Lumina Satelor, 1934 (Anul 13, nr. 1-52)

1934-01-01 / nr. 1

Anul XIII ABONAMENTUL: „Lumina Satelo­r| ctf: „Oastea Do­m­ ni­ului" Pe un an 180 Lei. Pe o jumătate de an 90 Lei. Pe 3 luni 50 Lei. — Pentru străinătate 300 Lei. Pentru America 2 Dolari. Se poate abona „Oastea Domnului“ singură, cu 100 Lei,p­e an, 50 Lei pe 6 luni. Preţul acestui număr împreună cu Calendarul de părere: 6 Lei. Sibiu, 1 Ianuarie 1934.Nr. 1 Un număr din „Lumina Satelor“ împreunat cu „Oastea Domnului* 3 Lei 50 b­­roaie pentru popor Redactată de: Preot: IOSIF TRIFA. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 3. PREŢUL ANUNŢELOR: Un şir pftit [mărunt] 3 Lei Icm. * 6 Lei] de­odată Dacă se publică de mai multe ori se dă ceva rabat „Tu urmează-mi mie“, încă un an s’a scurs în alina veciniciei. Un an, în care greutăţile şi năcazurile de tot felul sau învolburat cumplit în viaţa oamenilor. Fiecare­ dintre noi am sufe­rit sub povara acestor nă­cazuri. Fiecare am sângerat într’un fel sau într’altul de loviturile lor. De aceea ne-am făcut robii obiceiului de a îngropa anul cel vechiu cu zgomot mare. Mulţi îşi arată bucuria de a fi scăpat de greutăţile anului trecut — chiar cu petreceri zgomo­toase, neîngăduite de pove­ţele unei minţi luminate. Dar nu în felul acesta d­e rani treDuc: să-şi iască un creştin adevărat rostul unui sfârşit de an. Ci cu totul altfel. Cea dintâi datorie a noa­stră, într o clipă atât de se­rioasă a vieţii, este de a mulţumi bunului nostru Pă­rinte ceresc pentru toate da­rurile pe care ne-a învred­nicit să le primim în decur­sul anului trecut. Să-i mul­ţumim cu credinţă chiar pen­tru năcazurile şi suferinţele, pentru greutăţile şi încercă­rile prin cari am trecut. Ele ne-au oţelit puterile noastre sufleteşti şi trupeşti în lupta cea bună a vieţii şi ne-am apropiat şi mai mult de inima Părintelui nostru celui ce­resc, a cărui iubire ocroti­toare nu ne-a părăsit nici o clipă. Căci după cuvântul apostolului Pavel: „suferinţa răbdare lucrează, şi răbdarea încercare şi încercarea nă­dejde ; iar nădejdea nu ruşi­nează“... [Rom. 5, 3—5] şi iarăşi bine ştim, că „celor ce iubesc pe Dumnezeu... toate li se îndreaptă spre bine“ [Rom. 8, 28]. Privim spre cele tre­cute pentru a ne face bilan­ţul faptelor şi a ne convinge dacă acest bilanţ este cu pagubă ori cu folos. Aşa cum fac conducătorii înţe­lepţi ai întreprinderilor. Dacă am încheiat cu deficit, anul care a trecut, atunci cu atât Ioan 21, 22, mai nestrămutată trebue să fie şa hotărârea noastră de a ne schimba viaţa spre bine în anul ce vine. Căci altfel, dacă n’am fi în stare să luăm­­?£f asemenea hotărâre, mergem cu sigu­ranţă spre dezastru, spre bancrot. In faţa noului an, pe care-1 primim cu bucurie ca pe un dar din mâna lui Dum­nezeu, trebue să privim cu încredere şi cu nădejde în Dumnezeu, zicând cu sfân­tul apostol Pavel: „toate le pot întru Hristos care mă întăreşte“. Ceea ce ascunde noul an în tainele sale, ştie ......... „ .m----- a "o I JtA » V4A-fc t­» J. «a— * ikXiiU LAjV/ bila A ^ \ sta ne ajunge nouă. Ne ajunge să ştim că de câte ori ne în­vredniceşte să vedem un nou răsărit de soare, deo­dată cu îndatoririle şi cu sarcinele zilei, ne va întări şi puterile ca să le purtăm. Din zorile fiecărei zile parcă ne repetă Domnul cu­vintele : „ Tu urmează-mi mie“ [Ioan 21, 22] — iar celelalte le lasă în grija mea, că le voi îndruma eu. Dar tu cre­ştine, această hotărâre să o întăreşti în sufletul tău în fie­care dimineaţă, de a fi ur­mător lui Hristos Mântuito­rul prin toate vorbele şi prin toate faptele tale. Să ai în­drăzneală în numele lui Hri­stos căutând mai întâi îm­părăţia lui Dumnezeu, cu dreptatea, cu pacea şi cu binecuvântarea ei — şi toate celelalte ni se vor adaoga nouă. Să îndrăznim în numele lui Hristos nu numai ca oa­meni singuratici, ci şi ca po­por. Avem chezăşia împli­nirii nădejdilor noastre bune, pentru că nici un neam nu a fost mai ocrotit de Domnul în decursul celor mai vitrege şi mai apăsătoare vremi din trecut, ca neamul nostru. Şi mai rar altă naţie care să fi fost mai binecuvântată de Dumnezeu cu mai multe da­ruri sufleteşti şi trupeşti, ca naţia noastră. Anul nou trebue să în­semne înaire. Nu atât în cele din afară, cât mai vârtos în cele dinlăuntru. Abia atunci anul cel nou va însemna şi o viaţă nouă. Drumul la această viaţă nouă şi mai bună, pe care o aşteptăm cu creştinească nădejde, duce prin Hristos şi cu Hristos, care mai ales cu acest prilej al schimbării anului ne adresează îndem­nul: «Urmaţi-mi Mie... căci fără de mine nu puteţi face nimic“. Iar hotărându-te să ur­mezi lui Hristos, vei păşi cu încredere nebiruită în anul cel nou. Căci când ştii că Hristos este înaintea ta şi tu îi urmezi Lui, atunci poţi avea încredere că te găseşti pe drumul cel mai bun şi sub conducerea cea mai tare şi mai părintească. Bunul Dumnezeu să vă ajute, iubiţii mei fii sufle­teşti, să puteţi urma lui Hri­stos în anul cel nou, iar nea­mului să-i ajute să purceadă prin voi pe drumul tot mai marilor biruinţe creştineşti. Aceasta este părinteasca urare ce v-o fac de Anul­ Nou. NICOLAE, Arhiepiscop și Mitropolit 2eff. Sfinţire de Episcop în catedrala din Sibiu. Duminecă, la 31 Dec., va avea loc sfinţirea întru epis­cop a înalt Prea Cuviosului arhimandrit, Dr. Vasile Lă­­zărescu, ales să păstorească eparhia ortodoxă bănăţeană a Caransebeşului. Sfinţirea o va face Înalt Prea Sfinţi­tul nostru Mitropolit Nicolae, împreună cu Prea Sfinţia Sa Episcopul Grigore al Aradu­lui, Prea Sfinţia Sa nou ale­sul Episcop Nifon al Huşilor, Prea Sfinţiile Lor Arhiereii Andrei Crişanul de la Oradea şi Vasile de Răşinari. Astfel Sibiul va avea parte de vi­zica acestui înalţi pastori a bisericii noastre. Biserica ca­tedrală, în care „Oastea Dom­nului“ se întruneşte la rugă­ciune şi înălţare sufletească, în fiecare an, va fi locaşul de împărtăşire a dumnezees­­cului dar al arhieriei pentru noul păstor duhovnicesc al sfintei noastre biserici. La această măreaţă săr­bătoare vor participa credin­cioşi din Sibiu şi din împre­­jurimile lui, dornici să fie de faţă la o lucrare sfântă pe care rareori au ocaziunea să o vadă. Uneltirile Ungurilor de la Budapesta au ameţit capul unui număr de deputaţi de la Londra, cărora le-au lunecat condeiele pe o cerere de revizuire a tratatelor de pace. Această bucată de hârtie e mai mult o scânteie care ar aprinde liniştea omeniri întregi şi credem că mai sunt oameni cari în vre­murile de astăzi să nu se joace cu tocul. Nu pentru că s’ar răşlui câte o bucată de pământ ici-colo, trecut dela o stăpânire la alta, dar pentru câtă nedreptate ar deschide şi pen­tru cât sânge nevinovat ar vărsa, ambiţiile nesătule ale magnaţilor dela Budapesta şi mişcările de sport ale deputaţilor londonezi, cu desăvârşire străini de ceea ce e­r fi de lipi­t­ă­ asta ? „Mu­zeul de chirurgie“ din Londra are 30 de mii de schelete­­oasele tru­pului omenesc, legate aşa cum stau dreptate şi luptă pentru apărarea ei. Pe semnatarii cererii de re­vizuire a tratatelor de pace şi ho­tarelor, îi poftim la faţa locului spre a şti ce au semnat şi spre a vedea ce au băut când au semnat. Pentru a răspunde aşa cum trebue ungurilor doritori de revi­zuire şi pentru a da informaţiuni drepte celor ce sunt înşelaţi de plângerile ungurilor, la îndemnul d-lui Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul* s’a înfiinţat la Bucureşti o Ligă antirevizionistă. Comitetul acestei Ligi a fost alcă­tuit în zilele trecute, având în frunte bărbaţi din toate părţile ţării. Vrem s’o vedem la lucru, în om­. La ce le-ar folosi chiar atâtea? Ce plăcere o fi să le păzească!

Next