Lumina Satelor, 1929 (Anul 8, nr. 1-52)
1929-01-01 / nr. 1
PREŢUL ABONAMENTULUI: Pe un an ____________Lei 180-— Pe o jumătate de an----------„ 90-— Pe 3 luni___________________ 50-— Pentru străinătate--------------„ 300-— Pentru America pe un an _ Dolari 2 — Foaie pentru popor Redactor: Preotul I. TRINA. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 30.»3 Un număr Lei 350 f?*ANUNŢURI se primesc la admin. din str. Mitropoliei 30 PREŢUL ANUNŢELOR: Un fir mărunt 6 Lei pentru odată dacă se publică de mai multe ori se dă rabatul cuvenit 901" Acest număr costă 5 Lei. Anul VIII. Sibiu, Marti 1 Ianuare 1929. „ Nr. 1 In pragul anului nou. Un om călător înoptase noaptea într’o pădure. Era iarnă cu viscol și ger. Să poată răzbi mai departe, nici vorbă. Viscolul se tntăria, putenic li slăbeau. Un uriet fioros de lupi se auzi tn zare. Fiori de moarte 11 cuprinseră. Singura lui scăpare era să facă un foc care să apere de îngheț şi de lupi. Dar va’. Îşi aduse aminte că aproape toate chibritele le stricase cu aprinsul țigărilor. In cutie nu mai erau decât 10 chibrite. Strânse un vreasc de lemne și se pregăti să facă focul Primul chibrit fu stins de vântul crivățului. *v:-r ^ ^ |f 41ea... al 51ea... al 6 lea... mai rămăsese numai cu un singur chibrit Lupi urlau In apropiere... degetele începuseră a i Îngheţa. Cuprins de spaima morţii, Inainte de a aprinde şi ultimul chibri, ultima nădejde, Îşi ridică ochii spre cer şi se rugă plângând: «Dumnezeule, ai milă de mine păcătosul... nu mă lăsa să mă prăpădesc în pădurea asta sfâşiat de animale sălbatice... scapă-mă Doamne cu darul şi ajutorul Tău!... Aprinse ultimul chibrit şi iată, focul se făcu şi omul strigă plin de bucurie: sunt mântuit!... Slavă ,e Dumnezeule !» Fratele meu! Cam aşa stăm şi nu cu cele sufleteşti. Lumea aceasta este plină de «viforul ispitelor», de lupii cei flămânzi ai patimilor rele şi de grozav Îngheţ sufletesc. Noi ne putem apăra viaţa cea sufletească numai cu foc şi luminî cerească. Anii vieţii ţ, da vrurile cele sufleteşti ni s’au dat să atragem foc ceresc in sufletul şi în viaţa noastră. Dar mi se pare că tu, fratele meu, strici «chibritele» pe nimic. Le aprinzi pentru petele şi năravurile cele rele. Uită te în cutie câte chibrituri mai ai? Ia seama! Poate anul acesta este ultimul «chbrit» şi tu tot fără foc? «Viforul» urlă şi tu nu te îngrozeşti? «Lupii» urlă şi tu stai liniştit? N’auzi leul cel cumplit cum umblă răcnind căutând să te înghită (I. Petru 10, 20)? Aprinde îndată focul, fratele meu, aprinde ! Îndată căci altcum eşti perdut. Te prinde «îngheţul»... te sfăşie «lupii».Roagă te şi tu ceriului de sus să ți ajute/să cobori lumină și foc ceresc in viața ta. Spirt de contrabanda se fabrică în nordul ţării. Acum câţiva mii liberalii au votat o lege foarte binl: restrângerea fabricaţei de spirt şi opreliştea beuturilor pre« firi. Nmja că, ca de regulă legea a fost călcată piin M de fal de abuzud. In judeţele din cordul ţării — şi prin Bucovina — a Încăput fabricarea de spirt de contrabandă. In Sat Bihor, Satu mar» »’au descoperit fabici Întregi fabricând pe a-o n» spiri. La Turda s’a aflat intr’o pivniţă mare, instalaţia unui fabrici Întregi care lucra cu muncitori, după toată iroala. Uni contabidişti au fost prinşi, alţi mul i «or f continuând cu contrabandele. F.reşte, toţi acei ti contraband şi sunt milionari iar când omul e milionar, te apiri mai i spria «vreme de năcaz». Nu .19 poat» ca pot a si sdmnlni tratia liber ia şi neliberali să n* s v.ţi ast ei dt contrabande. Dacă ar mirosi bine, pe toate h&r g*si. Pâră una alta, statul are dou* pagube din ac^st lucru: oamenii*e otăvesc și mai departe c băuturi tir și spirtul st folosește și mai departe ia fa'si'iciri de viori Iar a doua, f; b ic le de contrabandă acad de d nl* cele mari ce ar trebui să le plătească statului. 500. O socoată de om cuminte a câştigat 10.000 Lei de când a intrat In Oastea Domnului, şi 500 Lei pentru fondul societăţii (Lumina Satelor) că tdevicit este lumină şi un câtig sufletesc şi trupesc pentru cei ca ascultă de învăţăturile ef. Capo-codrului (Bucovina) is 9 Decemvrie 1928. Ioan Mazârescu, ostaş în Oastea Domnului. Istă cui adevărat o minunată socoată. O punem de Anul nou aici in fruntea foii ca pe o pildă de urmat. O astfel de socoată şi ceilalţi ostaşi din Oaştea Domnului. Cei peste 5000 de ostaşi, cruţă anua câteva miioane de Loi, folosind banii aceştia aşa cum scrie ostişul de mai sus. Din pildele acrsia !* învăţătură ii alţii. Nise Indura oamenii csă-şi cumpere o care de hrană sufietească, o fotie reigioasi, dar pe lucrul dlavolui — fumat şi beat — dau mii de Lei la an. Oare bine i aşe ? Dela un ostş din Oastea Domnului primim următoarea mult grăitoare înştiinţare: Prea cucernice părinte ! lată sunt Intrebat de mai mulţi oameni băutori şi fumători ce folos sau dobândă am dacă sunt înscris in Oastea Domnului ? Eui le-am răspuns, iată de doi ani ne fumând ţi ne bând alcohol am dobândit 10 000 Lei din care a zecea parte adecă 500 Lei le trimit panbu fondul de evanghelizare şi de 500 Lei am luat câţi religioasa tot dda societatea Lumea Sitelor pentru hrmă sufletească şi 9000 Lei le-am frebsinţet pentru hrană şi Îmbrăcăminte.Cî frumoasă dobândi, moţntmsc Iri Dumtxzeu şi ia cei ceşi dau s lină pentru răspundrea cuvântului Domnului. Vă mulţimesc fiindcă m'aţi primit şi pe mine mintea Domnului ş virig a primi Cum se vor repara nedreptăţile cu Reforma Agrară o dreaptă şi cuminte hotărâre a domnului I. Mihalache Hothrât, cel mai activ şi cel mai energic dintre toţi miniştrii este d. I. Maache, ministru de agricultură, şeful partidului ţărănesc. Cu prima zi, a luat mătura de fer în mână şi o Învârte cu bărbăţie în toate păţile, răscolind gunoaiele şi ficând curăţenie şi dreptate. O măsură foarte dreaptă, energică şi bună a fost acum privitor la repatarea nedreptăţior cu forma Agrară Cele mai multe nedreptăţi s’au făut pe la Comitetul Agar Şi cei ce le au făcut, au avut grijă să le facă după toate «form«e rude» să nu mai poată fi atapte. Legea spune că hotărârile Comitetului Agrar sunt definive şi neatacabiie. A ta ar fi o greutate mare ; nu se mai postarepara nimic. Inşi In faţa acestei greutăţi, dl Mhatsche a mnîribit: pe ce bază şi pe ce rs poarte a luat Comitetul Agrar a o târârile cele slabe? Vom căuta îzvorul nedrepţiţii, vom căuta cine a făcut referatele cele mincinoase pe bara cărora Comitetul Agrar a luat hotărâri nedrepte. Vom urmări pe calea justiţiei pe toţi referenţii — şi In specal inspectorii agricoli—despre cari se va afla că au făcut referate mincinoase. Aflându se vinovaţii, ei vor fi pedepsiţ de just ţie şi in baza acestor aflări, procesele cu Reforma Agrară se vor putea redeschide şi hotărârle Comitetului Agrar se vor puea schimba fărându ii se astfel dreptate celor cari au alergat zadarnic ani de zi e pe la Bucureşti. Cuminte hoinâre. De se va şi duce la îndeplinire, d nul Mhalache şi va sene cu litere de aur numele in inimile şi sufletul poporului. Dumnezeu săi ajute ! Leul iar se clatirfi La Londra. Leul nostru a avut iarăşi o mică clatinare, scăzând cu câteva puncte. Doiaral se plăteşte cu 167— 168 Lei, darii cu 293—297 Lei, banii ungureşti cu 2965 un pengif