Lumina Satelor, 1930 (Anul 9, nr. 1-51)
1930-01-01 / nr. 1
Anul IX. PREȚUL ABONAMENTULUI: f*e sa an —____________Lei 180’— .Pe o jumătate de an____„ 90'— 31» 8 lua: _. ___________50' -Pentru străinătate _ _____ „ 300'— sP*atru America pe an____Dolari 2'— - ■ mim, — ^ Prețul acestui număr, cu supliment, Lei 6. Sibiu, Mercuri, 1 Ianuarie 1930. Foaie pentru popor Redactată de preoţii: I. TRIFA şi GH. MAIOR. ANUNŢURI primeşte admin. din str. Avram Iancu 5. PREŢUL ANUNŢELOR : Un şir mărunt 6 Lei pentru odată, dacă se publică de mai multe ori se dă rabatul cuvenit. fără Subiţii Cetitori ai foii „Lumina Satelor". Cu multă bucurie am luat cunoştinţă de reorganizarea, pe care redacţia a hotărît să o facă foii «Lumina Satelor» acum, când întră un al nouălea an al fiinţării sale. Şi bucuria aceasta a Noastră, care socot că este şi a Bisericii dreptcredincioase şi dreptmăritoare a Răsăritului, vrem să ţie cunoscută şi de cei ce au cetit şi vor mai ceti această foaie. Constatăm şi noi că reorganizarea e bine venită şi cerută, pe deoparte de experienţa de până acum, ne de alta de duhni şi învăţătură bisericii noastre. După ce cedincioşii noştri au fost inprietiniţi cu cuvântul Domnului, cel păstrat in Sfânta Scriptură ca într'o ladă cu comori nepreţuite şi scos ia iveală prin frumoasele tâlcuiri ale vrednicului şi ostenitorului intru roada Duhului Sfânt, ale redactorului, preot Iosif Trifa, este firesc acum să se arate şi cum a fost dus înainte lucrul Domnului în cursul miilor de ani până în zilele noastre; este firesc să se arate pildele de viaţă creştinească întru Domnul, osteneala şi strădania sfinţilor şi măriţilor Apostoli, suferinţele şi mărturisirea şi baia de sânge a sfinţilor Mucenici şi Mărturisitori, şi neostoita strădanie după desăvârşirea sfinţilor Părinţi, — căci multe pilde vrednice de urmat ne-au lăsat prin felul vieţii lor sfinte. Şi este firesc şi aşa cum cere cuvântul Sf Evanghelii, să caute acum această foaie şi pe cele câteva oi pierdute din turma Domnului, şi aflăndu-le şi cu bucurie luăndu-le pe umeri să le aducă la păşunea cea grasă şi la apa odihnii, rânduite să se afle în biserica Sa cea sfântă, în care intrând iarăşi să se bucure şi ei auzind cum îi chiamă să fie împreună cu noi, o turmă şi un păstor. Aşa reorganizată, sub înfăţişare înoită, «Lumina Satelor» îşi îmulţeşte apa cea vieţi răcoritoare adăugându-şi câteva izvoare nouă, şi chiamă să se adape pe toţi cei ce au gustat-o şi pe cei ce până acum au stat departe de această fântână cu apa vieţii. Ii chiamă şi Noi ii îndemnăm pe toţi credincioşii noştri să guste ca să vadă adeverindu-se, că râuri de apă vie curg şi azi pentru cei ce ascultă şi fac cuvântul Domnului. Cele mai de pe urmă cuvinte ale Domnului nostru Isus Hristos cătră sf. apostoli, când s'a înălţat la cer, au fost: «Mergând învăţaţi toate neamume, potezându-i pe ei în numele Tatălui şi al fiului şi al sfântului Duh, şi învâţăndu-i să păzească toate câte Eu v’am poruncit vouă şi (atunci) iată Eu cu voiu sunt până la sfârşitul veacurilor.— Amin» Foaia aceasta aşa cum s'a reorganizat, mi se pare că tocmai împlinirea acestei porunci o caută pe toţi să înveţe toate câte ne-a poruncit Domnul şi care cu sfinţenie au fost făcute şi propovăduite fără schimbare de sfinţii şi măriţii Apostoli şi de toţi urmaşii lor drept credincioşi. De aceea bucurăndu se de acest însemnat pas înainte, pe care-l face foaia «Lumina Satelor» în pragul celui de al nouălea an al existenţii sale, împărtăşim arhiereasca Noastră binecuvântare şi cerem cu stăruinţă şi pe a Tatălui, Fiurii şi Duhului celui sfânt, a Treimii cei de o fiinţă şi de viaţă făcătoare, asupra toii, asupra celor ei se ostenesc să o scrie şi tipărească, şi asupra celor ce cu bucurie cetindu-o vor ajuta şi ei să sporească între oameni lucrul Domnului şi să implinească întocmai cuvintele Lui cele mai de pe urmă. Darul şi binecuvântarea Domnului să fie cu toţi cetitorii acestor rânduri. Sibiu, la 1 ianuarie 1930. NICOLAE arhiepiscop și mitropolit. Foile de la Sibiu şi cele de la Orăştie. In cunoscuta foaie „Libertatea“ de la Orăştie, redactorul ei, părintele I. Moţa, scrie următoarele: „O creştere bună dă poporului nostru numai cetirea de scrieri şi de gazete şi creştine şi naţionale! Azi poporul nostru are norocul de a găsi uşor gazete de acest fel şi de una şi de alta. Cei ce vreau să-şi însuşească o gândire dreaptă creştinească, au la îndemână minunata foaie poporală creştină „Lumina Satelor“ la Sibiu. „Lumina Satelor“ prin măiestrele tâlcuiri ale scripturilor, făcute d de părintele Iosif Trifa, îndreaptă şi întăreşti în cap fericit multe suflete creştine, cari află în aceste cetiri, un razim, un tâlc, credinţei lor. Iar cei ce vreau să-şi însuşească cunoştinţe şi bogate şi drepte, nepărtinitoare şi bine chibzuite, despre mersul treburilor neamului nostru românesc şi a scumpei noastre Ţări, — aceia găsesc în „Libertatea“ pe învăţătorul lor cel bine povăţuitor. Cei ce ceteşte „Libertatea“, ajuge în scurtă vreme un adevărat Plugar luminat, care poate sta de vorbă cu orice domn, despre trebile din lume şi ţară! Om deplin e, însă, acela care ceteşte amândouă aceste foi: „Lumina Satelor“ de la Sibiu şi „Libertatea“ (cu „Foaia ei Interesantă“] de la Orăştie". Ne alăturăm şi noi cu drag la cele scrise de părintele Moţa. Noi am mai scris o aici la foaie (anul 24 din anul trecut): părintele I. Moţa a făcut şi face cu foile dsale o şcoală naţională şi culturală pentru care neamul acesta va trebui să-i păstreze o veşnică recunoştinţă. Alături de această şcoală, „Lumina Satelor" şi-a făcut şi ea o şcoala isrperială a ei, o şcoală religioasă, o şcoală de încreştinare a vremilor noastre bântuite de atâtea vânturi slabe. Aceste două şcoli — şcoala foilor de la Orăştie şi şcoala foilor de la Sibiu — se întregesc reciproc şi foarte fericit una pe alta. Cetitorii ei vor fi buni creştini şi buni români — precum spune atât de bine părintele I. Moţa. Cereţi numere de probă! Corpul învins., „Ştiu, în adevăr, cu nimic bun nu locueşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce i drept, am voinţa să fac binele, dar n’am puterea să fac“. (Romani, c. 70, 18) Trupul este un fel de termometru al vieţii sufleteşti. Cine din noi nu a simţit destul de ades, că trupul îşi are o voinţă a lui proprie, care stă în necontenită luptă cu voinţa spiritului. Şi vai, de câte ori voinţa trupului nu rămâne biruitoare Astăzi printr-o stranie răsturnare a lucrurilor se predică renunţarea la voinţa sufletului şi supunerea complectă voinţei trupului. Se duce chiar o luptă pentru a supune pe oameni poftelor nestăpânite ale trupului lor. Dar păcatul care locueşte în om este un viclean fără de seamăn. Cu cât te supui mai mult voinţei trupului, cu atât el tinde a-şi bate joc mai tare de tine. Analizaţi toate patimile. Iar lupta de stăpânire a trupului, experimentată în viaţa de fiecare zi, arată că şi aci se respectă principiul de bază al conlucrării dintre om şi Dumnezeu. Omul nu poate face nimic singur. Insă voinţa şi încercările hotărâte ale omului de a birui, însoţite de voiţa dragostii lui Isus-Dumnezeu de a înălţa pe om, aceste două voinţi conlucrătoare pot să dea omului însăş stăpânirea firii. O, de câte ori în viaţa mea nu am strigat cu Pavel în scrisoarea sa către romani: „Nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte ?... Mulţumciri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!... In adevăr, legea Duhului de viaţă în Hristos Isus, m'a izbăvit de legea păcatului şi a morţii“, ing Emilian Popescu, Hunedoara.