Lumina Satelor, 1928 (Anul 7, nr. 1-52)

1928-07-22 / nr. 30

Pag. 2 LUMINA SATFLOR Ce mai e nou în viaţa politică? Punctul către care să în­dreaptă ochii tuturor politicianilor este împrumutul extern. Guvernul caută să facă tot ce să poate nu­mai să poată ajunge la un rezultat favorabil şi să obţină cel puţin un avans în contul împrumutului, cu care ar putea face stabilizarea, la această chestiune se anunţă din cercurile guvernamentale, că se va ţinea cât mai curând o adunare generală a Băncii Naţionale, pre­cum şi convocarea Parlamentului, în rândurile celor de la guvern şi simte o enervare în urma greută­ţilor ce întimpină cu tratativele Împrumutului şi e natural să fie aşa fiindcă împrumutul e salvarea lor şi a ţării. Între naţional-ţărănişti şi libe­rali se duce o înverşunată pole­mică pe tema interpelării deputa­tului francez cu privire la împru­mutul românesc, despre care vor­bim la alt loc. Liberalii acuză pe naţional-ţărăn­şti, că ei ar fi Invitat pe deputatul francez Bergery să facă această interpelare. Naţional- ţărăniştii dovedesc cu notele ofi­ciale că ei n'au avut nici un ame­stec In această afacere şi acuză pe li­berali că au falsificat notele ofi­ciale. Ameninţările curg dintr’o parte şi din cealaltă. Liberalii ame­ninţă că vor lua împotriva naţio­­nal-ţiraniştilor măsurile ce se iau contra trădătorilor de ţară. Naţio­­nal-ţărăniştii ameninţă că vor trage la răspundere pe dl Vintilă Bră­­tianu pentru concesiile făcute străi­nilor, cu ocazia tratativelor pentru împrumut şi stabilizare, Partidul averescan tace şi coace. Se pare că în timpul din urmă a luat o atitudine mai duş­mănoasă faţă de liberali, învitându i chiar să renunţe la împrumut şi stabilizare şi faţă de naţional-ţără­­nişti o privire mai dulce. In acelaş­i mo de general Averescu a avut o intrevedere cu dl Titulescu, care a durat două ore Ce mai e nou în lumea mare? Camera franceză şi Împrumutul românesc. In camera franceză a fost o vie discuţie in chestiunea împru­mutului românesc. Deputatul Ber­­ge­y a interpelat (i­rebat) Ca­mera franceză despre garanţia ce prezintă România pentru împru­mutul ce i s’ar acorda, arătând totodată grija ce trebue să o aibă Franţa pentru utilizarea şi rambur­sarea acestui împrumut Aceasta în urma practicei financiare actuale din România, cu deficite de st­ili­­arde de lei şi în urma declaraţiei făcută de par­tidul naţional-ţără­­nesc, că nu va recunoaşte împru­mutul contraclat de actualul gu­vern, pe care l consideră — pe drept sau pe nedrept — anti-con­stituţional. A răspuns dl R. Poincare, primul ministru al Franţei, arătând că până in prezent nimic nu este făcut şi nimic nu se va face decât de acord cu cel mai mare număr de ţări şi institute de emisiune (bănci) la special cu Anglia şi Ger­mania. Această întrebare a cam în­greunat situaţia tratativelor cu îm­prumutul nostru. In Bulgaria, în urma asasinării generalului Pro­­togherog, şeful suprem al comi­tetului revoluţionar macedonean şi sufletul întregei mişcări autono­miste, in Bulgaria au fost mişcări de stradă cari numai cu mari greu­tăţi s’au putut linişti. In Iugoslavia. După atentatul întâmplat în parlamentul iugoslav, guvernul — Vuliievici — fiind silit să demi­sioneze Regele a însărcinat pe fostul ministru de răsboiu generalul Hagici cu formarea unui guvern neutru, care să se compună din înalţi funcţionari, profesori univer­sitari şi ofiţeri, cari reprezintă în acelaş timp şi provinciile. Numărul ministerelor va fi redus cu o treime. Formarea gu­vernului neutru se socoteşte ca un succes al partidului croat. In Kuida, Rusia ţara frământărilor, a mizeriilor şi a destrăbălărilor bol­şevice de data aceasta se găseşte iarăşi într’o mare fierbere. Bolşe­vicii — ca în fiecare an — au dat ordin ca oamenii sovietelor să pună mâna pe hambarele ţărani­lor şi să fie despoiaţi ţărani de re­colta adunată cu mari greutăţi. Populaţia se arată hotărâtă a pune mâna pe coase şi secure spre a­şi face singură dreptate şi aşi apăra avutul de trântorii cari năpădesc asupra dulceţei izvorâtă din recolta adunată cu sudoarea ei. Care-i cea mai mare nenorocire? Un rege din Persia a între­bat odată pe trei din cei mai în­ţelepţi înrăţiţi din ţara lui: «Care i nenorocirea cea mai mare din a­­această lume»? Cel dintâiu i-a zis: «Bătrâ­neţea i cea mai mare nenorocire». Cel de-al doilea i-a spus: «Nenorocirea cea mai mare e, să fi sărac şi să n’ai nădejde de scăpare». Iar al treilea a grăit: «Ceea ce este mai înfricoşat, este să ai moartea In faţă şi si şti că ţi-ai cheltuit viaţa în ticăloşii», lată cea mai mare dintre toate ne­norocirile. Drept ai, răspunse Regele. Sborul New York până la Bucureşti. Am mai scris că un aviator român din America cu numele George Fernic voieşte să sboare cu aeroplanul din America până la Bucureşti. Aeroplanul cu care va sbura va fi gata în luna aceasta. Sborul se va face la toamnă. Dl Fernic luând parte la o şedinţă a con­­si­lului de administraţie al ziarului «America», a dat toate lămuririle cu privire la sbor, în urma acestor lămuriri s'a promis tot sprijinul moral din partea Românilor din America, iar la adunarea societă­ţi­or din Canton-Ohio s’a hotărât ca dl Fernic să facă sborul peste ocean sub patronajul românilor din Statele­ Unite ale Americei. De va reuşi mare­­ va fi şi lui şi nouă tuturor, lauda. Prizoniarii întorşi pe jos din Siberia. La Tg. Mureş a sorit pe jos din Siberia dl Tudoran Li­viu pro­fesor la liceul din Năsăud, care a fost făcut prizonier în 1916 ianu­arie 2, cu gradul de Locot, In re­zervă. A stat intr’o mină ca lucră-­­ tor in Siberia asiatică la «Cilia- I­bensk» împreună cu alţi 13.400 prizonieri români până in ziua de 3 Ianuarie 1928 când Împreună cu alţi camirazi, ne mai putând su­porta mizeria de acolo, au plecat pe jos prin nordul Rusiei ajungând în Olanda, de unde au putut veni in ţaţă, fiecare la căminul său. Dăm mai jos numele celor veniţi: inginer Mocsoi jud. Ciuc, dr. Strâmbul jud. Făgăraş, Roşea Ion, jud. Făgăraş, Păcurar Ion, jud. Făgăraş, l. Boltzanca, jud. Braşov Kontz Ion, Sighişoara, Dragomir N. contabil, jud. Birsei, Niculescu C, comuna B , jud. Braşov, Pra­­lea N. avocat jud. Braşov, Tebea funcţionar la ad­eia Braşov, G­avrilă Glava, comuna Făget (Banat), dr. Izopescu, profesor Cernăuţi, dr­­. Ion, Biserica Albă (Iugoslavia), Bocşa Alba-Iulia, dr. Vasile Banca, avocat din Brad judeţul Hunedoara, şi dr. David Ion, Biserica Albă (Iugoslavia). Ştiri dela miază­noapte. Printre ştirile venite despre nenorociţii naufragiaţi dela miază­noapte sunt şi unele îmbucură­toare, astfel: In zilele trecute va­porul «Krassin» a reuşit să salveze grupul lui Malgreen, compus din trei persoane, dintre care Malgreen este mort, iar ceilalţi doi cu pi­cioarele îngheţate. Acelaş vapor a salvat şi al doilea grup Vighlieri rămas de Nobile după salvarea acestuia. Acest grup este compus din 7 persoane, toate în viaţă şi sănătoase, afară de inginerul Coccioni care este grav rănit. Despre Amundsen şi însoţi­torul său francez — Guilbaud — ştirile sunt tot încurcate, nu se ştie nimic precis. Cercetările con­tinuă atât cu vapoarele de ghiaţă cât şi cu hidro­avioanele. Nr 30 Starea agricolă. In ţară. In urma căldurilor din ultimele zile orzul şi grâul fiind copt secerişul s’a început şi continuă aproape peste tot l­a­cul. Cucuruzul s’a desvoltat bine, dar are lipsi de ploaie. Viile se prezintă foarte bine peste tot locul afară de locu­rile pe unde au fost bătute de grindină. In străinătate In Ungaria și Iugoslavia recolta anului acestuia să pre­zintă în general bine. Eu sunt ostaş. Eu sunt ostaş a D lui Hristos, Mă lupt pentru a sufletului folos. Eu sunt ostaş sub a lui Hristos steag Mă luat cu credinţă şi cu mare drag. Eu sunt ostaş al Domnului Isus, In contra satanei la luptă m’am pus. Eu sunt ostaş al cerescului împărat, In speranţa lui cu totul m’am dat. Eu sunt un ostaş de curând venit, Lângă sânul Domnului ce mult ne-a­m iubit. Eu sunt un ostaş, tânăr atentat Dar cu mare dor sub steag am Intrat. Eu sunt un ostaş, ce vin lăcrămând Şi mă ung ferbinte la Domnul cel blând. Eu sunt un ostaş, nou venit la luptă Ca să fac cu drag porunca cea sfântă. Eu sunt ostaş în oastea Celui mare El ne dă de toate şi multă iertare. Eu sunt un ostaş ce bat la uşa strâmtă Hristos mă primeşte zicând: hai de întră! Eu sunt un ostaş! Haideţi to­ţi să’ ntrăm ! Dar ce ne'nv­aţă Isus cu drag s'ascultăm. Gheorghe a S. Ladiş, ostaş în Oa­stea Domnului, Sadova, Bucovina. Condiţiunile de pr­mire in Seminarul teologic d­i Sibiu. Elevii cari doresc să fie pri­miţi în cursul I al Seminarului teologic din Sibiu, trebue să în­trunească următoarele condiţiuni: Să fie născuţi pe teritoriul Mitropoliei ortodoxe române ar­delene, de confesiunea ortodoxă şi să nu fie sub vârsta de 15 ani împliniţi şi nici trecuţi de 18 ani. Cererile se vor înainta până la 15 August a. c. Ven. Consiliu arhiepiscopesc din Sibiu, având a alătura următoarele documente: 1. Certificatul de naştere de la ofiţerul stării civile. 2. Extras din protocolul bo­tezaţilor. 3. Testimoniu şcolar din care să se constate, că a absolvit cu succes 4 clase liceale sau gim­naziate. 4 Atestat medical despre starea sănătăţii. 5. Alte eventuale documente recomandatoare. Elevii seminarului vor fi in­terni, având toată întreţinerea în internat, pentru care vor avea să sorvească o taxă de 10.000 Lei anual Înmatricularea se face din 10—14 Septemvrie. Elevii vor aduce cu sine hainele de pat şi rufele necesare. Onor, preoţime e rugată a aduce aceasta la cunoştinţa credin­cioşilor şi celor interesaţi.

Next