Lumina Satelor, 1930 (Anul 9, nr. 1-51)

1930-01-01 / nr. 1

Pag. 2 LUMINA SATELOR Ştiri politice din ţară. Parlamentul a luat vacanţă. După ce până mai să se în­chidă, parlamentul a bătut apa în piuă ca să răspundă la mesaj, cu câteva zile înainte de închi­dere au început iară a vota legi necercetate în­deajuns. Câţiva senatori au şi spus guvernului, că nu se mai împacă cu votarea legilor aşa pe nerăsuflate, ci cer răgaz pentru a le cerceta. Ca­mera a votat bugetul, dar s‘a a­­râtat din partea multora că bu­getul acesta nu mulţumeşte pe nimeni, fiindcă nu uşurează ci încarcă greutăţile. In 22 Dec. parlamentul a luat vacanţă până­­ la 20 Ianuarie. Legi nouă şî vechi. S’au votat câteva legi stra­şnic de aspre. Anume cum să se încaseze fără milă dările, cum să se socotească lefurile şi venitele, apoi legi prin care se şterge foarte puţinei din pro­centul după moşteniri, dar prin care înăspreşte pedeapsa pentru cei ce mai ascund ceva, când fac inventar şi nu spun tot şi în­­sfârşit legi prin cari scumpeşte iară benzina şi petrolul. — S'a constatat apoi, că legea admini­strativă şi legea poliţiei, şi ch­ar şi legea ministerelor votate a­stă vară, au foarte multe scăde­ri şi trebuise petecite. Şi s’au şi a­­pucat de petecit. Slabe legi! Gogoriţa. Guvernul iară scoate la a­­rătare gogoriţa veche: rema­nierea. Iar sloboade ştiri la ga­zetă, că până la 20 Ianuarie va scoate şi schiam­ba mulţi miniştri. E vorba acum să-l bage iară pe dl Mihai Popovici, căci altcum nu mai rămâne ministru dl Vaida, care se află la Viena în con­cediu până la 20 ianuarie. Atacuri mari la adresa guvernului. In zilele din urmă ale par­lamentului, cu toate că opoziţia (liberalii şi averescanii) nu au mai intrat în adunare, guvernul a fost mult hărţuit de deputaţii ceilalţi. Nu l-au cruţat nici ga­zetele. De aceea împotriva gazetelor vor aduce o lege foarte aspră. La asta o gazetă, care ţine cu guvernul (Curentul) ră­spunde : guvernele opresc gaze­tele să scrie numai atunci când simt, că le e aproape căderea; şi întreabă: de frica aceasta vrea să sugrume gazetele şi guvernul de acuma? Cine vor fi directori regionali. Numirea directorilor a dat mult de furcă dlui Maniu. Acum lumea crede, că lucrurile s’au împăcat și directori vor fi: pentru Moldova dl Traian Bratu, pentru Muntenia dl D. I. Câmărășescu, pentru Oltenia dl V. Rădulescu, pentru Bănat di Sever Bocu, pen­tru A­deal dl Aurel Dobrescu, pentru Bucovina dl Săvciuc Să­­veanu, şi pentru Basarabia dl Pan Halippa. Noi însă şi de da­ta asta, ca Toma necredinciosul, nu credem, că vor rămânea aceştia până nu vom vedea lista lor publicată în „Monitorul Oficial“. Din prilegiul anului nou m-am gândit să scriu un răvaş politic despre cum stăm cu po­litica. Răvaşul iată­­ în chipul de alături. Acest chip grăeşte cât 10 articole. Cu nimic par’că nu s’ar putea înfăţişa mai po­trivit situaţia noastră politică decât cu acest chip. Cârmuitorii noştri politici se războiesc de ani de zile în ticăloasa politică de partid’, în vreme ce ţara sângerează din mii de rane şi crizele se înăduşe Ticăloasa politică de partid — cu păduchii ei cei flămânzi —­­ mănâncă miliarde întregi din­­ bugetul ţării în vreme ce noi gemem sub greutatea birurilor şi crizei. In special, ţărănim­­a su­fere cumplit pe urma războiului politicei de partid. Cumpăna — Şi războiul — dintre partidele noastre politice o ţine bietul plugar în spatele lui (cum se vede în chip). Iar urmarea ? Bietul plug s’a zdrobit sub greu­tatea cumpenei, iar bietul plugar gâfăie cu limba scoasă. Cum­plita criză agricolă e tocmai ur­marea războiului politicei de partid. Un pricepător a făcut so­­coata că țărănimea noastră e înglodată azi într’o datorie de 30—40 miliarde Lei. Un adevărat dezastru, iar acest dezastru l-a făcut ticăloasa politică de partid. Capitali­! străin se fereşte de noi tocmai pentru hărţuielile noastre poli­tice. Partidele noastre politice nu fac par’că altceva decât unele strică ce au făcut altele Nenumărate sunt relele ce ni le face politica de partid. Strigătul ţării şi poporului ar trebui să fie:­ să piară politica de partid! înalta Regenţă ar trebui să scoată de la cârma ţării politica de partid, măcar pe vre­o 10 ani. Altcum nu va fi bine de noi. Iată situația noastră politică. Al cui va fi pământul? Dl Dr. N. Lupu a ţinut la mesaj o vorbire foarte lungă în care a îmbrăcit fără milă guver­narea de acum. In această vor­bire a spus şi următoarele lu­cruri despre pământ: „Dumneavoastră, zice cătră parlament, aţi­­votat o lege a cir­culaţiei pământului. [Dl ministru Madgearu strigă: foarte bună lege). Când am auzit de această lege, nu mi-a venit să cred au­zului. Această lege o putea aduce oricine, dar D-Voastră nu, pentru că vă ziceţi partid ţără­nist. Ce aţi făcut cu legea asa? Aţi făcut să ajungă pământul pe nimica toată în mâna cârciuma­rilor şi a străinilor“. Dl Maniu se bagă în vorbă şi zice: Nu este adevărat. Noi cu legea asta vrem să facem plugari ceva mai înstăriţi, ţărani mijlocii, vrem ca pământul să ajungă în mâna plugarilor mai harnici. Şi libera trecere a pă­mânturilor (circulaţia) dintr’o mână în alta a fost şi în Ardeal şi în Vechiul Regat; noi am în­tins acest drept numai la pă­mânturile date din reforma a­­grară, şi am pus în lege, că pă­mântul nu poate fi cumpărat decât de un plugar, deci nici­decum de cârciumari şi de stră­ini. Românii ardeleni cât pământ au cumpărat înainte de războiu. Dl Lupu: Da este adevărat, că legea aţi făcut-o numai pen­tru pământul expropriat, care face mai multe milioane de hec­tare (un hectar face 2 jugăre). E adevărat, că ţăranul român din Ardeal a cumpărat foarte mult pământ. Dl Maniu însă nu înţelege bine istoria şi, d­nule prim ministru, pe vremea aceea din Ardeal erau duşi în Ame­rica 250 mii de Români şi pă­mântul s’a plătit mai ales cu bani din America. Azi America şi-a închis graniţele pentru noi, cari i-am făcut miliardari. Deci, azi Românul nu are bani. Străi­nilor le dau bani ţările străine şi singurii cari fac averi azi sunt crâşmarii. Şi pământul va ajunge în mâna celor ce îl pot plăti. Prin legea aceasta „ Românii vor ajunge fără pământ“. Iată de ce a zis, că orice partid putea veni cu legea acea­sta, dar partidul naţiona -ţără­­nist nu. Noi credem, că dl Dr. Lupu a spus ceva, ce trebue să ne dea de gândit tuturora, ca să crepăm piatra în patru și să nu se întâmple ceea ce prevede domnia sa. Ce mai e nou în lumea mare? Ungaria a zădărnicit sfatul dela Paris pentru reparaţiile o­­rientale. Dar cu asta şi a ridicat împotrivă toată Europa, fiindcă Mica înţelegere nu vrea să iscă­lească planul Young şi fără iscă­litura ei tot sfatul dela Ha­ga cu milioanele cele multe înghiţite pe acolo cu miniştrii şi comi­siile trimise de ţări nu plăteşte o ceapă degerată. Bobârnacii Europii au deşteptat acum pe Unguri şi multe foi s’a ridicat împotriva dlui Bethlen, prim-mi­­nistrul lor, zicând: Dta nu aveai dreptul să vorbeşti în numele Ungariei, fiindcă eşti optant şi ai încurcat treburile, ca să tragi foc la cala­­tale şi a celor câ­ţiva grofi, fugiţi din Ardeal. E vorba să cadă guvernul Unga­riei din pricina­ asta: încăpăţâ­narea nu duce la bine nici­odată! In Germania s’a abătut o criză mare asupra oraşelor. Acum a ajuns şi Berlinul să nu-şi mai poată plăti slujbaşii şi datoriile. Guvernatorul băn­cii lor celei mari nu a aprobat să facă împrumut în America şi a cerut oraşului să se declare în faliment şi cu 1 ianuarie să în­ceteze plăţile slujbaşilor. Turcii se pare că intră la învoială cu bolşevicii ruşi, îm­potriva celor cari sprijinesc pe Chinezi. Arabii au declarat pămân­tul dinspre răsăritul Iordanului de țară arabă slobodă și au mai hotărît că nu vor suferi, ca Pa­lestina să fie făcută țară jido­vească. Preoţimea noastră şi „Lumina Satelor“. In forma ei reorganizată, Lumina Satelor duce acum tot ajutorul de care are lipsă preo­ţimea noastră în opera de evan­ghelizare. In forma ei reorga­nizată, Lumina Satelor duce acum şi material mai mult din sf. Părinţi, istoria bisericii, com­baterea sectarismului etc. Acum e rândul preoţimii noastre să-şi facă datoria faţă de năzuinţele şi jertfele puse în această foaie Aşteptăm deci... V*- t is. I

Next