Lumina Satelor, 1928 (Anul 7, nr. 1-52)

1928-07-22 / nr. 30

Pag. 4 Un răspuns potrivit. Se ştie că Ungaria nu se simte fericită ’ntre graniţele ce i­ s’au stabilit tn urma păcii dela Trianon şi ar dori cu orice preţ să aducă din nou sub jugul său pe popoa­rele din teritoriile pierdute. Spre acest scop foloseşte toate mijloa­cele ce-i stau la îndemână pentru a convinge lumea că popoarele s­ăpate de jugul unguresc ar dori vezi Doamne să se vadă In raiul lui Apponyi. Pentru a Împrăştia aceste minciuni In toată lumea, Ungurii au câştigat pe partea lor pe Lordul Rothermere, din Angl­a. — (Rot­­hermere tradus pe româneşte în­semnează : Marea roşie de unde se vede că e de viţa celor ce-au trecut prin Marea roşie). Acesta e un om foarte bogat şi are o mulţime de ziare atât in Anglia cât şi in America. Prin aceste ziare apoi face propagandă In favorul Ungariei căutând să arate că Un­garia ar fi fost netadreptăţită prin reducerea ei la graniţele ei naturale şi cere revizuirea tratatului de pace dela Trianon, prin care i s’au l­uat graniţile de azi. La toate agitaţiile Lordului Rothermere şi la toate plângerile Ungariei îndreptate contra statelor sucesoare, că mi­norităţile din aceste state ar fi prigonite, nn foarte potrivit răspuns dă dl Victor Orendi Hommenau, scriitor german din Timişoara prin cartea D-sale intitulată „Eri şi azi, tipărită in limba germană. In această carte d-nul Hom­ menau arată că în U n g­a r i­a de azi se află o populaţie germană în număr de 551 de mii, şi că a­­ceastă populaţie n’are numai 48 şcoale cu limba de propunere maghiară. E vorba de şcoale primare, căci de Licee şi alte şcoale secun­dare nici vorbă nu poate fi. Spune că Ungaria n’ar tre­bui să se duci în străinătate să se plângă de «marea nedreptate» ce s’ar face maghiarilor din ţările succesorale, în timp ce însăşi e asupritoare. Noi adaugem că Un­garia ar trebui să-şi vidă în pri­mul rând, bârna din ochiul său înainte de a vedea ţandara din ochiul altuia. Arată apoi în cartea d sale situaţia de azi a poporului german din România, faţă de ceea ce avea sub vechiul regim maghiar înşirând toate şcoalele în care se face educaţia poporului german sub regimul român, spunând că situaţia minoritarilor germani este azi mult mai favorabilă şi că mi­nontarii germani n’au nici un mo­tiv să dorească revenirea regimu­lui maghiar. Intre altele scriitorul german zice: «Pentru noi germanii din Ro­mânia cari am cunoscut bineface­rile culturii lui Apponyi — rezultă că avem obligaţiunea de a sprijini din tot sufletul patria noastră ro­mână în drumul ei spre conso­lidare». Iar în altă parte a broşurii­­sale zice: «Fiindcă toată viaţa mea am pus adevărul mai presus de orice, nu mă sfiesc nici acum să mărturisesc sincer şi cinstit că între Erl şi azi, mai ales în ce priveşte învăţământul fără să mai vorbim de teatrul german şi de toate celelalte instituţii de cultură germană — există o deosebire, cum ar fi de pildă deosebirea în­tre o închisoare (temniţă) şi o gră­dină cu flori». Scriitorul sub ieri înţelege starea poporului german sub maghiari iar sub azi — starea lui sub stăpânirea de azi. Foarte potrivit şi bine meritat răspuns — agitaţiilor contelui Apponyi şi a­­gentului său Rothermere. Cu cât s’a scumpit traiul după războiu. Un bun pricepător a făcut o statistică In care arată cu cât s’au scumpit diferite lucruri faţă de cum erau înainte de război şi anume: Alimentele s’au scumpit până In Iunie 1928 de 54 ori faţă de cum erau în August 1916. îmbră­cămintea s’a scumpit de 70 de ori iar celelalte articole de 37 de ori faţă de August 1916. După cum vedem îmbrăcă­­mintea s-a scumpit mai mult faţă de preţurile dinainte de război. Media preţurilor tuturor măr­furilor la­olaltă este aproape de 54 de ori mai mare ca în August 1916. Ne întrebăm care muncitor câştigă de 54 ori mai mult şi care funcţionar are un salar de 54 ori mai mare ca înainte de război. Vorbim de muncitori şi de func­ţionarii mici, că cei mari împăr­ţind şi-au adus aminte de vorba. «Cine ’nparte parte şi face». LUMINA SATELOR Moştenire uriaşă. In California din America de nord se stabilise la timpul său Oprea Carstocea, din comuna Tur­­cheş, cu fratele său. Aici prin muncă şi stăruinţă şi-au câştigat o avere de 360 milioane dolari, prin exploatarea unei mine de aur. Muind amândoi fraţii, se caută acum moştenitorii legali ai acestei frumoase moşteniri, care în banii noştri face cam 56 miliarde Lei. Aproape de două ori atâţia Lei cât sunt în circulaţie în ţara noastră, Guvernul ar trebui să caute pe fericiţii moştenitori, de la care poate mai uşor ar putea împru­muta această sumă fără multe per­tractări și «comisioane». Turcia se modernizează. în timpul d­e urmi s’a introdus în Turcia multe reforme. Intre al­tele s’a întrodus alfabetul latin, în locul celui vechiu ce se folosesc în Turcia. A răposat Intru Domnul! Nu ştiu cum să încap, cu râs sau cu plâns ?! Cred că toţi veţi zice, când e vorba de moarte, trebue să plângi şi nici de cum să râzi... Eu unul am cercat să plâng, dar n’am putut... lată de ce-i vorba. Peste deal de satul meu, a fost înmormântarea unuia care i’a născut In zodia «răţei» Demult o tot ţinea el cu udatul grumazului şi cu cântecul paha­rului plin: Stai pahar nu tremura, Că te-oi bea, nu te-oi mânca! Dar acum s’a întors roata... Păharul l-a mâncat pe ell A fost la un târg şi a vândut şi el... de, ca omul, trei «croafe cu purcei. Luase omul nostru multişori bani şi ca să se mai uşureze s’a abătut la «casa d’­acului din mijlocul satului». Ştiţi că sunt unii oameni la care nimic nu li­ se pare mai greu de dus, decât banii munciţi cu şapte rânduri de sudori. Aşa era şi omul nostru. Când l-a văzut făgădarul, mai şi-şi deie ’n cap de supărare. In adevăr că omul nostru nu­­ mai lăsa In pace pe cârciumar. «Ia mai dă și ia mai adă»? «Aduc, aduc, cum să n’aduc, numai bani să iasăl Uite mă, zicea omul nostru, parale ghiaţă, aici. Uite mă, cum stau grohâitori tn pungă. De acum n’au să mai ceară de mâncare. Porcii cât trăesc n’au altă grijă decât, să mânce; eu ca să nu mă numesc porc, beau. Cu paharul dintâi fac loc la cel de al doilea, cu cel de al doilea, la cel de al treilea şi tot aşa până ii ajung cu degetul». Ce-i păsa lui că cei de acasă ii aşteptau cu bănuţii, cu cari să facă faţă la atâtea nevoi ?! Ştiţi prea bine, că în casa omului trebue de toate, de la ac, şi pân’ la bou, nimic să nu lipsea­scă. Ce i păsa că se face de râ­sul lumii? De sănătatea lui nici nu mai vorbim. El ştia una şi bună. Ce ţi i scris, în frunte ţi i pus. O viaţă am, de ce să mă canonesc? Când voiu muri, tot cu ochii închişi au să mă îngroape; Şi tot vorbe de acestea una dela răsărit alta dela apus, cu cari să şi ascundă slăbiciunea lui. Stai pahar nu tremura Că te-oi bea, nu te oi mânca. Dar la urmă paharele şi sti­clele ce le golise au început şi ele să­­ cânte, când a căzut sub masă: Stăi ortace, ortăcele Nu ne lăsa singurele: Că nici noi nu te-am lăsat, Când erai fruntaş in sat...? Degeaba Insă... Omul nostru nici nu mai voia să steie de vorbă cu sticlele şi cu paharele care aşa de mult­­ au iubit şi le-a iubit. Cum a ajuns în mare cinste, sub masă unde stau câini, a şi 'nceput a mâna porcii la jir şi a coase la oboroace. Acolo era şi umbră şi şi răcoare Şi apoi vorba lui dela trezie, la masă stau toţi sărăntocii, da sub masă nu stau decât bogaţii, cari au cu ce se îmbăta. Dupăce a cetit el toate ştirile din lumea 'ntreagă, s’a trezit sănătos ca oul, care­­­oauă găina pe târnaţ şi se duce dea roata peste petre. Cu chiu cu vai, a venit măre pâră acasă, unde a mai trăit trei zile cu cea de alaltăeri şi apoi cu su­fletul împăcat că a mulţumit pe toţi cârciumarii de prin împrejurimi şi că n’a rămas păhăruţ nemângă­­iat de dânsul, a închis ochii pentru vecie, lăsând la ai lui lumea să trăiască intr’ânsa, şi un car de datorii. N’ar fi de mirare ca toţi câr­ciumarii să pună mână dela mână şi să-i facă un monument pe care să scrie: Aici doarme badea *Sugi­d» care cât a trăit, a fost pacostea fa■ miliei şi bucuria cârciumărilor. înv. Amantei. Nr 30 ostiţi şi răspândiţi cărţi religioase. Putem trimite cititorilor următoarele cărţi religioase: Biblia (Sfânta Scriptura), cu litere latine, cu slove mari şi luminoase, le­ga­t la pânză şi hârtie, cu cruce in faţă, Lei 350, (legată in legătură fină, le lux, nu se mai află). Biblia cu litere ceva mai mici, cu trimiteri bogate (locuri paralele), după fie­care verset are trimiteri, legată in pânză şi hârtie, cu cruce in faţă, Lei 200. Biblia mică, de buzunar, cu litere mărunte, dar ceteţe, legată bine, cu sem­nul crucii in faţă, Lei 110. Noul Testament, legat, având in faţă o cruce frumoasă, cu 30 Lei. Noul Testament cu litere cirile 30 Lei. Noul Testament cu psalmi, Lei 30 (legat in pânză Lei 45). Psaltirea, ediţia Sf. Sinod, legată, cu o frumoasă cruce In faţă, Lei 165, (le­gată la legătură fină de lux, Lei 200). Evangheliile, după Mateiu, Marcu, Luca şi loan, legată ,fiecare in câte o cărticică mică, 5 Lei o carte. 1 oaie 4 legate la an loc, Lei 20. Cftrţiie scoase de preotul Iosif Trifa: Intraţi în Oastea Domnului, Lei 40. Tălcuirea Evangheliilor, Lei 50. Cetin şi tălculit din Biblie, Lei 35. Oglinda Inimii omului, Lei 15. Poveşti şi Istorioare morale Lei 12. Din oadele Mântuitorului, Lei 15. Cartea lui Sandor Singh, Lei 15. Corabia lui Noe, Lei 15. Mai lângă Domnul meu, mai lângă El.. Lei 15. Cartea cu însemnările dela Ierusalim s’a gătat Alte Cărţi religioase: Acattist, legat frumos, Lei 80, altă ediţie cu Lei 50. Ostoih mic, Lei 90, Ciaslov mic, Lei 150, şi o altă ediţie cu Lei 60. Cuvântul lui Dumnezeu şi sufleul omului, Lei 10. Ce trebue să ştie mi-U, Lei 10. Calendarul de părere al foii «Lumina Satelor», Lei 5. Cărţile le trimitem mai bucuros cu ramburs­­adecă omul le cere prin o carte poştală şi le plăteşte când sosesc la poştă). După cărţile scoase de preotul Iosif Trifa, desfăcătorilor li se dă un rabat de 15%.

Next