Lumina Satelor, 1934 (Anul 13, nr. 1-52)

1934-07-22 / nr. 30

Pag. 2 mult de jumătate din populaţie, sub coasa lui. Toate acestea se­ceră mai fără milă decât Irod de odinioară. Despre ele însă s’a ocu­pat, la ceasul acesta de seară, oa­menii cu cădere în cele doftori­ceşti. Mai adăogaţi la acestea ne­ştiinţa de carte într’o măsură ne­iertat de mare apoi vrăşmăşiile politice din sat care fac pustiire sufletească. i. pr. Oprișan. (Urmează). LUMINA SATELOR 0 nouă reformă administrativă. Se va reduce la jumătate numărul judeţelor. Prefecţii vor fi numiţi pe viaţă. Legea administrativă votată de guvernul liberal în anul 1925 a fost de atunci încoaci modifi­cată şi cârpită de toate guvernele câte s’au perândat la cârma ţării. Fiecare guvern a modificat legea după cum dictau interesele partidului din care făcea parte. încă de la înscăunarea sa la cârma statului, actualul guvern a anunţat că va veni cu o nouă re­formă administrativă, care va aşeza administraţia ţării pe noul temelii. Prin noua lege administrativă care se va vota probabil în toamn­ă se va face o nouă împărţire ad-­ ministrativă a ţării, în aşa fel ca numărul judeţelor să nu fie mai mare de 36. O altă inovaţie care se va introduce în noua lege este numi­rea prefecţilor de judeţ pe viaţă. Bine­înţeles nici un prefect de judeţ nu va fi recrutat ca azi din oameni politici, ci din persoane cari nu fac parte din partide po­litice. La numirea de prefecţi vor fi consultate toate partidele poli­tice şi numirea se va face pe cât va fi posibil cu asentimentul (în­voirea) tuturor. Acestea ar fi bazele princi­pale, cunoscute până acum a nouii legi administrative. Ar fi de dorit ca să se pună odată capăt prea deselor modifi­cări a acestei legi principale. Iar pentru ca noua lege să fie cât de bună și trainică ar trebui ca toate partidele politice să-şi dea concursul la întocmirea ei. Suntem informaţi că guver­nul va şi cere acest concurs par­tidelor politice din opoziție. Toate partidele sunt datoare să dea­cest concurs. Numai aşa se va prea alcătui o lege bună şi trainică­. Prea mult se fură In ţara noastră. In anii din urmă s’au furat peste 3 şl jumătate miliarde din vi­stieria ţării. — De ce nu se pedepsesc hoţii? Cu ocazia desbaterilor în ju­rul votării bugetului pe anul acesta, un deputat, cu numele Dr. Nicolae Leon, profesor la Universitatea din Cluj, a arătat într’o cuvântare pri­cinile pentru cari nu se mai ajung banii ca să se acopere cheltuielile ţării, iar bugetele să încheie an cu an cu deficite de miliarde. In primul rând, a spus depu­tatul Leon, cauza pentru care nu se mai ajung banii, e că se face prea mare risipă. A doua e că mulţi slujbaşi se lasă mituiţi şi scutesc de biruri tocmai pe cei mai înstăriţi, cari ar putea plăti şi în al treilea rând, că din venitele ţării, plătite cu atâta trudă de cetăţeni, se fură îngrozitor de mult. Din o listă a ministerelor şi a serviciilor publice şi a sumelor ce s’au furat dela fiecare în ul­timii ani, pe care a cetit-o numitul deputat în parlament, reiese că su­mele furate dela acestea se urcă la peste 3 miliarde şi jumătate Lei. Iată de unde şi cât s’a furat, după spusele dlui deputat Leon: Dela ministerul armatei 2 mi­liarde 812 milioane, dela ministerul de finanţe aproape 182 milioane, dela ministerul instrucţiunii aproape 30 milioane, dela ministerul agri­culturii peste 65 milioane, dela mi­nisterul de interne 19 milioane, dela ministerul lucrărilor publice peste 16 milioane, dela ministerul sănă­tăţii aproape 4 milioane, dela mi­nisterul justiţiei peste 18 milioane, dela ministerul de externe trei ju­mătate milioane, dela Casa auto­nomă C. F. R. peste 274 milioane, dela Poştă aproape 15 milioane, dela Casa Pădurilor aproape 63 milioane, dela Monopolul tutunului aproape 2 milioane, iar dela Ca­merele de agricultură peste 17 şi jumătate milioane. Arătând aceste furături, de­putatul Dr. N. Leon, a spus — ceea ce de altfel ştie toată lumea — că pentru săvârşirea lor n’a fost încă nimeni pedepsit. Actualul guvern care a pro­mis la venirea sa la cârmă că va aduce ordine şi va înscăuna cin­stea în mânuirea banului public, are datoria să caute şi să desco­pere pe cei ce s’au îmbogăţit pră­­dând visteria ţării şi să se aplice pedeapsa ce li­ se cuvine. Banii înapoi, iar cu dânşii să înfunde ocna. Iar pe viitor pentru cei ce fură banii statului să se introducă pedeapsa cu moarte. Altcum aceştia ne sapă mor­mântul şi ne fac de râsul lumii­­ întregi. Săteni atacaţi de o haită de lupi turbaţi. Un sătean moare turbat. Mai mulţi săteni, din comuna Nereju, judeţul Putna, pe când se întorceau cu carăle dela târg, au fost atacaţi de o haită de lupi tur­baţi. Intre săteni şi lupi s’a în­cins o adevărată luptă. Un lup s’a repezit în spate la săteanul Şerban Postolache, apucându-l de ceafă. Numai cu mare greutate fiara a fost culcată la pământ. Alţi 14 săteni au fost deasemenea muşcaţi. Toţi sătenii muşcaţi, au fost trimişi la Bucureşti pentru a fi tra­taţi contra turbării. Săteanul Şer­ban Postolache a murit în spital în chinuri groaznice, fiind apucat de turbare. ânoiți-vă abonamentul la foaie. Nr 30 Germania plănueşte să atace Rusia. Armatele germane în acest caz ar năvăli în Cehoslovacia, România şi Ţările Baltice. Ziarul elveţian „Journal des Nations“, publică un articol în le­gătură cu desfiinţarea partidului hitlerist din România, în care face interesante destăinuiri asupra pla­nurilor Germaniei. Numitul ziar spune că spionii germani au lucrat cot la cot în Transilvania cu spionii unguri. In timpul din urmă spionii germani au început să lucreze mai ales în Basarabia. Se credea la început că spio­najul german în România n’ar avea nici un rost, întrucât Germania n’ar avea nici o posibilitate să atace România. S’a lămurit însă şi aceasta chestiune — continuă ziarul el­veţian. Germania plănueşte să atace Rusia pentru a cuceri întinse re­giuni ale Rusiei dintre Marea Nea­gră şi Marea Baltică. Conform acestui plan, arma­tele germane ar urma să treacă prin Cehoslovacia în România şi să cadă în spatele armatei ruseşti. O altă armată germană ar urma să năvălească în Rusia, trecând peste ţările baltice. In acest scop Germania a în­cheiat cu Polonia un pact de amiciţie. Aşa ar fi, dacă România, Ce­hoslovacia şi cu aliatele lor ar sta cu mâinile în sân. Elevii ucigaşi au fost condamnaţi. La tribunalul din Bucureşti s-a judecat şapte zile dea rândul pro­cesul celor trei elevi de liceu: Pe­tre Dinescu, Ioan Răşcanu şi Petre I. Grigoriu, care au ucis pe depu­tatul Eusebiu Popoviciu pentru a-l jefui. Au încercat advocaţii apără­tori ai elevilor ucigaşi să-i scoată nevinovaţi, arătând că nu ei ar fi vina pentru fapta lor, ci cărţile cari le-au cetit, cinematograful care l-au cercetat şi societatea stricată de azi a marilor oraşe, dar toate motivele acestea au fost răsturnate şi ucigaşii şi-au luat răsplata. După ce au ascultat cu mare atenţiune timp de 7 zile de-a rân­­dul toate cuvântările apărătorilor elevilor criminali precum şi cu­vântul de acuzare al procurorului, judecătorii s-au retras să chibzu­­iască şi să hotărască asupra vi­novăţiei criminalilor şi a pedepsei ce trebue să li­ se aplice. Tribunalul a condamnat pe Petre Dinescu la 12 ani închisoare, pe Ion I. Răşcanu la 10 ani iar pe Petre I. Grigoriu la 3 ani în­chisoare. Sentinţa a produs o adâncă impresie, nu atât asupra crimina­lilor — cari au rămas nepăsători la auzul ei — ci mai mult asupra mulţimei prin care a trecut un fior. Mama unuia dintre condam­naţi, care era de faţă, la auzul sentinţei a dat un ţipăt ca sub junghietura unui cuţit. Ar fi trebuit să-l facă dânsa să plângă pe cel pentru care şi-a vărsat lacrimile acum. Căci prea sunt lăsaţi de voe copiii de azi, care prea puţin le pasă de părinţi. Şi iată unde duce acest des­măţ! Puternică explozie lângă Bucureşti. O magazie cu granate vechi aruncată în aer. — Un soldat rănit şi alţi doi dispăruţi. In dimineaţa zilei de 16 i. c., pe la orele 5 şi jumătate, o pu­ternică explozie s’a produs la for­tul Tunari (Otopeni), din împreju­rimile Capitalei. In acest fort era o magazie, în care erau depozi­tate 100 mii granate vechi ruseşti, din timpul războiului, cari urmau să fie distruse. Nu se ştie din ce pricină acest material s’a aprins şi a explodat. Explozia a fost atât de pu­ternică, încât a zguduit geamurile edificiilor din Capitală, iar la ca­sele din comunele Tunari, Otopeni­­de­ Sus şi de­ Jos şi Ştefăneşti, toate geamurile au fost sparte, iar la câteva locuinţe au căzut tava­­nurile. Pe locul unde a fost magazia, a rămas o groapă largă de 50 me­tri şi adâncă de 15 metri. Soldatul Manea Marin, care era de santinelă, a fost rănit grav. Arma, care o avea în mână, a fost aflată prefăcută în bucăţi, aruncată la distanţă de o sută de metri. Alţi doi soldaţi nu au putut fi aflaţi. In jurul exploziei pe o întin­dere de 200 metri sunt numai bo­lovani de pământ. Lanurile de porumb şi trifoi din împrejurimi au fost nimicite. Explozia a desvelit acoperi­șul dela alte două magazii mari cu obuze. Dacă și acestea ar fi luat foc, s’a fi produs un adevă­rat dezastru. Şi-a perdut nevasta la cârţi. Un caz nemaiauzit s-a întâm­plat acum câtva timp, la Varşovia. Un cunoscut comerciant, ju­când cărţi, cu un prieten al său, mare moşier, şi-a perdut toată averea. Nemaiavând bani, comercian­tul a propus amicului său să mai joace o partidă şi dacă o va câ­ştiga şi pe aceasta, să-i cedeze pe trei ani pe soţia sa de o frumu­seţe rară. Amicul primi propunerea şi câştigă partida. Femeia nu vru, însă, să înde­plinească angajamentul luat de soţul ei. Atunci, acesta propune mo­şierului să-i cedeze pe o soră de 17 ani a soţiei sale. Târgul s-a făcut şi fata a tre­cut în stăpânirea moşierului. Ea s’a săturat însă, curând, de traiul dus, şi în urma sfatului unei ve­cine, a reclamat cazul autorităţilor. Comerciantul şi moşierul au fost arestaţi şi vor fi daţi în judecată. Iată unde duce patima jocului de cărţi.

Next