasă. Dar sămânţa a căzut şi în pământ bun şi în foarte multe locuri dă roadă bogată pentru binele şi folosul popo­rului. M­şcarea cooperatistă tre­­bue să dea înainte. E mişcarea viitorului. E glasul şi cerinţa zilei de mâine. Drumul pe care poate înainta şi înflori coope­raţia este evanghelia Mântui­torului şi în măsura în care străbate evanghelizarea sunete­lor, în aceeaş măsură va înflori şi cooperaţia cea adevărată. O nouă conductă Baicoi—Constanţa. Una din cele mai mari bo­găţii ale ţării Româneşti sunt is­­voarele de petrol, pentru cari muiţi ne pizmuetc. Ţara noastră este a 4 a din lume cu bogăţiile isvoare­­lor de petrol, a căror producţie anuală este cu mult mai mare de­cât trebuinţele noastre, de aceea o mare parte din petrol II vindem străinătăţii. Transportul se face cu vagoanele — numite cisterne — iar pe mare cu vapoarele. Ca tran­sportul de isvoare până la porturi să se facă cu mai mare înlesnire, mai rapid şi cu mai puţine chel­­tueli, s’au făcut conducte (ţevi) pe care petrolul se scurge dela isvoară până la portei Constanţa, unde se varsă in vapoarele întocmite pen­tru transportul petrolului. Până acuma aveam o astfel de conductă pe care se scurgea o parte din petrol dela Câmpina până la Con­stanta. Acum a sosit o comisiune compusă din specialişti American­i cari studiază construirea unei noui conducte pe care să se scurgă petrolul de la Baicoi până la Con­stanţa. Conducta va fi terminată in 6 luni şi va costa 3 milioane dolari. „Ardeal, Ardeal, Savatanail“. Reproducem mai jos, un ar­ticol publicat de un basarabean în ziarul Patria din Cluj, ca o dovadă de forma şi felul cum a fost pri­mită şi privită acţiunea începută de I. P. S. S. Dr. Nicolae Bălan mi­tropolitul Ardealului. «Fericita faptă a I. P. S. Dr. Nicolae Bălan mitropolit al Ardea­lului — a stărn­it in Basarabia discuţii vii. Biserica astăzi vede in faţa I. P. S. Sa Bălan un păzitor măreţ, un păzitor care işi pune cu ade­vărat sufletul, pentru poporul hrin­­tuit de făţărnicia liftelor păgâne. Liberhoţii au îndrăznit a­­ntina sfânta sfinte or, crezând că se află un pustiu, şi pot Încă să mai ispi­tească viaţa lumii. Sau «tins de harul sfânt, şi s’au ars de toiagul Arhistratigului Nicolae Bălan, su­fletul căruia nu sufere, ca albul să se prefacă în negru încornorat. Prea Sfântul Mitropolit Nico­lae, ca şi cel din Mita­lichii a ars o palmă lui Arie hulitorul de cele sfinte şi cu siguranţă că i s’a In­dreptat gâtul. Oi prea lăudate sfinte Părinte Nicolae, fericit şi bine iţi va fi ţie când vei sta in faţa celui Prea înalt Noi cei de la talpa ţării nu ştim a-ţi aduce ţie alte cuvinte de lat­ră, fără numai, ca şi celui din Mira­­lichii: Bucură te! Bucură te de fii pe cari îi păstoreşti cami ca nişte tinere o­­drasle cu crengile de măslin, îm­prejurul mesei tale, îţi cântă cu umilinţă: Bucură-te! Bucură-te bucuria noastră, apără, păzeşte poporul de toată hula şi limba cea spurcată. Bucu­ră te, căci nu cauţi în faţa întune­ricului păşune de hrană turma de meluşei. Bucură te, că te conduci cu adevărat de spiritul acelui, căruia ii porţi chipul şi care a rămas pe vecinicie hrană dulce de păşune pentru toată omenirea. Dl Părinte Sfinte Nicolae, primeşte şi de la mulţimea creşti­nilor din Basarabia impilată cu cuvinte de Iacdla şi urările sale. Ea strigi din pâcla deasă: «Ardeal, Ardeal, Saratanail» numai seriozi­tatea fiilor tăi ne va aduce şi nouă viaţă şi lumină curată. T,­­treghie. ie-i cu Împrumutul şi stabilizarea? In chestiunea împrumutului şi a stabilizării, au fos­t în zilele acestea la noi în ţară reprezentanţii bancherilor, francezi, englezi şi­­ americani însoţiţi de dl Victor Ră­­dulescu delegatul României în ul­timele tratative angajate la Paris şi Londra. Cu aceşti reprezentanţi ai bancherilor streini s’au început tratativele pentru împrumut şi sta­bilizarea leului. Lucrurile merg cam fereu şi deocamdată ne mărginim a arăta că s’au ajuns la două puncte principale pe care trebue să le îndeplinească România şi anume:­­ Să se facă o înţelegere şi cu Germania, unde guvernul a şi trimis ca delegat al său pe dl Petrescu-Comnen. 2. Al doilea punct ar fi acela al comenzilor industriale la care guvernul trebue să se angajeze, nu ţările care ne subscriu împrumutul. In timpul din urmă chestiunea împrumutului a luat o nouă în­torsătură. Dl V. Brătianu a decla­rat că are o ofertă din partea ban­cherilor italieni prin care se oferă a ne împrumuta cu 2 miliarde lire italiene chiar suma de care ar avea lipsă guvernul pentru spargerea plafonului Băncii Naţionale şi sta­bilizarea leului. La tot cazul tratativele în che­stiunea împrumutului se vor ter­mina în zilele acestea­­ sau spre bine sau spre rău. Aceste tratative sunt urmărite cu o atenţie încor­dată de către toţi conducătorii par­tidelor politice, care împreună cu numeroşii parlamentari se găsesc la Bucureşti, spre a se informa la fața locului. Cetiţi şi răspândiţi „Lumina Satelor“

Next