Lumina Satelor, 1938 (Anul 17, nr. 1-52)

1938-01-02 / nr. 1

Pag. 2 Situaţia politicei interne a României, este Întocmai ca un an nou, nu ştim ce ▼a aduce. E cam greu de-a face vre-o prorocie, dar se poate totuşi spune, că anul nou politic, re aduce într’ade­­văr ceva nou. In răvaşul nostru din rândul trecut făgăduiam ci­titorilor noştri că vom pu­­blica rezultatele definitive ale alegerilor, arătând, câte mandate de deputat va avea fiecare partid In parlament. Lucrurile s’au schimbat. In alegerile din 20 Dec. trecut partidul liberal car­telat cu Vaida—Iorga, saşii şi rutenii, a obţinut numai 37 la sută din voturi, ur­mând să aibă 150 de depu­taţi în parlament. Partidul „Naţional ţă­rănesc“ 82 de deputaţi ; „To­tul pentru ţară“ 73 de de­putaţi; „Naţional creştinii“ 35 de deputaţi; Georgiştii 16 deputaţi, iar celelalte partide mărunte împreună cu maghiarii vre-o 40 de deputaţi. Astfel stând lucrurile, dl Gh. Tatârâscu, a înţeles că nu va putea lucra în parlament, nea­vând o ma­joritate proprie, cu toate că la senat, a reuşit să aibă majoritate mare. Drept urmare dl Gh. Tătărăscu a prezentat Marţi la ora 4 d. m. dimisia în­tregului guvern. Noul guvern, M. S. Regele a primit dimisia guvernului liberal şi a însărcinat pe dl Octa­­vian Goga cu formarea nou­lui guvern. După ştirile venite din Bucureşti, noul guvern ur­mează să facă alte alegeri. Lista noului guvern: Preşedintele Consiliului de Miniştrii: Octavian Goga. Ministrul Apărării Na­ţionale : General Ion Anto­­nescu. Ministrul Afacerilor Străine: Patrate Micescu. Ministru de Interne : Armand Calineacu. Ministrul Educaţiei Na­ţionale: Ion Petrovici. Ministru de Finanţe: Eugen Savu. Ministrul Industriei şi Comerţului: I. Gigurtu. Ministrul Comunicaţiei : V. Potârcu. Ministru ad interim la Agricultură : V. Potârca. Ministrul Cooperaţiei : Stan Ghiţescu. Ministrul Justiţiei: V. Răduleacu-Mehedinţi. Ministrul Cultelor şi Artelor: I. Lupaş. Ministrul Aviaţiei şi Marinei: Ing. Radu Iri­­mescu. Ministrul Muncii: Gh. C. Cuza. Ministrul Sănătăţii : Dr. G. Banu. Ministru fără portofo­liu: A. C. Cuza. Subsecretari de Stat: General Paul Teodo­­reacu, la Armată. Tilica Ioanid , la Interne. Dinu Simion , la Interne. Alex. Hodea, la Prezi­denţie. Noul guvern a depus jurământul în seara zilei de 28 Decemvrie. Din felul de constituire a noului guvern se vede că unii membrii ai lui au ieşit din partidul naţional­­ţărănesc şi au intrat în par­tidul naţional-creştin. întrebarea care se pune e: se va sprijini noul gu­vern pe parlamentul în for­maţiunea cu care a ieşit din ultimele alegeri ori va face alegeri nouă? Astăzi încă nu putem şti. In tot cazul la consti­tuirea noului guvern s’a ţi­nut seamă că opinia pu­blică a ţării merge hotărîtă în direcţia naţionalismuîui. Acesta e faptul care ne umple inimile de bucurie, fiindcă e limpede că numai printr’un naţionalism lumi­nat şi conştient de marile interese ale neamului ro­mânesc, se va putea con­solida statul nostru pe te­melii nezdruncinate. Răvaş politic. Anul nou şi situaţia politică. O PISICĂ turbată a văduvei Iuliana Asztalos din Tg. Mureş, a sgttriat zece persoane, apoi a mu­rit. Toţi cei zgâriaţi au fost tri« mişi la Institutul Pasteur din Cluj. Fiţi cu grijă faţă d* animala şi mai bime în loc de clini şi pisici, miluiţi pe vre-un sărac, căci vă miluiţi propriul suflet. LUMINA SATELOR Inoiți-vă abonamentul la foaie. Nr. 1 Ce-a rămas din Ziua Economiei? Pe dinaintea ochilor noştri trec zi cu zi veştile despre fel de fel de fapte. Ni le aduc ziarele. In ziua când ele ne aduc ştiri sănătoase, când vezi mişcare şi surle pentru o propoveduire oarecare, ai zice că tot se va prinde ceva de lumea care le aude trâmbiţându-se. Dar dacă la o săptămână-două după aceia în­trebi ce a fost? ce s’a prăznuit în cutare Duminecă, faci desco­perirea amară că lumea a uitat. Mai nimenea nu-şi mai aduce aminte despre ce a fost. Astfel, toată prăznuirea trece fără urmă şi fără folosul aşteptat. Aşa a fost cu Dumineca dela 31 Octomvrie trecut. Ia întrebaţi pe mulţi oameni: Ce s’a sărbă­torit în ziua aceia? Chiar tu, cetitorule, îţi mai aduci aminte ce-a fost ? Mai de­grabă mă aştept să răspunzi că nu. De aceia să-ţi aduc eu aminte : a fost Ziua Economiei. Deoarece, în toate ţările, această zi a fost închinată în cinstea economiei, pentru a se vorbi de ea şi a îndemna pe oameni să nu fie ri­sipitori, am făcut şi noi Românii la fel. Cred că pentru noi o ase­menea prăznuire era mai de folos ca pentru alţii, din pricina apu­căturilor noastre risipitoare. In adevăr, dacă la săteni se mai găseşte dorul de a face economie, dacă mai cu seamă pe sătenii de peste munţi care caută slujbe la Bucureşti, îi vedem cu câtă grije strâng gologani după gologani, pentru a-şi spori cu ceva gospo­dăria lor de acasă. — orăşenii noştri însă, cu mahalale cu tot, dau dovada unei turbate pofte de a risipi. Ele încep acuma a cuprinde şi pe săteni. De o parte luxul, de alta petrecerile după pilda oraşe­lor, prind şi la ţară. Astfel pă­catul risipei a ajuns a bântui şi acelo. Dar cât priveşte pe orăşeni, e din cale afară. La dânşii bân­tuie cea mai desăvârşită viaţă de noapte, cu zbănţuieli de tot felul şi beţii nesfârşite. De aceia acum este o mare faptă a le suna în urechi datoria de a nu risipi şi a-i învăţa să fie economi. Acest rost îl avea Ziua Eco­nomiei. Atât de bine venită era pentru noi o vestire ca aceasta! Dar, se înţelege, te puteai aştepta la mare lucru de la o vestire care venea numai odată pe an? Nici măcar n’o ascultau toţi. Ce era să fie, dacă toţi copiii din şcoale erau căraţi disdedimineaţă să li se vorbească despre Economie la Teatrul Naţional sau în alte clă­diri mari din ţară? Era să fie o împrăştiere de îndemnuri peste o mână de suflete. Dar celelalte? Acelea nici nu aflau. Nici în ziua pomenită nu vor fi aflat că se face atunci o strigare peste ţară întru lauda şi propoveduirea Economiei. Ce era să poată însă această propovăduire, făcută în felul acesta, iar, pe de altă parte, având în faţa ei gurile de lup ale crâş­melor cari inghiţeau atâta lume. Ele şi-au urmat lucrarea lor de a smomi lumea spre risipă neno­rocită. In felul acesta, Ziua Eco­nomiei a plecat dintre noi tristă şi săracă. Dar dacă a rămas săracă Ziua Economiei de 31 Octomvrie trecut, iată ne stă acum un nou an înainte. Adevăratul creştin se va îngriji să-şi economisească din avuţiile lumii acesteia spre a putea milui pe cei lipsiţi şi orfani. Mai departe va căuta să nu-şi risi­pească în zadar viaţa de acum, ago­nisind bogăţii spre viaţa veşnică. Arhim. IULIU SCRIBAN. Cum a fost prăznuit Crăciunul, Sârbătorile Naşterii Domnului, au fost prăz­­nuite cu bucurie creşti­nească în toată ţara. M. Sa Regele nostru Carol II îm­preună cu M. Sa Mihai, principele nostru moşteni­tor, au prăznuit Crăciunul după vechile datini româ­neşti la Sinaia. In zilele din ajun, au avut loc atât la Bucureşti, cât şi în alte oraşe ale ţării serbări şcolare, în decursul cărora, elevii, au cântat din frumoasele noastre colinde reînviind astfel datinile din strămoşi. La Sibiu, în seara de ajun, ţinta tuturor colin­dătorilor a fost reşedinţa mitropolitană, larg deschisă. Ca în fiecare an I P. S. Sa Mitropolitul Nicolae, a primit cu dragoste pe co­lindători. In ziua praznicului s’a slujit în catedrala mitropo­litană Liturghie arhierească, cu 12 preoţi şi 6 diaconi, în frunte cu I. P. S. Sa Mi­tropolitul Nicolae. Cate­drala, cea mai încăpătoare biserică din ţară, a fost to­tuşi neîncăpătoare pentru mulţimea credincioşilor ve­niţi la prăznuire. Râvna lor a fost răsplătită atât prin înălţătoarea slujbă, cât şi prin minunata predică a ierarhului nostru. TÂNĂRUL Gheorghe Lică din Codreşti (Vaslui) sărând la o carieră de piatră a găsit o capsă şi în curiozitatea lui tinerea­să a încercat s’o desfaci. Capsa a explodat şi i-a sfărâmat două de­gete. Acuta se gândeşte că ea bine ar fi foit să se ferească de pri­mejdie, dar... e prea târziu!

Next