Lumina Satelor, 1928 (Anul 7, nr. 1-52)

1928-11-25 / nr. 48

4»nl V0T. In fin, Duminecă 25 Noemvrie 1928. Nr. 48 PREŢUL ABONAMENTULUI: aa an __ --------- __ l«i 180’— ?s a [urnätat* de an ______ „ 00'— ?* 8 luni _ _____„__________ 50-— ?#stra străinătate______ _ „ 800*— America pe in ai Dolari 1 — Foaie pentru popor Redactor: Preotul IOSIF TRIFA. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bifeliu, strada Mitropoliei Nr. 1 *•* Un nunir Lai 3*50 ME­ onor- -Asociatiunea, 2 ex- (Of.) Sibiu II RI| str. Mitrapallac Si odaU daci le publici de mai multe ori se di rabatul cuvenit. 1 Decemvrie 1918—1 Decemvrie 1928 împlinirea alor 10 ani dela alipirea Ardealului de ţara-m­amă. Acum la 1 Decemvrie se împlinesc 10 ani dela alipirea Ardealului de ţara-mamă. A­­ceastă împlinire se va prăznui cu mari serbări la Alba-lulia şi în toată ţara. 1 Decemvrie, ne este nouă Ardelenilor o zi mare şi scumpă. Aceasta este ziua în care am scăpat din jugul de veacuri al străinilor... aceasta este ziua împlinirii visurilor noastre de veacuri. Dar să ne aducem aminte că avem şi datorii faţă de acest praznic. îndărătul praznicului de la 1 Decemvrie stau toate jertfele trecutului nostru... stau jertfele martirilor noştri: Horia, Cloşca, Crişan, Ianca... stă jertfa celor 800 de mii că­zuţi în războiul cel mare. Praznicul de 1 Decem­vrie ne este o moştenire pe care ne-au lăsat-o veacuri în­tregi de lupte, de jertfe şi su­ferinţe. «Ca să păstrăm mo­ştenirea aceasta, ne trebue o mare stăruinţă şi priveghere, jertfe necurmate şi o unire strânsă între oamenii de ace­laşi sânge» («Cântarea Ro­mâniei»). Avem datoria să întărim praznicul din 1 Decemvrie. Să-l întărim prin muncă şi jertfă şi mai ales prin ceea ce se chiamă dragoste, înfrăţire şi iubire de fraţi. Să-l întărim mai presus de toate cu evanghelia Mân­tuitorului, căci aceasta este te­melia cea tare pe care se clă­deşte viitorul neamurilor. La 10 ani după alipirea Ardea­lului, avem încă multe, multe greutăţi. Se vorbeşte despre criza financiară, despre criza politică, dar criza cea mai mare este criza cea morală, este slă­birea credinţei în Dumnezeu... este criza stricăciunilor sufle­teşti. Această criză trebue re­zolvată în primul loc prin con­cursul nostru al tuturora. Vân­tul Duhului sfânt, vântul pri­menirii morale să sufle peste hotarele scumpei noastre patrii­­ întregite. Tăria noastră a fost, este şi va fi credinţa în Dumnezeu şi purtările cele curate. Cu ele am străbătut prin furtunile veacurilor şi numai ca ele vom putea merge înainte. Părinţii noştri şi strămoşii noştri au avut un legământ de credinţă cu Dumnezeu. Să păstrăm şi noi acest legământ: «La sur­t Domnul Dumnezeul vo­stru, cel ce i­’am scos pe voi din Egipet când eraţi robi, şi am rupt legătura jugului vostru» (3 Moist 26, 13). *Dla ţtri şi din neamuri v'am adunat, dela răsărituri şi apusuri, dela miazănoapte şi dela mare» (psalm 106). *De veţi umbla Intra poruncile mele şi veţi păzi învăţăturile mele şi le veţi face pe ele, eu voiu umbla întru voi şi voi­­ vouă Dumnezeu şi voi veţi fi mie popor» (3 Moise 26, 3, 12). Circulara Mitropoliei ortodoxe a Ardealului pentru praznicul naţional din 1 Decemvrie. In vederea serbării din 1 Decemvrie, Consiliul arhie­­piscopesc din Sibiu a dat o circulară să se ţină în toate bisericile servicii divine împreu­nate cu predică. In amintirea acestei zile memorabile, — spune circu­lara — Biserica noastră orto­doxă, care a împărtăşit în tre­cut aceeaşi soartă vitregă cu moşii şi strămoşii noştri, iar astăzi se desfătează cu întreg neamul românesc în lumina şi bucuriile libertăţii naţionale, se cade să îmbrace la 1 Decem­vrie haină de sărbătoare şi să prăznuiască după cuviinţă, înăl­­ţând imnuri de slavă Marelui nostru Dumnezeu, care ocro­­tindu-ne în sala veacurilor de urgie, ne-a condus la Canaa­­nul doririlor noastre. Acest număr din «Lumina Satelor» este dedicat in parte praznicului naţional din 1 Decemvrie, după ce numărul viitor, nu ajunge la sate pe ziua praznicului. In ceilalţi numeri vom da amănunte despre decursul serbărilor. Pregătiri pentru praznicul naţional din 1 Decem­br. La 1 Decemvrie avem un mare praznic naţional: împli­nirea alor 10 ani de la alipirea Ardealului de ţara-mam­ă. O mare primejdie ame­ninţa acest praznic. 11 ameninţa dihonia politică şi stările po­litice foarte încordate de sub guvernul liberal, înalta Regenţă ne-a scăpat praznicul. Ardea­lul are azi mult de mult aşteptata descordare politică. Poporul îşi are guvernul pe care l’a dorit. Fiind vremea târzie, pre­gătiri speciale, mai mari, nu s’au putut face. S’a făcut însă pregătirea sufletească cu des­­cordarea politică şi aceasta este mai de preţ decât toate pregătirile ce s’ar fi făcut sub stări politice încordate. Pentru nvele praznic au început a se face pregătirile de lipsă. înalta Regenţă şi în­­treg guvernul vor participa la serbările din Alba Iulia. Se va strânge o mulţime de ponor de prin toate părţile Ardealu­lui. Aşişderea şi toate partidele politice au hotărât să participe la marele praznic. Vom avea la 1 Decemvrie un adevărat praznic de bucurie, de înfră­ţire şi de însufleţire. Amănunte despre cum vor decurge serbările, vom aduce pe larg. «Astra» încă va prăznui — ca în trecut — istorica zi. Cum mai stăm cu Împrumutul extern? se continuă tratativele — s’a Încheiat târgul şi cu Germania. îndată la preluarea cârmei, noul guvern a declarat ci va stu­dia tratativele ce Ie au dus libe­ralii pentru împrumutul extern şi Ie va p­imi dacă cumva n’ar cu­prinde părţi prea grele. Iar de altă parte, bancherii străini au declarat şi ei că îşi menţin târgul. Acum se vor condinua tratativele şi vor fi încheiate cât mai curând. Ban­cherii ne au şi ofer­it prima rată de 25 milioane dolari care se va folosi pentru stabilizarea L­u­ei. Totuşi, lucrurile vor mai dura încă un anumit timp. Bancherii din Londra şi Pa­ris ne trimiseră să facem o înţe­legere şi cu Berliner, regulând şi limpezând afacerile financiare ce le avem cu Nemţii. Tratativele au durat de multă vreme. Ele au fost încheiate tocmai In ziua când gu­vernul a depus jurământul. Lucrul acesta s’a făcut la intervenţia libe­ralilor. Treaba asta a cam supărat guvernul, dar înţelesul nu se mai poate strica. In urma acestei înţelegeri, Germania urmează să ne achite săptămânile aceste prime rată de 1 miliard Lei din datoriile cu cari ne datorează. O ofertă suedeză. Ne a venit şi din Suedia o ofertă de Împrumut. Ni­­ îmbie trustul chibritelor svedeze (Svedia e o ţară a chibriturilor) Trustul cere intre altele cedarea monopo­lurilor noastre de chibrituri. Oferta e favorabilă, dar nu se poate primi după ce avem lipsă de ajutorul băncilor din Apus la stabilizarea Leului. Clocotesc vulcanii după Etna, a început şi Vezuvul. Am scris in numărul trecut despre groaznica erupţie a vulca­nului Etna. Erupţia încă n’a înce­tat. Intr’o vreme te părea că va înceta, dar a treia zi a Început de nou să verse lavă şi prăpăd. Erupţia a făcut pagube enorme, de sute de milioane. Lava a di­strus păduri întregi de lămâi şi portocali şi a acoperit două oră­şele şi mai multe sate. A Început şi Vezuvul să se Îndărătnicească. Aruncă flăcări u­­riaşe şi valuri de lavă. Americanii au venit să vadă priveliştea şi să o cineimtografeze. In nordul Italiei, a fost şi un cutremur de pământ de stat de tare.

Next