Lumina Satelor, 1930 (Anul 9, nr. 1-51)
1930-01-01 / nr. 1
Pag. 2 LUMINA SATELOR Ştiri politice din ţară. Parlamentul a luat vacanţă. După ce până mai să se închidă, parlamentul a bătut apa în piuă ca să răspundă la mesaj, cu câteva zile înainte de închidere au început iară a vota legi necercetate îndeajuns. Câţiva senatori au şi spus guvernului, că nu se mai împacă cu votarea legilor aşa pe nerăsuflate, ci cer răgaz pentru a le cerceta. Camera a votat bugetul, dar s‘a arâtat din partea multora că bugetul acesta nu mulţumeşte pe nimeni, fiindcă nu uşurează ci încarcă greutăţile. In 22 Dec. parlamentul a luat vacanţă până la 20 Ianuarie. Legi nouă şî vechi. S’au votat câteva legi straşnic de aspre. Anume cum să se încaseze fără milă dările, cum să se socotească lefurile şi venitele, apoi legi prin care se şterge foarte puţinei din procentul după moşteniri, dar prin care înăspreşte pedeapsa pentru cei ce mai ascund ceva, când fac inventar şi nu spun tot şi însfârşit legi prin cari scumpeşte iară benzina şi petrolul. — S'a constatat apoi, că legea administrativă şi legea poliţiei, şi char şi legea ministerelor votate astă vară, au foarte multe scăderi şi trebuise petecite. Şi s’au şi apucat de petecit. Slabe legi! Gogoriţa. Guvernul iară scoate la arătare gogoriţa veche: remanierea. Iar sloboade ştiri la gazetă, că până la 20 Ianuarie va scoate şi schiamba mulţi miniştri. E vorba acum să-l bage iară pe dl Mihai Popovici, căci altcum nu mai rămâne ministru dl Vaida, care se află la Viena în concediu până la 20 ianuarie. Atacuri mari la adresa guvernului. In zilele din urmă ale parlamentului, cu toate că opoziţia (liberalii şi averescanii) nu au mai intrat în adunare, guvernul a fost mult hărţuit de deputaţii ceilalţi. Nu l-au cruţat nici gazetele. De aceea împotriva gazetelor vor aduce o lege foarte aspră. La asta o gazetă, care ţine cu guvernul (Curentul) răspunde : guvernele opresc gazetele să scrie numai atunci când simt, că le e aproape căderea; şi întreabă: de frica aceasta vrea să sugrume gazetele şi guvernul de acuma? Cine vor fi directori regionali. Numirea directorilor a dat mult de furcă dlui Maniu. Acum lumea crede, că lucrurile s’au împăcat și directori vor fi: pentru Moldova dl Traian Bratu, pentru Muntenia dl D. I. Câmărășescu, pentru Oltenia dl V. Rădulescu, pentru Bănat di Sever Bocu, pentru Adeal dl Aurel Dobrescu, pentru Bucovina dl Săvciuc Săveanu, şi pentru Basarabia dl Pan Halippa. Noi însă şi de data asta, ca Toma necredinciosul, nu credem, că vor rămânea aceştia până nu vom vedea lista lor publicată în „Monitorul Oficial“. Din prilegiul anului nou m-am gândit să scriu un răvaş politic despre cum stăm cu politica. Răvaşul iată în chipul de alături. Acest chip grăeşte cât 10 articole. Cu nimic par’că nu s’ar putea înfăţişa mai potrivit situaţia noastră politică decât cu acest chip. Cârmuitorii noştri politici se războiesc de ani de zile în ticăloasa politică de partid’, în vreme ce ţara sângerează din mii de rane şi crizele se înăduşe Ticăloasa politică de partid — cu păduchii ei cei flămânzi — mănâncă miliarde întregi din bugetul ţării în vreme ce noi gemem sub greutatea birurilor şi crizei. In special, ţărănima sufere cumplit pe urma războiului politicei de partid. Cumpăna — Şi războiul — dintre partidele noastre politice o ţine bietul plugar în spatele lui (cum se vede în chip). Iar urmarea ? Bietul plug s’a zdrobit sub greutatea cumpenei, iar bietul plugar gâfăie cu limba scoasă. Cumplita criză agricolă e tocmai urmarea războiului politicei de partid. Un pricepător a făcut socoata că țărănimea noastră e înglodată azi într’o datorie de 30—40 miliarde Lei. Un adevărat dezastru, iar acest dezastru l-a făcut ticăloasa politică de partid. Capitali! străin se fereşte de noi tocmai pentru hărţuielile noastre politice. Partidele noastre politice nu fac par’că altceva decât unele strică ce au făcut altele Nenumărate sunt relele ce ni le face politica de partid. Strigătul ţării şi poporului ar trebui să fie: să piară politica de partid! înalta Regenţă ar trebui să scoată de la cârma ţării politica de partid, măcar pe vreo 10 ani. Altcum nu va fi bine de noi. Iată situația noastră politică. Al cui va fi pământul? Dl Dr. N. Lupu a ţinut la mesaj o vorbire foarte lungă în care a îmbrăcit fără milă guvernarea de acum. In această vorbire a spus şi următoarele lucruri despre pământ: „Dumneavoastră, zice cătră parlament, aţivotat o lege a circulaţiei pământului. [Dl ministru Madgearu strigă: foarte bună lege). Când am auzit de această lege, nu mi-a venit să cred auzului. Această lege o putea aduce oricine, dar D-Voastră nu, pentru că vă ziceţi partid ţărănist. Ce aţi făcut cu legea asa? Aţi făcut să ajungă pământul pe nimica toată în mâna cârciumarilor şi a străinilor“. Dl Maniu se bagă în vorbă şi zice: Nu este adevărat. Noi cu legea asta vrem să facem plugari ceva mai înstăriţi, ţărani mijlocii, vrem ca pământul să ajungă în mâna plugarilor mai harnici. Şi libera trecere a pământurilor (circulaţia) dintr’o mână în alta a fost şi în Ardeal şi în Vechiul Regat; noi am întins acest drept numai la pământurile date din reforma agrară, şi am pus în lege, că pământul nu poate fi cumpărat decât de un plugar, deci nicidecum de cârciumari şi de străini. Românii ardeleni cât pământ au cumpărat înainte de războiu. Dl Lupu: Da este adevărat, că legea aţi făcut-o numai pentru pământul expropriat, care face mai multe milioane de hectare (un hectar face 2 jugăre). E adevărat, că ţăranul român din Ardeal a cumpărat foarte mult pământ. Dl Maniu însă nu înţelege bine istoria şi, dnule prim ministru, pe vremea aceea din Ardeal erau duşi în America 250 mii de Români şi pământul s’a plătit mai ales cu bani din America. Azi America şi-a închis graniţele pentru noi, cari i-am făcut miliardari. Deci, azi Românul nu are bani. Străinilor le dau bani ţările străine şi singurii cari fac averi azi sunt crâşmarii. Şi pământul va ajunge în mâna celor ce îl pot plăti. Prin legea aceasta „ Românii vor ajunge fără pământ“. Iată de ce a zis, că orice partid putea veni cu legea aceasta, dar partidul naţiona -ţărănist nu. Noi credem, că dl Dr. Lupu a spus ceva, ce trebue să ne dea de gândit tuturora, ca să crepăm piatra în patru și să nu se întâmple ceea ce prevede domnia sa. Ce mai e nou în lumea mare? Ungaria a zădărnicit sfatul dela Paris pentru reparaţiile orientale. Dar cu asta şi a ridicat împotrivă toată Europa, fiindcă Mica înţelegere nu vrea să iscălească planul Young şi fără iscălitura ei tot sfatul dela Haga cu milioanele cele multe înghiţite pe acolo cu miniştrii şi comisiile trimise de ţări nu plăteşte o ceapă degerată. Bobârnacii Europii au deşteptat acum pe Unguri şi multe foi s’a ridicat împotriva dlui Bethlen, prim-ministrul lor, zicând: Dta nu aveai dreptul să vorbeşti în numele Ungariei, fiindcă eşti optant şi ai încurcat treburile, ca să tragi foc la calatale şi a celor câţiva grofi, fugiţi din Ardeal. E vorba să cadă guvernul Ungariei din pricina asta: încăpăţânarea nu duce la bine niciodată! In Germania s’a abătut o criză mare asupra oraşelor. Acum a ajuns şi Berlinul să nu-şi mai poată plăti slujbaşii şi datoriile. Guvernatorul băncii lor celei mari nu a aprobat să facă împrumut în America şi a cerut oraşului să se declare în faliment şi cu 1 ianuarie să înceteze plăţile slujbaşilor. Turcii se pare că intră la învoială cu bolşevicii ruşi, împotriva celor cari sprijinesc pe Chinezi. Arabii au declarat pământul dinspre răsăritul Iordanului de țară arabă slobodă și au mai hotărît că nu vor suferi, ca Palestina să fie făcută țară jidovească. Preoţimea noastră şi „Lumina Satelor“. In forma ei reorganizată, Lumina Satelor duce acum tot ajutorul de care are lipsă preoţimea noastră în opera de evanghelizare. In forma ei reorganizată, Lumina Satelor duce acum şi material mai mult din sf. Părinţi, istoria bisericii, combaterea sectarismului etc. Acum e rândul preoţimii noastre să-şi facă datoria faţă de năzuinţele şi jertfele puse în această foaie Aşteptăm deci... V*- t is. I