Lumina Satelor, 1937 (Anul 16, nr. 1-52)
1935-01-01 / nr. 1
Pag. 2 LUMINA SATELOR Pastorala de Crăciun a I. P. S. S. Miron, Patriarhul României. I. P. S. S. Miron, Patriarhul României, a trimis, cu prilejul sărbătorii Naşterii Domnului, o minunată scrisoare pastorală, combătând cu mult temeiu fiara veacului al XX-lea, comunismul. — Dăm mai jos spicuiri pentru cititorii foilor noastre. Distragerea familei, — didragiru prapr «tații fi (atfttareraa ierarhiei «oii de, o»ntt p« ierarhia ■ friad* a valorilor, aia aa® Di® iesea a Inevatrat li cup 4«a■ebit p« om, laț* la altal, — ««ta nopal la altiad fi oaandl «lupă Iirmft « Ca »aa'amdul Go nanii aut videază — dapaaam «al«® — matana, luă ido o« o«atra »I (Jiirer ■alai, pe oftid Cr«ftial«®al dă latâiat de «afietaiai, «vftai ia diri- 8altor al vieţii jc Diaa'Zta Cat el a Joaaiaft aata •ntmdzirea ornulai pria Cornmt«®, f*tft do Iiftitai«a ii prin CreftiaUml Câol daa « diatrnt ti and liat, «• oalei cavftitorii fl deci a convingerii, aiftr«a rea apoUle? Cine a contribuit la iaift'urare« ■olaviel, la duo«r«a demnității I« net) fa familie, la p otegairea copitulat? Crefti dimii. E* a ridicat fa* milia, «1*1« o«inioa, Ia rangd de talaftifân ă fia (idreptat testa ateada spre cei m*l neoproai|t dintre oameni, le bilaavi ori itrapi, ori papilaşi ds alte aevol. Ctae a fost cel mai * praxist de darsrila cal ir nenorocit la viati, ciae a trlit mal mait primre pa 4 toff, spre a le laaifs «Ufa p ia la* ralaS «alieteaiif fi ajitorla aulă fl la foamete, dacat Dommt HM«io«? De aceie aftrtartrii $1 Isdaeil IL oridoaa fi L deccoaildirao, spunând a Ici la osmml oitofi gtz daiefte. lar Dimaat H»«to« le iai* paadea răspicați .Am veait, «a eham na pa cel d «pți. ol p« o«l păcătoși, la poc&lnia*. Creitiolimol apoitollo pane ta practică cornant ta tea iabidi (a ■la iba ajataririi deaproapelai, tar na violența la ««rvlalal oomaaitftții maiad alei Acel sfânt pariate bisericesc, pe care oaii aderenți ai oomanlimalei au câutat să I de-ila"« «aițiaiiv al doctrinei lor, Siaatal Iota Q I A 1« Air, dayl a«l mii (nara «isjaatjr «1 a«lor nenorociți gl Ud alu o arge*, ! gg in «preanai la cargaHdle «41«, la allot fi proprietat««, panoa «ie «1 to«t« tradț otarie «lez’in na, TrUteta aa «ne prodani «ă asle', dapâiam mail a on «4 «i panda aa pornise dal« pogâtli, d «ran long st Q««3. cum ipne stru Pa aie, dl a d «p »z't dai le «aliatei* ( it la tal liai H •loitoon O ali«a XXX/al U Epatota ofttra Codat« ij. Fimliia aa creytiaeical el ayezlml »t a lo«t Hm ca aoeattă mmr* Iacă dda creatlaae; datele cocUla ie spdtaa«o pa nsroila d«og«plta ala oaaea'o yl sjftad'nll« tor daosaolt« (îl (o«n Hi* «o«ton, O ama VIII. I. Comned). Alică Sfântul Pariate tălmăcește sub alta (armă, tnv*tgtara plidal d*tă dt 3omaal Hsmicu ea-Ma implinire a talanţilor fi foloslraa lor. Iotreaga triati socială a poporalal noitra d«la sate ««te la tocată pe t«milla tabidl de a oro apalal. La ligropădaa*, la aati, la prtzilea, la toate ob! »larii« popul ajatorar«« daaproapalat aa mta care, h«mne, chiar vita di oră* silă fi malta alte lapte de mlâ. Ies la Ivaală ca la al ci aa alt popor. Fiecare «at ara n«oatladiofl «*!, loviţi da «o«ră Pâ 1« a suc; oameail aa aatat aa cele strict □ea««are, lacăt almeal a’a murit de foame. Cina îl «mal na ss combit« ca vorba, ci ca !«pta areytiaefti, ditpirâod aa fitonsrecal, cân soseta lamina soarslai. La mia* fivăţitadior Dom lalai Hotoi fl «at ale« trăirea vieţii orsytlo« după modelai SSa «tal Slmților Sil. doboară la plmâat toate lacarcările «stanice, ca ei în cumnata faptura a Dmaalal Huta« din posti«. O veste îmbucurătoare. Peste 200 de evrei din Capitală voesc să treacă la creştinism. Ziarele din Capitală ne aduc vestea îmbucurătoare, că peste 200 de intelectuali evrei doresc să treacă la creştinism, la acest scop au trimis o delegaţie de fruntaşi ai lor la Iaalt Prea Sfinţitul Patriarh Miron, coraunicându-i această dorinţă şi rugându-l să-i primească în sânul sfintei noastre biserici ortodoxe. Ei mai spun că, fiind născuţi în România, s-au unit cu durerile şi bucuriile neamului nostru şi de aceea primesc şi credinţa noastră. După botez ei vor să creeze o parohie proprie, in fundii şi obligaţii să-şi clădească o biserică frumoasă, la care se vor strânge toţi evreii botezaţi din Bucureşti. Unii dintre fraţii noştri creştini, pun la îndoială sinceritatea acestor evrei, noi însă credem că această trecere la creştinism este un mare semn al vremii noastre, o împlinire a Sfintelor Scripturi. Cine vrea să înţeleagă acest semn, să citească cu luare aminte in Epistola către Romani, capitolul 9, 10 şi 11 şi vor vedea că sunt prezise aceste vremuri. Dorim din tot sufletul ca viitorii noştri fraţi evrei să găsească între noi acel «Mediu Creştin», care să-i ajute să înţeleagă frumuseţea şi măreţia Evangheliei Domnului nostru Isus Hristos. DE ANUL NOU. Trient a fraţi anul oteh u Iar nou an teea», Cdldtor, o Hb tag a in luata Stat o elipi îl gândeşte. Ci at fient tn anal dela Ci'« acu na «a ifd'stit*, Adunata tu at eonoa'd Ca'i na «a putreeette? Ti al du tui Mul ta Donnal Ca ii gut« nt’n.etai, D n emănlul e«i de stați Din Uuorul mu ea if Dania«ta, eă'biUoarea Fott-al ta la Lltu'ghli, La Bi«'icuți frate Si ta-adipi din apa d« f Căli nooft o, frâttoar» In rugi iftnta-al ui'tcul, Căli o fant Uesift d« toate Căfl idraet at miluit f Mai preiui da toale-aentici Iabii-al iu p* durninl, Di-ai ooit ea pdrtiţii Sui tu eerurl ea tă al? Diat fieui a «««tea toate Vil putea fi fi'leit, Iar d* au, Ui »pun acuma Că’nsaăar ii-ai oltenit. Iată anul nou $o»»fi» Viat a nouă ca »d’nctpl, Si mond i« a*l maint« Omul otshu, ca sd irăettl. Toată »lata ta d»acuma Luisus «d U-o prtdai, Șt sd L rogi cu umilință Căt In lume o sd stat. Cint țtli dragă frate Anul d»i’ poatt să fi», Cat din urmă an din vtaid A'ât mie, eat ft fis Cin» file, poat» mâine Domnul trâni o sd i» chim», Sat sd lași ateta cată Bogiit» gt aper». Vino d»el Iubit» frai» Ca cu anul ea »» neep», Să trăim fi noi ptata Cum lut DumniMiU tl plac». Na tn Jocuri si’n befl» Nu tn pofteie deşarte, Ci cu Domnul frattoar» Viata ia sd aibd pari». (Nevredaicul ostas al Domanial) Războiul din Spania. Lupte mari In jurul Madridului. Armata naţionalista a început un atac hotărâtor împotriva Madridului. Trupele generalului Franco au trecut râul Maazaaares, punând în primejdie poziţile guvernamentale. Vase de războiu in apele spaniole. In urma prinderii unui vapor gerant de către guvernamentali, mai multe vapoare de războiu geriene se îndreptează spre Bilbao, spre a cere eliberarea vasului prins. Pe de altă parte Rusia sovietică a trimis 25 submarine în apele spaniole, cu scopul de a torpila (bombarda) orice vas, care ar ataca vapoarele sovietice, cari aduc armament în Spania. Se ştie, de altfel, că scopul Rusiei este provocarea războiului mondial, care, crede ea, ar face ca bolşevismul să se întindă şi în celelalte ţări. Dumnezeu însă va feri lumea de o aşa de mare urgie. Din grozăviile războiului. După mărturia celor 7 legionari români, cari s’au dus în Spania să lupte împotriva comuniştilor, grosul trupelor bolşevice e compus dia comunişti ruşi şi din dani veniţi din toată lumea, în special din Germania, cei refugiaţi după introducerea regimului naţionalist-socialist. Urmează la rând comuniştii francezi şi puţini englezi. Îe teritoriile din stăpânirea comuniştilor se refugiază zilnic mii de spanioli în provinciile ocupate de naţionalişti, povestind grozăvii. Omorurile în massă sunt ceva comun în lagărul marxist, iar puţinii spanioli cari mai luptă în rândurile comuniste au de ales între focurile naţionaliste din faţă şi cele ruseşti din spate, dacă dau înapoi. De la începutul războiului şi până acum au fost ucişi 17 mii preoţi şi arse 20 mii de biserici. Un demers al Franţei şi al Angliei. Franţa şi Anglia au făcut un demers pe lângă guvernele din Berlin, Moscova, Roma şi Lisabona pentru a opri trimiterea de voluntari la războiul din Spania. la acelaş timp, însă, In Franţa sunt recrutaţi 25 mii de tineri comunişti, pentru a trimite în ajutorul Madridului bolşevic. Noaptea de anul nou. Oilafii Domnului vom petrace noaptea dt anul nou o« o noapte a Domnoml. Aceasta apr* deoieblra de ceice înţeleg să se îmbete la această noapte, «aa sft se Iadaleta ceaicâ ca foc de cărţi, oa globarl ««a alte basooade pftgâ* naşU. Ostaşii vor patrece In prireghtrv, mulţumind banalii Daanozea penta tot ce ni-a dirait Ia trecut si ti ragftoiaae pentra »latorul alft.it la viitor. Ca la toţi «oii vom l«pe gi la Sibiu «oeaitft priveghare şi apoi vom aştepta rapoarte dala Irontai, ca bacarlile dn «oeaitft noaptea Dome aloL Nr. I