Lumina Satelor, 1929 (Anul 8, nr. 1-52)

1929-09-15 / nr. 38

Anul VIII. Nr. 88 Sibiu, Duminecă 15 Septemvrie 1929. PREŢUL ABONAMENTULUI: P« an so­lei 180-— Pe o jumătate de an .. 90*— Pe 3 luni ~ „ 50-— Pentru străinătate , 300-— Pentru America pe un an Dolari 2-— Foaie pentru popor Redact«!: Preotul I. TRIFA. REDACŢIA­­ Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 10.­­*B Un număr Lai 1­50 Sibiu PREŢUL ANUNŢELOR( Un fir mărunt 9 Lei pentru odată dacă se put) Ici de nul multe ori te dă rabatul cuvenit La înălţarea sfintei Cruci. Cheia îndreptărilor: priviţi spre El! Acum Sâmbătă avem praznicul înălţării sf. Cruci, in care evanghelia ne spune de nou că: «precum Moise a Înălţat şarpele in pustie», aşa s’a ridicat pe Cruce şi scumpul nostru M â n t n 11 o r pentru noi şi mântuirea noa­­stră. Moite striga pe toţi cei massaţi de şerpi, să se uite spre şarpele de aramă, ca să scape ca viaţă. «Nu vă uitaţi la mine — va fi zis Moisa — nu vă uitaţi aici la şerpi, na vă altaţi nici la ranele muşcăturilor, ci vi uitaţi numai sus, la semnul şarpelui de aramă». Mântuirea vec ■ea lumii din partea aceasta. Ce tainică i­intitură şi pentru ■oi şi vremile noastre. Praznicul I năzării sf. Cruci ne strigi şi nouă, creştinilor, uitaţi-vă spre Cel re­­si­gnit pe crucea Golgotei. Privit numai spre El căci mântuirea vine numai de la El. Toţi cei muşcaţi de şerp­i ispitelor şi păcatelor, „priviţi spre El căci El a murit a­­nume pentru voi şi scăparea voastră. Toţi cei păcăgiţi, toţi cei Irgreuiaţi, priviţi spre El. O, cum nu se gândesc oamenii de azi că oarecând iu pustie, Isra­elienii au scăpat numai prin El. Apa din stâncă, mana din cer, semnul şarpelui, toate tran­chipul scumpului nostru Mântuitor. Mân­tuirea vine numai prin El. Un om imi spunea desamă­­git zilele trecute că a aşteptat binele da la politiei. O, dragul meu — i am răspuns eu — din slabă parte ai aşteptat binele. Mascaţi de crize, de greutăţi şi de năcazuri ce nu se mai gată, oamenii aşteaptă binele dela oa­meni şi dela ...politici, In joc si privească spre Cel ce singur se poate mântui. Cheia Îndreptării necazurilor şi stărilor de azi este şi azi striga­­rea lui Moise din pustie: priviţi spre El... priviţi spre Cel ce singur ne poate mintui. Sfatul dela Geneva Dl Titulescu s’a măsurat de nou cu Apponyi în chestia optanţilor. După Încheierea sfatului dela Haga, despre care s'a scris un nu­meric treceţi, s’a deschis la Geneva şedinţa de toamnă a Ligii Naţiunilor. In şedinţa aceasta, Ungaria a încercat de nou şi până la ordinea zilei chestia optast­iei. Appony, reprezentantul Ungariei a arătat ci înţelegerea încercată Intre Ungaria şi România, dela Viena, n’a dus la rezultat. Prin urmare, Liga e chemată să se pronunţe de noi. Faţă de această pretenzie, s'a ridicat bravul nostru apărător, dl Titulescu, arătând încăodată că noi nu datorăm absolut nici an baa Ungariei şi optanţilor. Liga l-a însărcinat pe trimisul Angliei, Henderson, să studieze chestia şi să raporteze. Optanţii având înaintat şi de data asta an lang memoriu, dl Henderson a cerut să se amâie afacerea până ce va «studii» chestiunea. Treaba asta Înseamnă că s’a cam aminest la coş noua cerere. Apponyi s’a cătrănit rău, dar n’a avut ce face. Liga a mai dezbătut conflictul dintre China şi Soviete precum şi tulburările din Palestina. Scade populaţia­­ în Un­garia. S’a constatat că populaţia In Ungaria e in descreştere. Acea­sta se vide din lipsa de şcolari ce-o duc şcoalele. Numai in Bu­dapesta, numărul şcolarilor a scăzut cu 2000 faţă de anul trecut. Din lipsă de şcolari, ministerul a dispus închiderea a peste 100 de şcoale. Două avioane militare s’au ciocnit In aer cu ocazia ma­nevrelor In Cehoslovacia. Apara­tele s’au zdrobit, iar un ofiţer şi doi subofiţeri au murit grozava scădere a preţului bucatelor unde-i politica economică a guvernului? In timpul din urmi, preţul bucatelor a scăzut grozav. Grâul a ajuns până la 500- 000 Lei. O gazată din Banat scrie că pe acolo s’a vândut grâu cu 500 Le­ maja. Vestitu! grâu de Banat a ajuns să se vândă cu 500 Lei. Ăsta-i un lucru grozav. De ani de zile nu s’a mai pomenit cu astfel de lucru. Şi mai grozav a căzut orzul cart a ajuna la 250—300 Lei. Aceeaşi soarte va avea şi po­rumba­. Ziarul «Carenul» aduce vestea de uimire că In Basarabia speculanţii acaparează recolta de porumb cu 19—20 mii Lei vagonul adecă ca 190—200 Lei mila metrică. Scăderea aceasta grozavă, pentru plugari este un adevărat dezau­ra. Pe lângă astfel de preţuri, plugarul nu şi poate scoate nici măcar chelteelile plugăriei. Renta­bilitatea agriculturii s’a dus pe ghiaţă. Să luăm spre pildă un singur exemplu. Ce te face ţăranul care In primăvară a cumpărat dela stat ilmniţă de orz ca 60?—700 Lei, iar acum orzul face 250—300 Lai? In faţa acestor stări de lucrări, lum­ea de bine are tot dreptul să intrebe, unde şi care este politica economică a guvernului? Lumea plugarilor tocmai aici aştepta o In­dreptare a lucrurilor. Dar, durere, Îndreptarea n’a venit Noi, dela această foaie, am imbrătit ani de zile, fără nici o cruţare politica liberalilor, tocmai fiindcă nu s'iu ocupit îndeajuns cu sprijinul şi ajutorarea agri­culturii. Ca durere trebue să o spu­nem că şi actualul guvern păşeşte ca bărbăţie pe acelaşi drum. Ce a’a făcut până acum pentru spri­­jinul agriculturii ? Nimic. A doua zi după venirea sa la cârmi, guvernul trebuia să înfiinţeze an puternic Credit Agricol, de unde plugarii si se ajute ca credite ieftine, să nu fie siliţi a şi vinde produsele pe nimic — şi si şi poată cumpăra unelte şi ma­şini agricole. Dar acest Credit A­­gricol nici până azi n’a venit. A venit numai pe hârtia unui proect de lege. Pentru finanţarea recoltei tre­buiau luate măsuri din vreme, dar măsurile nu s’au luat, s’a vorbit şi aici despre un impri­at In Ot­rada dir deocamdată şi aici e vorba încă numai de vorbe. Trebuiau făcute convenţii co­merciale cu ţările importatoare de pâine şi carne (Austria, Remania etc.), dir ministrul de industrie s'a ocupat numai cu revizuirea tixe­­lor vamale industriale. Ce să mai zicem apoi de faptul că bucatele sn rimst şi pe nui departe după cap cu taxele de export şi greutăţile de transport. Pios că ,avem şi slobozenie de import de grâu străin. Noi cre­dem că aici trebue să pună piciorul In prig, min strai de agricultură, dl I. M­hn­athe, an bun prietin al poporului. Trebuia să stoarcă parale pentru Creditul Agricol şi finanţarea recoltei. A­gricultura este temelia şi nădejdea economică financiară a acestei ţări agricole. Păi atunci cum se face că din miliardele cari s’au con­­tractat ca implimtat, pentru «re­facerea ţării şi sporirea produse­lor», nici măcar un miliard nu s'a destinat pentru refacerea şi ajuto­­rarea agriculturii ? Fără o ajutorare efectivă a agriculturii cu credie ieftine şi ca ajutoare de valorizare — toate sunt zadarnice, chiar şi frumoasele scrisori pe cari dl Mihalache le adresează plugarilor. Toate la timpul lor, ţăranilor şi li se dea acum ceea ce Ii arde pe degete: putinţa valorizării muncii lor. Silit de lipsuri, silit de plata dărilor şi altor chelt­ali, ţărănoi e silit să-şi vândă produsul muncii sale pe preţuri de nimic. Aici este baba cea mare care trebue lecuită. In faţa acestor stări, noi sfă­tuim pe agricultori, încât numai se poate, să nu se grăbească cu vân­­zarea bucatelor. După ce va trece vilul de speculă, de­sigur preţurile si vor mai urca. Cetiţi şi răspândiţi foaia „Lumina Satelor“.

Next