Lumina Satelor, 1929 (Anul 8, nr. 1-52)

1929-09-15 / nr. 38

Pag. 2 LUMINA SABILOR Ce mai e nou în viaţa politică? Dapi liniştea din vari, In politiei se prevede o toamnă fur­tunoasă. Opoziţia am­oit o mare propagandi contra guvernului. Liberalii se laudă ci vor ţinea la Bucureşti o mare adunare cu 200—300 mii de oameni, In care vor arăta greşelile guvernului şi vor cere delib­rarea lui data crimi. Fireşte, de cealaltă parte nici guvernamentalii nu se laşi. Qmm­­­ul vine să aplice cât mai curând Re­forma Administrativi­ei si faci ale­gerile comunale. Opoziţia nu se ştie de va participa ori ba la aceste alegeri. Parlamentul are termenul de desch­iere la 15 Octoawie, dar Îndată după deschidere se va amâna pini la 1 sau 15 Noemvrie. Deputaţii niberali şi averescani nu vreau si reintre in parlament. Lo­­curile lor se vor declara vacante şi se vor face alegeri none. A făcut mult zgomot politic, audienta regali pe cere M. Sa Reg­ia a f leu­to, In vârf, înăltuţ Ini Patriarh Regent, M Ion Cristea la Dragoslaveie, reşedinţa de vară a Patriarhului. Cnsă această au­dienţă ar avea dsdesupturi politice. Pricepătorii politici span ci piatra ds încercare a guvernului e luna Noemvrie, când se plineşte anul ds când guverneizl. De va scăpa norocos peste acest termen, va cârmui mai departe. Ce-i cu Reforma Administrativă? Precam se știe, parlamentar a votat reforma admiaiatrativă, care urmează acum s§ fie pusă In aplicare. Se pare Iasă că guvernul va mai avea Incă buclucuri cu această reformă ce a atăruit mari valuri po­litice. Unii spun că nici poporul n’ar fi prea tacă itat de noua reformă. In special In punctul unde reforma se atinge de organizaţia de azi a co­munelor. Prin asociere, numărul co­munelor va scădea. Comunele mai mici — de cari sunt foarte multe mai ales In V. Regat — vor fi silite să se asocieze mai multe la un loc. Prin asta Insă se tulbură rânduelile cu cari sunt dedaţi oamenii. Comuna lărgindu­-Se, osmanii vor fi siliţi să bată drumuri mai lungi. Cazuri de aceste vor fi şi pe la noi prin Ar­­deal. Oamenii erau dedaţi a şi re­zolva năcazurile la primăriile lor. Nici de votul ce li se dă fe­meilor, nu prea sunt înclataţi oa­menii. Cică nu de asta te arde lor, ci da alte năcazuri. A doua greutate e laturea fi­nanciară a reformei. Noua reformă reclamă nişte chaitueli grozav de mari. Ea tafiinţiaza 7 d rectorate, cu rang şi plată de ministere şi fi­e care m­ai aterat de acesta va aduce cu el un rol nou de slujbaşi, tot de ăia mari şi bine plătiţi. S’a făcut socoata că aplicarea reformei admin­strati­ve va costa anual latre 1 miliard jumătate până la 2 miliarde Lei. îs grozava criză financiari In care nu zbatem, fireşte această sumă e o nouă şi grea povară pe umerii ţării şi oamenilor. Şi pe I&igă asta, cheltuelile aceste tulbură şi bugetul ţării. Da aceea se spune că dl Rist, expertul francez de la Banca Naţio­nală, e costra acestor cheltueli spu­nă idi că ele tulbură echilibrul bugetu­lui şi regalele staverite cu contractarea şi folosirea împrumutului extern. Dl Rist e de părerea să se mai amâia această reformă. Astfel stând lucrurile sa ridică întrebarea de vine ori ba Raforma Administrativă. Guvernul stătui să vină și probabil va reuși. Vom vedea. Neamţul a înconjurat lumea în zb­or. Un mare răsunat a făcut in lume, bra­vura Zeppeli­­nului german (un uriaş ba­ron de metal, cârmuit de motoare). Neamţul işi propusese înconjurarea lumii cu acest Zeppelin şi planul a reuşit. Zeppelinul a plecat din Berlin spre răsărit şi zburând peste Rusia şi Siberia, a descălecat la Tokio, capitala Japoniei. Aici a odihnit o zi. De aici a plecat peste Ocea­nul Pacific şi trecându 1 a descă­lecat la California, la America. De aici a zburat la New-York, iar din New York a trecut peste Ocea­nul Atlantic şi s’a rem­aporat acasă, în Germania. Plecase spre răsărit şi a ajuas acasă­­ dinspre Apus după ce a încunju­rat lumea. Zborul acesta uriaş a ţinut 20 de zile şi 4 ore. A zburat cu o iuţeală mijlocie de 120 kmetri pe ceas. A dus 18 cl­ători m­ire cari şi o femeie, plus personalul de 20 oameni. Pe tot locul i s’a făcut pri­mire triumfală, îndemnaţi de acest succes. Nemţii vreau să facă acum incă 2 Zeppeline noui cari să transporte călători şi poştă între Europa şi America. A III a scrisoare cătră plugari. Plugari, gripaţi şi tăvălugi# sămănăturile! Dacă mi-a venit lesne să vă Îndemn In scrisoarea Întâia să În­toarceţi miriştele mai repede, şi tn scrisoarei a doua să săminaţi să­mânţă alenă, apoi, trebue să vă mărturisesc, că nu mi vine de Ioc uşor să vă lademo, acum tn scri­­soarea a treia, sl gripaţi şi si tă­vălugi# siminăturile. Poate că unii veţi zice: «d’apoi altă treabă n’are M nistru! dscât si □e înveţe, el pe noi, «gripalul şi tăvălugitul ?» Ba am eu şi alte treburi, fraţi plugari! din greu Îmi vine să chel­­tuiesc atâţia bani ai Statului ca să­­minţe bune, cu maşini şi unelte, cu slujbaşi şi câte altele; şi să nu-mi stea sufletul în tihnă că plu­garii fac, ori nu fac şi ei, tot ce trebue, ca să iasă din pământ o roadă mai bogată şi mai fru­moasă. Nu mi-ar părea rău de loc să nu aveţi nevoie de sfatul meu. Dar şi nu vi se pară rău că­­ un lucru de nimic un gripaj bun — şi repetat cât mai des — şi tăvălugh­ul la timp. O ştiu asta Bănăţenii şi plugarii Înţelepţi din unele colţuri ale ţării, iar eu vreau să o ştie toţi plugarii de pretutindenea. Toţi ştiţi că după semănat, trebue gripat. Dar nu toţi ştiu cât e de bun gripajul chiar înainte de semănat, şi după ce semănăturile au răsărit, şi mulţi alţii habar n’au că trebuie gripate şi livezile de fânaţe, luţernele şi trifoiarb­e. Pen­­trucă ei nu înţeleg roitul gripate­­ini­ ştiu doar atâta, ce s’a pomenit dela Adam şi Eva, că grapa vine după plug să Îngroape sămânţa,­­ cu nişte ţăruşuri de mărăcini, cum o da Dumnezeu. Rostul grapei ■ tună cu mult mai mare. Ea e pentru pământ ceea ce e peptenele pentru capul omului şi ţeiala petru pielea calului. Pământul trebuie gripat şi înainte de sămănat; grapa nete­zeşte Îndreptând greşelile aratului, sfarmă bulgarii mărunţind brazdele, scoate şi adună rădăcinile de pir, pălămidă, bozi, rămăşiţele mirişte­­lor, mărăcinii şi bălăriile cari tre­­buesc trase la margine şi arse. Cu îngrijire trebue să se gri­peze şi după semănat, uşor cu grapa de mărăcini pentru semin­ţele mărunte ca cele de trifoi şi lucernă, precum şi un urma unşi­­nelor de săminat ca să mai aco­­pere ce-a rămas d’asupra; şi mai adânc şi mai apăsat, cu grapa de fier, ori de lemn ca dinţi de fier, pentru griul (orzul şi ovăz­ul) care a fost semănat cu mâna (căci dacă l’am gripa cu grapa de mărăcini, grăunţele nu s’ar acoperi bine, ori s’ar aduna la un loc prea multe) ‘ Dar grăparul trebuie dus inainte şi după ce semănătura a mai crescut, şi acest lucru puţini săteni il cunosc. Si trece cu grapa cu dinţi de fier prin grâul crescut ca de o palmi, (toamna, inainte d’a veai îngheţat, or primăvara); se gri­pează şi porumbul răsărit şi alte semănături; fireşte că unele fire sunt date afară, dar prea puţine, şi ele nu Inssamai nimic pe lângă marele folos al celor rămase In urmă: aerisire, ruperea coajei pe care o prinde faţa pământului, şi păstrarea umezelii. Stăruesc mult asupra păstrării umezelei In pământ, pe care o aduc arăturile dese şi mai ales grimările şi mai dese. Pământul este ca za­hărul: suge apa — de sus in jos, când plouă — şi de jos in sus când e secetă. Cu cât e mai bolo­­vănos şi mai nemumcit, cu atât se prind in el găurele subţiri şi lungi (ca firul de pir) prin care umezeala se scurge de jos In sus (la aer). Munca deasă a pământului şi gri­­patal dti rupe acele gruri lungi, duce atr mult Intre părticelele miruiţice ale pământului şi astfel se împiedică uscarea. O veche zicătoare spune: «nu te uita Înapoi pe urma grapei». Asta înseamnă să nu te sperii când vei vedea grâul ori porumbul jumulit şi răvocit de grapă: vina peste 6 săptămâni şi o să vezi ci râde de bucurie cu copilul după scaldă. Aceasta este pricina pentru care şi fâs­âţele trebuiesc gripate cu grapa cu dinţi de fier îndată după cosit, ori primăvara când în­cepe să crească iarba, pământul scărmănat se aeriseşte, sămânţa scuturată din floare se acoperă, muşuroaiele se netezesc, muşchiul care cuprinde câte­odată fineţea se desprinde şi se scar­mină. In multe părţi, pentru livezi se aduc grape anume făcut», cu dinţi mai mărunţi şi cu tncheieturi mai dese, ca să st târască ca şarpele după forma pământului. Un gripat bun primăvara, peste ogorul de toamnă, adeseori ne scuteşte de o arătură. Numai ogoarele de toamnă nu trebuiesc gripate, ca să cuprindă gerul ier­n ai bulgării pe toate părţile: să degere şi să-i mărunţească. Şi ca la orice lucru, trebuie băgare de seamă cu privire la timp şi la felul pământului, şi nu fie nici prea umed, nici prea usc­at; iar la pământurile grele, îndată după arat, când înfloreşte brazda. I. Mihalache, (Sfâr, urmează). Ministrul Agriculturii. Revenire la orarul pe ju­mătate de zi. înainte lecţiile la s­calele secundare se fă»au pe ju­mătate de zi — adecă numai Înainte de masă. De un timp inspact, lecţiile se făceau şi după amiazi — încât elevii nu mai aveau timp de pregătire. Ministerul instrucţiunii a hotărât ca In anul acesta s »lar să se intro­ducă, ca de probă, iarăși orarul pe jumătate de zi. Nr. 38

Next