Lumina Satelor, 1929 (Anul 8, nr. 1-52)

1929-09-15 / nr. 38

Nr. 38 Ştirile săptămânii. Un dar pentru M. La Regele Mihai I. Un tiner din Bucureş­i, Bistrea Gheorghe, a pre­­zentat M. Sale Regelui o vioară ori­­ginală, încheiată din beţe de chibrite, afară de cuie şi alte mici accesorii, cari trebue să fie mai rezistente. Instrumentul l-a construit la două luni, lucrând câ­t patru ore pe zi. Buna păţanie a unui mi­nistru. Di­minittra­ subsecretar de stat Ed. Mirto, margin­d sm au­­tomobilul spre Reşiţa, s’a Înglodat In drama­ desfundat, şi a trebuit să-şi continue călătoria pe jos. A făgăduit că, îndemnat de păţania asta, va raporta personal In sistui miniştrilor despre halal In care sunt drumurile noastre. Invitare la sfinţire de steag. Pe ziua de 22 Septembrie va avea loc sfinţirea steagului a Castei Domn­a Ini dia comuna Raţi Pi­vălari, jud. Suceava. Noi Citații, In frânte cu bunul nostru luptător paroh Ambrosie Popovici In numele Domnului nostru Isus Hristos vă rugim pe toţi, fraţilor din tots­tangiurile ţării a lua parte la lacririle Domnului Dumnezeul puterilor şi vi răsplătească la toţi cei ce veţi trudi In lucrările Lui. Rugăm pe fraţi ostaşi care vor avea dragoste şi vie şi cu steaguri care auud­. Slujls de dimineaţă ae face In Sf. Biserică Ras-Mănăstioara şi sfinţirea se va face In Sf. Biserică din Ras-Plo­­vator. Salutări In Domnul! Costan V. Balohan, Ostar in Domnul Isus Hristos. Parlamentul din Berlin, era să file aruncat In aer. O bombă aşezată In subsolul palatului a explo­dat In ziua de 1 Septemvrie la orele 4 dimineața. Din această cauză s’a îscat un incendiu In o parte a pala­tului, și s’au spart mai multe gea­muri — alte pagube mai mari n’au fost. S’a pus un premiu de 25 mii mărci pentru prinderea atentatorilor. Un groaznic incendiu s’a iscat In ziua de 3 Septem­brie In oraşul Soroca din Basarabia. Pe lângă toate ajutoarele date de pom­pieri şi armată, au fost prefăcute In cenuşa 38 de clădiri In timp de 4 ore. Sute de familii au rămas pe drumuri. Edison — marele inven­tator, azi la etate de 82 ani — se află grav bolnav. Toată lumea e în­grijorată de acest fapt — dat fiiind vârsta înaintată la care se află marele inventator. O altă sondă aprinsă. La Câmpina, jud. Prahova, s’a aprins o sondă, omorind 5 oameni și rănind 10. Fecul a fost stins. Pagubele cauzate de o­­mixt După stilisticei* făcut* s’a constatat d­­in anul acesta, omizile ivite prin Moldova şi Basarabia, au cauzat recoltei pagube de 60 milioane Lei. Dintr’o ţigară s’a aprins grâu­ de pe aria locuitorilor din comuna Mâoziţi (Moldova). A ars grâul şi orzul adunat de pe o suprafaţă de 25 hectare. Recolta nefiind asigurată mulţi din locui­tori cu rămas sărăciţi de tot. Cum au venit — aşa s'au dus. Cârciumaru! Vasile Ungu­­reanu din Ibăneşti, jud. Marăş, In lăcomia de a-şi dubla banii, i-i dat unor ţigani cari au zis că i vor face din o mie două mii. Ţi­ganii după câteva descântece au pus banii bine, iar către crâşmar au zis că la trei zile să caute Intr’o groapă arătată de ei căci acolo va găsi In Ioc de 32 mH — cât l- a dat — 64 mii. La trei zile biatal crâşmar af­ă 'n groapă numai har­ţii goale. Se vede ci ori n'a fost ban tiparul ori banii câreia maraial s’au dat aşa caia au venit. Ce toamnă vom avea? Un meteorolog a prezis că vom avea In toamnă un «supliment de vară» ca o recompensă după iarna cea lângă din anul trecut. Iar după acest «supliment de vară» va urma o trecere bruscă la toamnă. Vom vedea. Călduri mari au foit In săptămâna privi din Septemvrie, In toată Europa și Amarica. In Anglia a fost o căldură — in Sep­­temvrie — de care n’a mai fost de 18 ani. Pe alocuri au fost fur­tuni, iar pe urmă a dat un val de răceală. Focuri mari. Cu prilej­ul căldurilor din urmi, au fost pe a­­locuri focuri mari și pustiitoare. Un dezastru greo­ a fost in co­­muna Tomești, jud. Buc, unde au ars peste 80 de gospodării in cari au perit şi multe vite. Focul a fost pus de un băiat mic ce s’a jucat. Un alt foc a fost In Bucovina, unde a ars gara din Frasin. Un groaznic foc a fost şi In gara O­­radea-Veneţia, unde a ars magazia de mărfuri făcând o pagubă de multe milioane. Un răspuns. Ca un mic răspuns la scrisorile dini ministru I. Mir­alache, an plugar năcăjit în­treabă Intr’o foaie: Bine ar fi ai ne scrii die ministru cum vom face să putem plăti păpuşoiul ce ni i'a dat statul !n primăvară ca 10 lei kgr. câţi l-aţi socotit când după preţurile de astăzi Dumne­zeu ştie dacă vom putea vinde cu trei lei păpuşoiul dacă va fi să fie preţul lui cum este preţul orzului şi iarăşi dl. ministru ne tânguim cum să facem ca si pu­tem plăti cu 6 şi 80 orzul ce ni i-aţi dat de sămânţă, când pe al nostru il viede­a cu 3 şi 40. Oare de vom vinde ce ai facem mai Întâi? Şi plătim perceptorului dă­rile sau băncei populare păpuşo­iul de hrană şi orzul de săminţă­? Dimă mii de vagoane de sare, vom exporta In Bulgaria conform unui contract încheiat cu un consorţiu Bulgar din Rusciuc?­­! Înainte de război, se ex­­porta In Bulgaria mari cantităţi de sare românoaică. Toţi desfăcătorii de foi şi cărţi sunt rugaţi a-şi face socotelile şi a-şi achita datoriile ce le au la administraţia gazetei noastre. Ce-i cu finanţarea re­coltei? Preţul bucatelor e în mare scădere. Guvernul n’a făcut din bună vreme nimic pentru a preta­­timpina acest lucru. Ia 8 luni de zile parlamentul a măcinat mereu Ia fel de fel de legi și «reforme», dar pentru agriculturi nu s’a În­făptuit nimic. Acum — In ceasul al 12-lea — guvernul, spă­lat de eeeeee era da prevăzut că va veni — umbli In toate părţ­i* să facă ceva. Era vorba despre an Împrumut de an miliard din Olanda, dar din toată afacerea par’s­­t’a ales nimic. Acum se vorbeşte de nou despre 300 milioane pe care ie dă Banca Naţională (300 milioane la o re­coltă in preţ de 30 miliarde sunt un picur Intr’o mare de lipsă). Cu astfel de pripeli de ultima ora nu se rezolvă problema cea mare a agriculturii. Cei 24 de miniştri ce-i are binecuvântata noastră ţară sunt toţi sănătoşi şi toţi la locul lor După noua lege a reorganizării ministerelor, ministerele s’au redus, dar miniştrii au rămas şi stau pe loc. Şi apoi să mai zică cineva ci asta nu înseamnă «economie» şi «cruţare». După dările întărâtate, st­ia o camătă de Întârziere de 15 la sută — ca o pildă şi un îndemn pentru «scăderea» carnetelor. Teologiile se ridică la 5 ani. A­vân­duse in vedere că li­ceele şi-au radus anii de învăţă­mânt de la 8 la 7 ani biserica Ble­­junii a hotărât ca pe viitor teolo­­giile să aibă 5 ani în foc de 4. Probabil şi biserica ortodoxă va face acest lucru. Mare concurs de trac­toare (pluguri cu motor) s’a ţinut pe terenul fermei statului dela Bineasa. Concursul a fost organ­zat de ministerul de agricultură pentru a se stabili cari tipuri de tractoare sunt mai buna. Stoleri mari de ciori fi corbi au năvălit asupra câmpurilor cu siminături din judeţul Lăpuşna (Basarabia). Ţăranii au cerut ajuto­rul prefecturii, pentru organizarea de vinitori, spre a putea înlătura pericolul. In Dobrogea, in judeţul Tulcea, la unele regiuni, au năpă­dit iar lăcuitele distrugând recol­tele pe unde au trecut. O groaznică explozie, s’a întâmplat la Schela Runcu-Scorţeni, din jud. Prahova. A explodat o sondă de petrol, în urma cărui fapt au fost 7 morţi şi 10 grav răniţi. Bancnote false de ÎOOO Lei, s’a­­ a dat la Bucureşti. Falsi­­fiicatorii au fost prinşi şi arestaţi. Să film cu băgare de seamă la pri­mirea banilor. Un apel. Doi ostaşi din Oa­­tea Domnului, fraţii An­drei şi Ni­colae Pantiş, dia corn. Hidiş, jud. Bihor, au trecut prin o mare încer­care, fiind în vară greu bolnavi iar acum Ie-a ars o parte din clădirile ce le au. Apelează la fraţii ostaşi pen­tru a fi ajutaţi In ziua năcazului Li s’a trimis un ajutor şi din fon­dul de evanghelizare. Alteţa lor e: com. Hilis p. Răbâgani, jud. Bihor. Şcoala de arte şi meserii din Z­atna, judeţul Alba, a în­ceput Ins­crierile dela 1 Septemvrie având secţiunile de cioplitorie şi tocitorie In piatră şi specialităţi. Sunt vacanta In anul şcolar 1919/30, douăsprezece locuri In internat ca solin de 1000—2000 lei anual, după starea materiali. In clasele superioare elevii merituoşi vor obţine o bursă anuală de 1500 Lei. Pentru Inserierest va prezenta certificatul de absolvire a patru clase primare, extrasul de naştere, buletinul de vaccin şi certificat de paupertate. Examenul de admitere se va ţine la 20 Septemvrie. Absolvenţii pot exercita dreptul de maistru pe baza certi­ficatului de absolvire, iar după dei ani de practică, pot deschide a­­telier propriu. Cercul Studenţilor Sibieni din Bucureşti aduce la cunoştinţă membrilor săi, că Prefectura Ju­deţului S­biu acordă şi anul acesta burse studenţilor.­­ Cele­ doresc a primi burse vor trimite cererea Însoţită de următoarele acte: Cer­­tificatul de paupertate, certificatul cu situaţia şcolară, certificat de mo­ralitate şi recomandarea primăriei locale, până la 15 Sept. 1929 la Prefectura Judeţului Sibiu, Comitetul Cercului. Un stat cu 113 locuitori este statul papal aşa numit Vatican. In numărul acelta se cuprind toţi dignitarii, precum şi însuşi papa. Piatra fundamentală a palatului Ligii Naţiunilor s'a pus cu mari solemnităţi. Sâmbăta tre­cută, In Geneva, in piatra funda­mentală a fost apoi zidită o cutie de argint care conţinea un per­­gament precum şi monete (bani) de ai tuturor statelor cari fac parte din Liga Naţiunilor. 8.a scufundat un vapor finlandez în Marea Baltică, din cauza furtunei. Cincizeci de pasageri şi-au aflat moartea în valuri. A nins ln mai multe regiuni ale ţării, când cu răceala din săp­­tămâna trecută. In partea de miază­noapte a judeţului Muscel, zăpada s’a aşezat într’un strat destul de gros, iar ţăranii au trebuit să facă foc în Boba şi să se îmbrace de iarnă. Aviz bolnavilor. Dr. Ştefan Tamasian, m­d. univ., Arad, Str. C. Popescu Nr. 11, vindecă orice morb fie cu orice fel de nume. Ia rândul prim cu voinţa pacientului, prin ca­sa naturală. Ordinează Vinerea In fie­care săptămâni. Pentru săraci gratuit. (1288) 3—4 LUMINA SATILOR Pag. 5

Next