Lumina Satelor, 1929 (Anul 8, nr. 1-52)

1929-09-15 / nr. 38

F*g­ft Un alt năcaz: boala de vite. Din toate părţile ţării ne vin ştiri despre îmbolnăvirea vitelor de boala de gară şi picioare, nu­­mită febra aftoasă. In multe părţi această boală s’a complicat, ivin­du-se o boală cu ferbi­nţeli, izvo­râţi din ranele dela gară şi pi­cioare. Din această cauză s’au tn ttmpiat prin anele părţi pignire mari tn vite. Mai ales viţeii toga­ti, tmbol­­năvindu-se din laptele supt dela vaci bolnave, să prăpădesc In că­teva zile. Pacostea cea mare stă Insă tn faptul, că din pricina acest«: boaie aproape toate târgurile de vite sânt oprite, iar şi unde se ţin târguri, vitele nu se caută din cauza că nu se pot transporta, aşa că toate târgurile de vite sunt foarte slabe, după cum au fost chiar acum târgurile dela Cluj, Hune­­doara şi altele. Din această cauză cei ce au vite da vânzare nu le pot valoriza. Din cauza boaiei s’a întârziat apoi căratul grâului şi al fânului, şi ţăranii sunt în primejdie de a nu-şi putea face arăturile de lipsă. În ce priveşte această boală, noi dăm ţăranilor următoarele sfaturi: 1. îndată ce se îmbolnăveşte o vită de această boală, să molip­sească şi pe celelalte, frecându-le pe gură cu bale dela vita bolnavă. Prin aceat­ta toate vitele i se vor îmbolnăvi deodată și vor trece pe­ste boală deodată. Lăsându-le Insă la voia lor, vom avea năcazul de a tot tămădui la eie, căci pe când se va vindeca una, se va îmbol­năvi alta. 2. Zdrobim mărunt piatră vâ­nătă până ce se face ca făina, apoi topim din ea ca o liguriţă de cesiu In 2 kilograme de apă, şi cu aceasta spălăm ranele dintre unghii. Tot In modul acesta facem cu piatră acră, cu care le spălăm gura. 3. E bine să se ţină vitele bolnave In apă, dar nu mult timp, căci Ii se tnmoaie unghiile. 4. In primele zile ale boalii, să nu folosim laptele dela vaci bolnave, iar In zilele următoare, laptele se poate întrebuinţa numai fiert bine. In multe locuri s'a întâmplat, că prin întrebuinţarea laptelui dela vite bolnave, boala de gură a tre­cut şi la oameni. Sufere şi exportul de vite. Un alt năcaz, In legătură cu boala de vite, este şi acela că s’a tulburat exportul de vite. Nu se mai exportează vite, ceeace con­tribue la slăbirea preţurilor. Din cauza boalei, nu se caută pentri export nici vitele cele sănătoase Un pricepător arată pe tot dreptei Intr’o foaie cit de rău • că n’avem convenţi sanitare cu ţările importatoare de vite (Csiir, Austria). Dacă am avea astfel de convenţii, vitele cele sănătoase ar trece printr'un control la graniţa şi s'ar putea exporta. Dar, măritul guvern nu-şi bate capul cu astfel de fleacuri. Ia ordinea zilei sunt alte cretei me­a mai urgente, ce spre pildă, dreptul de vot al fe­meilor și altele.. Exportul nostru de vite sufere acum foarte mult Se amintește pilda târgului de vite din Bindul de Câmpie, de unde se duceau tn fiecare toamnă câte 300 vagoane de vite. Dar In toamna aceasta nu s’a vândut nimic. De prin alte ţâri. Răscoala din Palestina. Tulburările din Palestina, dintre Arabi şi Evrei, nu s’au domolit încă de tot, cu toate măsurile mi­litare luate de Englezi Insă ciocniri mai mari nu se vor mai putea repeta. Evre’mia din toată lumea protestează contra... Englezilor, spunând că n’au luat măsuri din vreme. Dea'tcum conflictul are dedesupt mai adânc, in pelerinajul Automobil răsturnat de o muscă. Intr'un ziar aflăm cî unu comerciant din Franţa călătoria cu soţia sa cu automobilul, condu­când insuşi maşina. La un mo­ment o muscă i'a înţepat de mână aşa de straşnic Încât conducătorul a scăpat cârma iar maşina s’e răsturnat intr’un şanţ. Atât com­er -­ciantul cât şi soţia au fost grav răniţi. din 1925, noi fiind la faţa locuia’, am văzut şi dedsiubturile aesstri conflict şi vom scrie despre ei mai pe larg In numărul viitor. In Rusia, iarăş vin veşti de tulburiți din Rusia. Sovietele au trimis ar­mată In Ucraina, unde mişcarea contra lor e mai mare. Nici confiietul cu China nu s’a aplanat. Fac pregătiri atât Ruşii cât şi Chinezii. Carnetele pentru Invalizi şi văduve de războia sunt vali­bile pe întreg anul urmând ca ministerul să ia măsuri şi pentru valabilitatea lor şi mai departe. Alegerile comunale. După socotelile guvernului, aplicarea Re­­formei Administrative va încape cam prin Noemvrie, iar alegerile comunale se vor ţinea pe la sfâr­­şitul lui Noemvrie. LUMINA SATELOR ajutaţi lucrul Domnului cetind şi răspân­­*«­ dind foaia „Lumina Satelor“. BOALE DE STOMAC de tot felul ca: lipsa de apetit, mistuirea grea, catarul de stomac. 1 Esenţa de STOMAC „Vertes* 4 falcoane 540 lei la Fane­­cVn­terul Alb», La­o], str. Reg. Ferd. Ne. 27. Porto poştal şi ambalaj se so­cotesc deosebit. [1230] 9-Moară sistematică mânată cu apă şi motor, lucrând pe vamă, cu 3 petrii, se vinde cu contract de arandă pe timp de 4 ani şi maşinăriile jumătate. Even­tual primesc un morar conducător cu ceva capital ca tovariş. Adresa la administraţia foii. (1283) 3-3 ­ WK* www wwvwavwv’ li|A/V/\Oi/Wvn/W\AAfAA/\/V De la 2 Septemvrie ce se va redeschide Atelierul dentistic EL DIE3REE, (1286)2­2 Sibiu, strada Tribunei Nr. 17 BVV/WVVVWVWW|WWWWWWh| snwwvi ROATE DE TORS furnizează prompt orice cantitate din depozit cu preţ ieftin Departamentul Maşinilor al Reuniunii Agricole s. a. SIBIU, Strada Nării Jtfr. 22. Finul regulat! Cu fiecare roată de tors se dă un prospect, conţinând instrucţiuni pentru întrebuinţarea ei (1287) 3-4w www/wv wwi­­/ww­/www Arwar „Guano-Fosfat Transsylvania“ Gunoiul natural din peştera „CIOCLOVINA“, este cel mai bun şi cel mai eftin Bateriei pentru ingresarea pănfinfului, cod­­ine 16—18% acid fosforic, 15% nitrogen, 5% acid carbonic, 30% wr şi 12% alte substanţe organice, adecă materiile nutritoare şi absolut necesare tuturor plantelor, cerealelor, viilor, pomilor şi legumelor. Gunoirea cu guano forţează şi accelerează producţiunea şi cre­şterea şi are efect 3 ani de zile. Se vinde cu vagonul şi în cantităţi mai mici cu preţul de Lei 2020 pro kgr. Sacii cu preţul de cost. Cu 40% mai eftin ca gunoiul artificial. Cereri pentru procurarea materialului se vor adresa arătându-se exact comuna, poşta ultimă și gara la „CIOCLOVINA“ Societate In comandită pentru exploa- 1289 s­io­tarea ingrflsemintelor de fosfat in Pai, Județul Hunedoara. Casă fondată în anul 1829. Cel mai mare asortiment de vestminte (ornate) bisericeşti de diferite culori şi calităţi din mă­tase cu fir şi fără fir, precum şi cel mai mare depozit de absolut toate obiectele necesare pentru Sf. Biserică. [1261] 14­52 La comenzi mai mari trimi­tem voiajori cu marfă la domiciliu. Faun înlesniri de piati. = Prima fabrică de vestminte si odoare bisericești FRAȚII BLOCH București, Calea Victoriei tip. 33. Viperei Tipografiei Arhidiecezane In Sibiu i Nr. 38

Next