Lumina Satelor, 1937 (Anul 16, nr. 1-52)

1935-01-01 / nr. 1

Pag. 2 LUMINA SATELOR Pastorala de Crăciun a I. P. S. S. Miron, Patriarhul României. I. P. S. S. Miron, Patriarhul României, a trimis, cu pri­­lejul sărbătorii Naşterii Domnului, o minunată scrisoare pastorală, combătând cu mult temeiu fiara veacului al XX-lea, comunismul. — Dăm mai jos spicuiri pentru cititorii foilor noastre. Distragerea fam­ilei, — didra­­giru prapr «tații fi (atfttareraa ie­rarhiei «oii de, o»ntt p« ierarhia ■ friad* a valorilor, aia aa® Di® iesea a Inevatrat li cup 4«a­­■ebit p« om, laț* la altal, — ««ta nopal la altiad fi oaa­­ndl «lup­ă Iirmft « Ca »aa'amdul Go nanii aut videază — dapaaam «al«® — ma­­tana, luă ido o« o«atra »I (Jiirer ■alai, pe oftid Cr«ftial«®al dă la­­tâiat de «afietaiai, «vftai ia diri- 8altor al vieţii jc Diaa'Zta Cat el a Joaaiaft aata •ntmdzirea ornu­­lai pria Cornmt«®, f*tft do Iiftita­i«a ii prin CreftiaUml Câol d­aa « diatrnt ti and liat, «• oalei cavftitorii fl deci a convingerii, aiftr«a rea apoUle? Cine a contribuit la iaift'urare« ■olaviel, la du­o«r«a demnității I« net) fa familie, la p­ otegairea co­­pitulat? Crefti dimii. E* a ridicat fa* milia, «1*1« o«inioa, Ia rangd de talaft­ifân ă fia (idreptat testa ateada spre cei m*l neoproai|t din­tre oameni, l­e bilaavi ori itrapi, ori papilaşi ds alte aevol. Ctae a fost cel mai * praxist de darsrila cal ir nenorocit la viati, ciae a trlit mal mait primre pa 4 toff, spre a le laaifs «Ufa p ia la* ralaS «alieteaiif fi ajitorla aulă fl la foamete, dacat Dom­mt HM­­«io«? De aceie aftrtartrii $1 Isdaeil IL orid­oaa fi L deccoaildirao, sp­u­nând a Ici la osmml o­­itofi gtz daiefte. lar Dimaat H­»«to« le iai* paadea răspicați .Am veait, «a eham na pa cel d «pți. ol p« o«l păcătoși, la poc&lnia*. Creitiolimol apoitollo pane ta practică cornant ta tea iabidi (a ■la iba ajataririi deaproapelai, tar na violența la ««rvlalal oomaaitftții maiad alei Acel sfânt pariate bi­sericesc, pe care oaii aderenți ai oomanlimalei au câutat să I de-ila"« «aițiaiiv al doctrinei lor, Siaatal Iota Q I A 1« Air, dayl a«l mii (nara «isjaatjr «1 a«lor ne­norociți gl Ud alu o arge*, ! gg in «prean­ai la cargaHdle «41«, la allot fi proprietat««, pa­noa «ie «1 to«t« tradț otarie «lez’in na, TrUteta aa «ne prodani «ă­ asle', dapâiam mail a on «4 «i panda aa pornise dal« pogâtli, d «ran long st Q««3. cum ipne stru Pa aie, dl a d «p »z't dai le «aliatei* ( it la tal liai H •loitoon O ali«a XXX/al U Epatota­­ ofttra Codat« ij. Fimliia aa creytiaeical el aye­­zlml »t a lo«t Hm ca aoeattă mmr* Iacă dda creatlaae; d­atele cocUla ie spd­taa«o pa nsroila d«og«plta ala oaaea'o yl sjfta­­d'nll« tor daosaolt« (îl (o«n Hi* «o«ton, O ama VIII. I. Comned). Alică Sfâ­ntul Pariate tălmăcește sub alta (armă, tnv*tgtara plidal d*tă dt 3omaal Hsmicu ea-Ma implinire a talanţilor fi folosl­­raa lor. Iotreaga triati socială a po­­poralal noitra d«la sate ««te la tocată pe t«milla tabidl de a oro a­­palal. La ligropăd­aa*, la aa­­ti, la prtzilea, la toate ob! »larii« po­pul ajatorar«« daaproapalat aa mta care, h«mne, chiar vita di oră* silă fi malta alte lapte de mlâ. Ies la Ivaală ca la al ci aa alt po­por. Fiecare «at ara n«oatladiofl­ «*!, loviţi da «o«ră Pâ 1« a suc; oameail­­ aa a­atat aa cele strict □ea««are, lacăt almeal a’a murit de foame. Cina îl «mal na ss combit« ca vorba, ci ca !«pta areytiaefti, ditpirâod aa fitonsrecal, cân­ so­se­­ta lamina soarslai. La mia* fi­­văţitadior Dom lalai Hotoi fl «at ale« trăirea vieţii orsytlo« după modelai SSa «tal Slmților Sil. do­boară la plmâat toate lacarcările «stanice, ca ei î­n cumnata fapt­­u­ra a Dmaalal H­uta« din posti«. O veste îmbucurătoare. Peste 200 de evrei din Capitală voesc să treacă la creştinism. Ziarele din Capitală ne aduc vestea îmbucurătoare, că peste 200 de intelectuali evrei doresc să treacă la creştinism, la acest scop au trimis o de­legaţie de fruntaşi ai lor la Iaalt Prea Sfinţitul Patriarh Miron, coraunicându-i această dorinţă şi rugându-l să-i pri­mească în sânul sfintei noa­stre biserici ortodoxe. Ei mai spun că, fiind năs­cuţi în România, s-au unit cu durerile şi bucuriile neamului nostru şi de aceea primesc şi credinţa noastră. După botez ei vor să creeze o parohie proprie, in­ fundii şi oblig­aţii să-şi clă­dească o biserică frumoasă, la care se vor strânge toţi evreii botezaţi din Bucureşti. Unii dintre fraţii noştri creştini, pun la îndoială since­ritatea acestor evrei, noi însă credem că această trecere la creştinism este un mare semn al vremii noastre, o împlinire a Sfintelor Scripturi. Cine vrea să înţeleagă acest semn, să citească cu luare aminte in Epistola către Romani, capitolul 9, 10 şi 11 şi vor vedea că sunt prezise aceste vremuri. Dorim din tot sufletul ca viitorii noştri fraţi evrei să găsească între noi acel «Mediu Creştin», care să-i ajute să în­ţeleagă frumuseţea şi măreţia Evangheliei Domnului nostru Isus Hristos. DE ANUL NOU. Trient a fraţi anul oteh u Iar nou an t­eea», Cdldtor, o Hb tag a­ in luata Stat o elipi îl gândeşte. Ci at fient tn anal dela Ci'« acu na «a ifd'stit*, Adunata­ tu at eonoa'd Ca'i na «a putreeette? Ti al du tui Mul ta Donnal Ca ii gut« nt’n­.etai, D n emănlul e«i de stați Din Uuorul mu ea if Dania«ta, eă'biUoarea Fott-al ta la Lltu'ghli, La B­i«'icuți frate Si ta-adipi din apa d­« f Căli nooft o, frâttoar» In rugi iftnta-al ui'tcul, Căli o­ fant Uesift d« toate Căfl idraet at miluit f Mai preiui da toale-aen­tici Iabii-al iu p* durninl, Di-ai ooit ea pdrtiţii Sui tu eerurl ea tă al? Diat fieui a «««tea toate Vil putea fi fi'leit, Iar d* au, Ui »pun acuma Că’nsaăar ii-ai oltenit. Iată anul nou $o»»fi» Viat a nouă ca »d’nctpl, Si mond i« a*l maint« Omul otsh­u, ca sd irăettl. Toată »lata ta d»acuma Lui­­sus «d U-o prtdai, Șt sd L rogi cu umilință Căt In lume o sd stat. Cint țtli dragă frate Anul d»i’ poatt să fi», Cat din urmă an din vtaid A'ât mie, eat ft fis­ Cin» file, poat» mâine Domnul trâni o sd i» chim», S­at sd lași ateta cată Bogiit» gt aper». Vino d»el Iubit» frai» Ca cu anul ea »» neep», Să trăim fi noi ptata Cum lut DumniMiU tl plac». Na tn Jocuri si’n befl» Nu tn pofteie deşarte, Ci cu Domnul frattoar» Viata ia sd aibd pari». (Nevredaicul ostas al Domanial) Războiul din Spania. Lupte mari In jurul Madridului. Armata naţionalista a în­­ceput un atac hotărâtor împo­triva Madridului. Trupele ge­neralului Franco au trecut râul Maazaaares, punând în primej­die poziţile guvernamentale. Vase de războiu in apele spaniole. In urma prinderii unui va­por gerant de către guverna­mentali, mai multe vapoare de războiu geriene se îndrep­­tează spre Bilbao, spre a cere eliberarea vasului prins. Pe de altă parte Rusia sovietică a trimis 25 subma­rine în apele spaniole, cu sco­pul de a torpila (bombarda) orice vas, care ar ataca va­poarele sovietice, cari aduc ar­mament în Spania. Se ştie, de altfel, că sco­pul Rusiei este provocarea războiului mondial, care, crede ea, ar face ca bolşevismul să se întindă şi în celelalte ţări. Dumnezeu însă va feri lumea de o aşa de mare urgie. Din grozăviile războiului. După mărturia celor 7 le­gionari români, cari s’au dus în Spania să lupte împotriva comuniştilor, grosul trupelor bolşevice e compus dia co­munişti ruşi şi din­­ dani ve­niţi din toată lumea, în spe­cial din Germania, cei refugiaţi după introducerea regimului naţionalist-socialist. Urmează la rând comu­niştii francezi şi puţini englezi. έe teritoriile din stăpâ­nirea comuniştilor se refugiază zilnic mii de spanioli în pro­vinciile ocupate de naţionalişti, povestind grozăvii. Omorurile în massă sunt ceva comun în lagărul mar­xist, iar puţinii spanioli cari mai luptă în rândurile comu­niste au de ales între focurile naţionaliste din faţă şi cele ruseşti din spate, dacă dau înapoi. De la începutul războiului şi până acum au fost ucişi 17 mii preoţi şi arse 20 mii de biserici. Un demers al Franţei şi al Angliei. Franţa şi Anglia au făcut un demers pe lângă guvernele din Berlin, Moscova, Roma şi Lisabona pentru a opri trimite­rea de voluntari la războiul din Spania. la acelaş timp, însă, In Franţa sunt recrutaţi 25 mii de tineri comunişti, pentru a­­ trimite în ajutorul Madridului bolşevic. Noaptea de anul nou. Oilafii Do­mnului vom petrace noaptea dt anul nou o« o noapte a Domnoml. Aceasta apr* deoie­­blra de ceice înţeleg să se îmbete la această noapte, «aa sft se Ia­­daleta ceaicâ ca foc de cărţi, oa glob­arl ««a alte basooade pftgâ* naşU. Ostaşii vor patrece In prire­ghtrv, mulţumind banalii Daano­­zea pent­a tot ce ni-a dirait Ia trecut si ti ragftoiaae pentra »la­torul alft.it la viitor. Ca la toţi «oii vom l«pe gi la Sibiu «oeaitft pri­­veghare şi apoi vom aştepta ra­poarte dala Irontai­, ca bacarlile dn «oeaitft noapte­a Dome al­oL Nr. I

Next