Lumina Satelor, 1935 (Anul 14, nr. 1-52)

1935-09-15 / nr. 38

Anul XIV. §it»t% 15 Septemvrie ,:«351 Nr. 38 „Dinţii de lei sunt dinţii pica»­tuia­, care omoară sufletele oamenilor". I. Strah 21, 3. Abonamentul pe na an .Lumina Satelor“ şi »Oastea Domnului* Lei 180. »Lumina Satelor“ singură...........................„ 90. „Oastea Domnului“ singură...........................„ 90. Amăndouă foile pe jumătate de an ... „ 99. Pe trei luni...................................................... 45. Pentru America 3 dolari. Redactata de as comitet sub patronajul L P. S. Salo­n 11 tropo­ti­tului NICOLAE al Ardealului. Foaie aăptăaaânată peatra popor IiiMWimlIHIHUIWWMUMUMUiillUINlUUfWIUI .Hristoa este mai salate de toate și toate Ut/u dânsul sânt 8Si*ait“. Coloseni 1, 17. FECIOARA DELA JIU. Desvelirea monumentului Ec­at­erinei Teodoroiu. Serbările dela Tg.-Jiu. A luat parte și M. Sa Regele Carol 11. Duminecă în 8 Septemvrie a. c. au avut loc la Târgu-Jiu marile serbări ale desvelirii monumentu­lui eroinei Ecaterina Teodoroiu. Sublocotenentul Ecaterina Teodoromn­ian .Fecioara dela Jiu* s’a născut in anul 1898 în Văde­­nii-Gorjului. Faţă de ţărani, a în­văţat şcoală în satul natal şi apoi la Bucureşti. Războiul cel mare a găsit-o ca cercetase In Tr.-Jiu. După ce a luat parte la lup­tele dela podul Jiului, Ecaterina Teodoronn, suflet viteaz, îmbracă uniforma militară şi ia parte la lap­tele de la Jiu, unde este luată pri­zonieră, reuşind apoi să fugă de la duşmani. Mai târziu este rănită la amân­două picioarele, dar suferă în tă­cere până la însănătoşire. Pentru vitejia sa, Regele Ferdinand o nu­meşte sublocotenent onorific. Fecioara dela Jiu a murit In luptele dela Muncelu, luptând vi­tejeşte In fruntea plutonului pe care-1 comanda. Iată cine a fost Fecioara dela Jiu, şi iată pentru ce, la desveli­rea monumentului său a luat parte însuşi M. Sa Regele Carol II şi în­treg guvernul ţării. Majestatea Sa Regele nostru iubit, a rostit cu acest prilej urmă­toarea cuvântare! „ Comemorarea de astăzi trebuie să depăşească cadrul strâmt al acestei pieţe. Prăznuind eroismul unei fete din Gorj, noi sărbăto­rim, astăzi, virtuţile unui neam întreg. In aceste crâncene pierderi, pe cari ni le-a pricinuit întregi­rea Neamului nostru, sacrificiul României nu ar fi fost întreg dacă nu ar fi fost şi acela al acestei ţărance. Moartea ei e moarte vite­jească, de ostaş, — dar mai ales sacrificiul unei credinţe şi al unei energii care n'ar fi putut fi oprită de nici o piedică. Monumentul acesta, aci pe plaiurile Gorjului, formează şi în­cheie astăzi triunghiul credinţei şi al sacrificiilor noastre din război: Curtea de Argeş-mormântul Suveranilor, Bucureşti-Eroul Necunoscut, iar aci mormântul unei eroine pe care o cunoaşteţi. Conducerea Neamului, — trecutul istoric cunoscut, — şi dincolo, partea miste­rului, ceeace nu se cunoaşte şi ceea ce datorim noi toţi viitorului Nea­mului nostru. In acest gând, fie ca această piatră să rămână generaţiilor de mâine o veşnică pildă de credinţă, de avânt şi de energie­. Fecioara Maria. Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, Cu rugi fierbinţi pe buze, lumea Te adoră, In caldă resemnare şi gândul meu pătrunde, Sfinţenia Ta cerească, oricând şi oriunde. Din toată omenirea, ai fost învrednicită, De Duhul Sfânt să fii Tu singură umbrită, Iar Tatăl să-Ţi trimită solie cerească, Voinţa Sa divină Ţie să-Ţi vestească. Că Tu vei naşte pe Mântuitorul lumii, Învingătorul satanei, biruitorul lumii. Prin Tine se’mpreună puterile cereşti, Cu neputinţa noastră, a firii pământeşti. Veseleşte-le Maicăi cu dar dăruită, Fecioară preasfântă şi neprihănită. Toate neamurile slăvind le fericesc, le cântă în imne şi le preamăresc. Pr. Coriolan Drăgan. Pentru fraţii cari ne-au cerut cruciuliţe. Avizăm cu bucurie pe fraţii ostaşi, cari ne-au cerut cruciuliţe de ale Oastei, că suntem în măsura de-a le putea trimite. Cruciuliţele, pentru vama cea mare pe care a trebuit s’o plătim, costă Lei 50 bucata. Doritorii vor trimite banii înainte. stiUMHiiHwaaswuuuwu^^ «mat Semne noui la Maglavit. Aproape toţi pelerinii cari se întorc de la Maglavit pove­stesc despre faptele minunate cari se petrec zi de zi, la lo­cul cu buturugi. Intre altele este şi vindecarea minunată a unui tânăr surd şi mut în vâr­stă de 27 ani. Tânărul suferea de această boală încă din anul 1929, în urma unui trăsnet In săptămâna trecută, dor­mind într’o noapte în jurul crucilor de pe locul cu butu­rugi, tânărul s’a sculat deodată din somn începând să vor­bească. Tânărul spunea că ci­neva îmbrăcat în alb, s’a ară­tat în vis şi­­ a spus: scoa­­lă-te şi vorbeşte. Minunea acea­sta a mişcat adânc sufletele miilor de pelerini. O altă faptă minunată care vine să întărească adevărul despre vedeniile lui Petrache Lupu, este întâmplarea unuia care a râs şi l-a înjurat pe cioban. Ajungându-i pedeapsa dumnezeiască, omul a rămas înţepenit cu limba scoasă din gură şi făcând spume. Dus pe braţe înaintea lui Petrache Lupu, ciobanul s’a rugat pen­tru bolnav şi îndată acesta s’a făcut sănătos. Şi încă şi alte minuni s’au petrecut la Maglavit cari întă­resc zi de zi că pământul dela Maglavit este loc sfânt. Despre cele ce ne va fi dat să vedem înşine cu ochii noştri la Maglavit vom scrie în numărul viitor, după întoar­cerea din pelerinaj, Petrache Lupu, vorbind mulţimilor. Scumpetea cărţilor de şcoală. Cu toate că se vorbise acum câtva timp de un viitor monopol de stat al cărţilor de şcoală, noul an şcolar a Început şi cărţile nu s’au mai ieftinit. Dimpotrivă, unele cărţi noui se vând mai scumpe decât cele de până acum. Abecedarele şi unele cărţi de cetire costă până la 60 Lei o carte. Nu ştim ce se vor face bieţii să­teni, cari au câte patru şi cinci copii la şcoală. Laolaltă cărţile acestor copii costă până la o mie Lei. Se vor împăca ţăranii care să-şi vândă recolta pe nişte preţuri de nimic ca să deia apoi banii pe cărţi nouă? Pentru că mai este un rău. Mai In fiecare an se tipăresc tot alte cărţi şcolare scrise tot de alţi autori. Din pricina aceasta şcolarii nu-şi pot cumpăra cărţi vechi car ar costa mai puţin, după cum căr­ţile lor nu şi le pot vinde altora din clase mai mici. Vina acestor schimbări o poartă tot politica de partid. Acea­sta înseamnă că fiecare partid, odată ajuns la putere va neso­coti cărţile şcolare scrise de alţi politicieni şi Ie va Inlocui cu al­tele nouă scrise de oameni din sânul său. Este vremea să se pună Insă odată rânduială in treaba aceasta a cărţilor de şcoală. Dacă statul sileşte pe ţara şi să-şi deie copiii la şcoală, apoi are şi datoria să-i pună la îndemână cărţi ieftine.

Next