Lumina Satelor, 1929 (Anul 8, nr. 1-52)

1929-01-01 / nr. 1

Pag. 2 Ce mai e nou în viaţa politică? La ordinea zilei în viaţa politică este deschiderea par­lamentului şi întrebarea cum vor decurge dezbaterile. Se prevăd şedinţe furtunoase. Opo­ziţia va ataca guvernul pe che­stia «teroarei» electorale. Ră­fuiala va începe când vor a­­junge la rând validările alege­rilor. Guver­nul are mult de lu­cru cu alcătuirea bugetului şi cu împrumutul despre care scriem pe larg în altă parte. A făcut mare răsunet po­lit­c demisia dlui M. Manoi­­lescu, fost subsecretar de stat, din partidul poro­ului. Proba­bil să-l urmeze şi alţii. De cumva n’ar fi pusă la cale şi această abzicere. Se vorbeşte despre des­facerea alianţei politice Iorga­ Averescu. Cum se vor limpezi stă­rile dintre opoziţie şi guvern şi dintre partidele de opoziţie între ele , se va vedea în decursul desbaterilor parlamen­tare. ce mai e nou in lumea mare? între Bolivia şi Paraguay. Războiul isb­ucnit între B­li­via şi Paraguay, deocamdată s’a aplanat. A intervenit Liga Naţiu­nilor şi Uniunea statelor ameri­­cane. Cele două ţări au primit oferta de înţelegere. Conflictul va fi aplanat. Cele două ţări ajunse ieri pe picior de rizboiu. I tr’o vreme se cradea in război şi nu va putta fi evitat. Au fost $i ciocniri. De alt cum, repub­ica P«r*g­uay e foarte mică pentru a putea purta războ­­iul cu Bo­ivis, o iară cel puţ n dt 10 ori mai mare Confl­itul s’a iscat şi aici din ceva afaceri de petrol. Uga Naţiunilor. Liga Naţiunilor şi-a Încheiat şedinţele Era să se adune de nou inteo şedinţă extraordinară faţă de com­icu­l dintre E­li­via şi Para­guay, dar conflictul s’a aplanat. A rămas ca prin Martie să ţină o «conferenţă a dezarmărilor». Un rege alungat. Regele Afgan stăm lui a fost silit să se refugieze din faţa răs­coalei poporului la care s’a ab­tu­rat şi armata. Poporul s’a răsculat din pricină că regele începute să imiteze pe Kemal Paşa al Turciei introducănd in ţară noutăţi mo­derne cari izbeau la credinţei* şi datinile religioase ale po­pori­lui. De altă parte se aude că so­vietele din Rusia şi-ar fi vârât şi aici codiţa lor. Foamete in Rusia. Din Rusia vin veşti de foa­mete şi lipsă mare, iar sovietele — in foc de pâine — au trimis in toate părţile armată să im­beşe orice t­lturare. Din parlament. Parlamentul a’a deschi­s Sîm­bătă tn 22 Decemvrie La deschi­dere a fost de faţă Ina ta Regenţă. Principele Regent N co­le, a citit Mesagii­­ de deschidere. Mesagiu! caprinde in sine planurile ce sau pu­bl'cat In manifestul guvernului. Luni s’au constituit birourile parlamentului şi a'au luat in dezba tere vaiditările alegerlor. Parla­mentul a luat apoi vacanţă până după sărbă­­rile Naşterii. La erei nea zilei sunt validitările, Mesagiul Regal şi pe urmă bugetul. Plenul era să se voteze Bugetul inainte de Anul nou, dar nu s’a putut. In numărul viitor vom da ra­port pe larg despre dezbaterile din parlament Procesul cu optanţii dela A­bizla, di­spre care am scris in numărul trecut şi-a intrerupt lu­­cricile până după sărbători. Con­­ferenţa se va redeschide la 10 Ianuarie, in oraşul San. Remo. S’a alea o comisie care ii studieze modalităţile de înţelegere. De data asta, Ungaria a fost mai domoală şi sunt nădejdi de o inte­usgire. Judecata. __ — Ai auzit ce a păţit George a Florii ?.. a căznt pe ghiaţă ţi şi a rupt un picior... plecase să-ai plătească o datorie. - Aşa vezi păţesc cei ce umblă sî şi plătească datoriile. * - Şi zici că sufere foarte mult nevastă-ta ? - Da, sufere grozav de mult... doftorul a oprit a să vorbească. LUMINA SATELOR .Fântâna Darurilor“, minunata revistă culturală religioasă despre care am scris in numărul 50, a ieşit de Crăciun intr’un foarte bogat şi adm rabil număr. Unică in felul ei — şi vesti­toare de mare bucurie — această revistă trebuie să intre prin casele tuturor intelectual lor noştri. Ceeace este «Lumina Satelor» pentru popor, acea trebue să de­vină »Fântâna Darurilor» pentru lumea intelectualilor. Cereţi şi ci­tiţi numărul de Crăciun al acestei reviste şi veţi vedea că merită să i se facă acest drum. O pot ceti cu folos sufletesc şi oamenii din popor, fiind scrisă intr’o limbă de­stul de Înţeleasă. Să o aboneze şi grupurile ostaşilor noştri. Costă 100 Lei anual (apare lunar) şi se poate comanda pe adresa: Bucureşti, strada An­im Nr. 29. împrumutat nu se­­ face ia grăbi poate şi cucul va cânta şi nu-l vom avea — „să ni se spună adevărul!.. destul au minţit liberalii“. Afacerea cu împrumutul ex­tern merge exact aşa cum am scris noi în numerile trecute. împru­mutul Intimpină Încă multe şi mari greutăţi. Bancherii şi finanţa străină stau deocamdată in aşteptare să vadă cum se va «echilibra bugetul» şi cum se va acoperi deficitul de peste 7 miliarde ce­­ arată încă sălile statului Guvernul făgăduise că­­va întocmi şi va vota grabnic noul buget indată după deschiderea parlamentului astfel ca de 1 ianuarie să avem noul buget. Acum insă se vesteşte că noul buget nu se va vota până cam pe la mijlocul lui ianuarie. Până atunci, sec­ţile statului au rămas să se mişte in cadrele bugetului din anul trecut. E un semn şi asta că «echilbrarea bugetului» nu se poate face tocmai aşa de uşor, iar bancherii aşteaptă «echilibrare». A făcut mare răsunet un ar­ticol al ziarului «Argus» al cărei director este secretar de stat. In acest articol se pledează iarăşi pentru un Împrumut pe calea Ligii Naţiunilor şi se arată binefacerile ce ar rezulta din un astfel de îm­prumut. Acest articol a fost tăcuit ca o dovadă despre greutăţile ce le are guvernul cu împrumutul de la Paris. Un mare răsunet a făcut şi un alt articol al ziarului «Curentul» care dealtcum sprijineşte şi apără guvernul. «Curentul» cere de la noul guvern să spună adevărul în­treg despre cum stă afacerea cu împrumutul. Liberalii ne au îm­bătat aproape 2 ani de zile cu minciuna că Împrumutul este ca şi Încheiat Săptămână de săptă­mână ni se dădea această min­ciună. «Acum —zice «Curentul» — se pare că şi noul guvern a apucat pe calea asta. Guvernul ne ve­steşte mereu că Împrumutul e pe «calea cea mai bună»... e ca şi inchinat, dar toate semnele arată că suntem departe, foarte departe de el... noul guvern e dator să ne spună adevărul... destul au minţit liberalii... Un lucru e sigur. Nu vom avea in grabă împrumutul. Price­pătorii spun: chiar de s’ar continua şi duce la sfârşit tratativele fără să se mai ivească vre­o greutate . Înainte de 1 Aprilie nu vom putea avea Împrumutul. Cum însă, noi de regulă cam avem noroc de greutăţi... poate va cânta şi cucul şi nu­­ vom avea... Chiar să se mute tratativele la Liga Naţiunilor, in grabă nu vom avea împrumutul. Iar de cumva greutăţile nu s’ar putea învinge, nu-i eschis ca înalta Regenţă pe urmă să zică: liberalii n’au putut face împrumutul, voi nu-l puteţi face... vom chema deci un guvern naţional de con­centrare să­­ facă. S-a ajutat exportul ouălor „găinăria“ a luat un mare avânt, îndată după luarea cârmei, noul guvern a redus taxa pusă pe exportul ouălor de la 1 Leu 50 bani, la 50 bani de bucată. Măsura era făcută în «vederea desvoltării găi­năriei naţionale». Acum însă iese la iveală şi o umbră a acestei măsuri, de altcum bună pentru săteni. Se află că ex­portatorii strânseseră din vară zeci de vagoane de ouă. Reducerea vamei, le a făcut deci lor un câ­ştig de cel puţin 100 milioane Lei — spun pricepătorii. Statul a pier­dut din vamă 100 milioane, pe cari le-au câştigat exportatorii jidani. Dar treaba asta mai are şi o altă umbră. O­poziţia strigă: cu ex­portul ouălor s’a făcut o «găinărie» naţională. Deputatul Gh. Pop a stăruit personal pe lângă guvern să se reducă taxele de export ale ouălor. Fireşte această «stăruinţă» n’a făcut-o de dragul jidovilor ex­portatori ci, cică ar fi făcut o de dragul pungii lor. Ar fi vorba de o mică «găinărie» de câteva zeci de milioane. Noi insă zicem: liberalii și averescanii să nu strige prea tare. Au făcut ei altfel de «găinării pe lângă cari cea cu ouăle e o nimica toată. E de constatat insă faptul îmbucurător că «găinăria» inflore erste și sub guvernul actual Nr. I O bătaie politică cu focuri de arme şi 50 răniţi. Alegerile trecute au fost foarte bogate în ură şi vrăşmăşie de frate. Pe alocuri au fost şi crâncene bă­tăi. O mare bătaie politici a fost cu prilejul alegerilor din urmă, ale consiliilor comunale. De data asta, bătaia politică a fost în V. Regat, la Buzău şi in jud. R - Vâlcea. In incăerarea dela Buzău s’au tras fo­curi de armă Intre liberali şi na­ţional ţărănişti şi au rămas câţiva răniţi. Şi mai mare a fost bătaia in comuna Lădeşti din jud. R. Vâlcea. Câteva sute de aderenţi ai parti­dului naţional ţărănesc după ce s’a tr Îmbătat bine au dat năvală asupra consilierilor comunali cari veniau la vot (şi probabil erau şi ei beţi). S’a încins un adevărat mic răsboiu cu focuri de arme şi cumplită bă­taie. Pe «câmpul de luptă» au ră­mas 50 de răniţi, dintre cari doi foarte greu. Jandarmeria nu s’a prea amestecat. Liberalii au înaintat un me­moriu la înalta Regenţi şi spun ci vor aduce chestia şi in parlament. Iată ce poate face politica de partid. Se bat şi se omoară fiii ace­­luiaş neam. Cu adevărat, politica de partid este opera lui Satan !

Next