Lumina Satelor, 1928 (Anul 7, nr. 1-52)

1928-10-14 / nr. 42

Anul VIL :*ESTUL ABONAMENTULUI: Pe as an „___ _ __ _ Lei 180*—­P* e Jnmutat* de an_____ _ „ 00 — Pe 3 luni_________ _______ „ 50'— Rastru străinătate _ __ ____„ 800­— ?«sstra America pe un an_ Dolari 2 — Foaie pentru popor Redasie?: Preotul IOSIF TRIFA. REDACŢIA — • «ATIA : /IMm, «trads Mitropoliei Nr. 80. Un numătr Lei 3­ 30 *■ ANUNŢURI* se primesc la admin. din str. Mitropoliei PREŢUL ANUNŢELOR: Ua fir miniat 6 Lei pentmi odată dacă se publică de mai multe ori se dă rabatul cuvenit. 16 miliarde de Lei s’au beut la noi în anul 1926. Liga Naţiunilor, între alte lucruri bune, are în programul său şi comba­terea alcoholismului. Spre acest scop a înfiinţat o sec­ţie care se ocupă cu com­baterea alcoholismului în toate ţările şi la toate po­poarele. Secţia aceasta a studiat şi alcoholismul din ţara noastră şi a făcut o statistică. Iată ce lucruri grozave arată această sta­tistică : In anul 1926 s’au beut în ţara noastră 60 milioane litri rachiu în preţ de 5­7­ miliarde; 25 milioane litri de ţuică în preţ de 2 mili­arde Lei; 86 milioane litri de bere în preţ de 2 miliarde şi 267 milioane litri de vin în preţ de 7 miliarde. Adecă cu totul s’au beut băuturi în preţ de 16 miliarde Lei. Sute de mii de vagoane de bucate şi poame — în preţ de peste 27 miliarde de Lei — au fost prefăcute în otravă. Sute de mii de cârciume, ca tot atâtea guri de iad, rod vlaga cea tru­pească şi sufletească a po­porului. Străinii au rămas ui­miţi în faţa acestei fioroase statistici. “ Statistica aceasta ne arată încă odată că: 1. Doar cel mai mare duşman al acestei ţări este alcoholul, băuturile şi be­ţiile cu care diavolul stoarce vlaga trupească şi sufle­tească a unui neam întreg. 2. Prisosurile noastre de bani se duc pe băuturi şi beţii. Ce lucruri minunate s’ar putea face cu 16 mili­arde Lei. S’ar putea umplea ţara de Biblii, cărţi, gazete, maşini agricole, cooperative şi alte lucruri bane. 8. Ni se duce faimă rea în străinătate. Cum să ne dea străinătatea împrumutul când într’un singur an se beau la noi 16 miliarde Lei. Cine dă bani împrumut la un om beţiv? Despre ce s’a făcut la noi pentru stăvilirea ace­stui rău, vom scrie în nu­mărul viitor. Stă rău cumpăna dintre expert şi import un deficit de 4 miliarde pe primul pătrar de an. Gospodărie cuminte face a el om care cheltueşte atâta cât câştigă. Se ir.t nd, atâta cât ti ajunge toiul Aşa trebue si fie şi gospo­­dăria unui stat. El­iţele si tu nutreacă intratele. Căpitănie să nu fie mai maţi decât chefuelile. Când cumpina aceasta se strică, nu e bine Anul acesta insă toate sem­nele arată ci statul nostru va avea o cumpănă apiecată mai mult sprn eşite decât spre intrare. Am perdut exportul porumbului — o rubrică uriașă. Iar de altă parte ne intrecem in a importa automobite, parf­umuri, pudră, mătăsuri şi alte lucruri fără de care am putea fi. Ziarul economic « Argus» scrie că in pătrarul prim al acestui an, importul a fost de 13 miliarde Lei, iar exportul numai de 9 miliarde. Adecă numai pe primul pătrar al anului rezultă un deficit de 4 miliarde Lei. Şi de atunci, deficitul este In continui creştere. Acum, pe timpul exportului, el va fi şi mai mare. Până la sfârşitul anului vom avea multe, multe miliarde ca deficit Intre export şi import. Oare n’ar fi ceasul al 11 lea să se restrângă importul de lucruri nefolo­itoare ? Şi oare n’ar fi vremea să ieșim din zodia cea rea a politicei actuale economico-financiare care ne su­­pri­mă și ne duce la sapă de lemn? . a."­* Primejdie de foamete în Basarabia pe unde n’a plouat de 3 ani — guvernul a hotărât să deschidă o colectă în toată ţara — să ajutăm pe fraţii noştri. Din Basarabia sudică, de mult vin tot ştiri rele. De ani de zile bântuie pe acolo o secetă cumplită. Seceta din vila aceasta a pus ca­păt la toate. A luat şi ultimele nădejdi şi rezerve ale bieţilor oa­meni. Sunt locuri pe unde n’a plouat de 3 ani. Ne putem Închi­pui ce jale va fi pe acolo. Mai în vară — prin August — gazetele au dat alarmă despre stările din Basarabia. Dar atunci guvernul a sărit cu ocară mare pe gazete mus­cându le că hulesc ţara, scriind că ar fi primejdie de foa­­mete in Basarabia. Ca un răspuns la «hula» gazetelor, dl ministru de agricultură, faimosul domn Arge­­ș p­aţmn (cel cu «mirosul picioare­­lor»), a raportat î n sfatul miniştrilor că stăm bine cu recolta; putem exporta... peste 100 mii de vagoane porumb şi grâu... Cu asta, domnii miniştri s’au liniştit. Nu Insă cei flămânzi. Din Basarabia a început să răsune gla­sul celor flămânzi. Doi miniştri, (d­iii Inculeţ şi St. Popescu) s’au coborât la Basarabia să se con­vingă despre cum stau lucrurile, Intorcându-se au raportat In sfatul miniştrilor lucruri grozave: In su­dul Basarabiei e primejdie de foa­mete. Oamenii şi vitele n’au ce mânca. Situaţia e disperată Lumea moare de foame. Oamenii mâncă buruieni ferte şi pâine din tărâţă amestecată cu nisip. Raportul acesta — In sfârşit — a trezit şi pe dl guvern să va'îă situaţia aşa ceru e. S’a hotărât să se ia măsuri urgente pentru aju­torarea celor flămânzi. Se vor des­chide lucrări publice la drumuri, ca să aibă oamenii că pă ţări... Banca Naţională va deschide cre­­dite uşoare... Crucea Roşie va da şi ea ajutorul său. S'a hotărât să se deschidă şi o mare colectă în toată ţara pentru ajutorarea celor flămânzi. Datoria noastră a tuturora este să ajutăm pe fraţii noştri din Basarabia. E datoria noastră să­­ ajutăm cu toţii după puter­le noa­stre. Dar mai presus de toate e datoria guvernului să pună mâna pe lucru şi pe fapte. E o adevă­rată ruşine, fnt ’o ţari a pâinii să moari oamenii de foame. Sunt încă în ţară destule prisosuri de bucate, dar uşurinţa şi tembelismul cârmuitorilor noştri nu e In stare să mute pâinea dintr’un judeţ un altul. Am ajuns să auzim şi glasul acesta: «fie-vă milă şi pomană de nişte bieţi Români cari mor de foame nn o ţară agricolă, după 10 ani de cârmuire liberală»... Ne-au sosit avioane de bombardament. Au venit zburând prin văzduh — fiecare poate duce 2000 kilograme bombe şi 3 mitraliere. Lumea se înarmează din greu. Mai ales înarmarea aşa numită «ae­riană» a luat un mare avânt. Toate ţările se înarmează cu aeroplane de război. Trebue să ţinem şi noi pas cu lumea. Aviaţia noastră se înar­mează după modelul celei din Franţa. S-au comandat în Franţa 7 avioane de bombardament (care bombardează pe timp de războiu). Sunt din tipurile cele mai mo­derne. Uriaşe paseri de fer. Fiecare poate duce 2000 kgrame bombe şi 3 mitral­ere. Trei din aceste avioane au şi sosit în ţară. Aviatorii noştri au încălecat pe ele şi le-au adus zbu­rând cu ele pe sus prin văzduh. Au făcut în total o cale de 2100 kmetri. Peste Alpi au zburat la o înălţime de 4000 de metri. Au po­posit în 3 locuri: Lyon în Franţa, la Udine în Italia şi la Belgrad in Serbia. Pe tot locul li s’a făcut o entuziastă primire. Aşişderea, la Bucureşti au fost primiţi cu mare alaiu.

Next