Lumina Satelor, 1939 (Anul 18, nr. 1-52)
1939-01-01 / nr. 1
Inreg. la Trib. Sibiu Nr. 160, 13 V. 1938. Anul XViiI Sibiu, 1 Ianuarie 1939 „înţelepciunea nu pătrunde in s nfletul viclean şi nu sătişlueşte în trupul supus păcatului®. (I. Solomon, 4). Abona acutul pe un tur .Lumina Satelor“ «1 .Oastea Doamului" Lei 152 .Lumina Satelor" singur*............................ 75 .Oastea Domnului“ singur*........................ 75 Amândouă îoile pe jumâtate de an . . . 75 Pe trei luni..................................................„ 38 Pentru America 3 dolari Redactată de un comitet sub patronajul LP.S. Sale Mitropo- Utanii NICOLAE al Ardealului foaie căpitulnali pentru popor. „Mulţumim Tatălui celui ce ne-a învrednicit pe noi să luăm parte la moştenirea sfinţilor Intra lumină®. (Coloson î, ta). 1 Exemplarul la 8 pagini Lei 3. Nr. 1 Cu Hristos in Noul An. Şi peste porţile noului an, care acum începe iată numele, mai presus de orce nume: Isus Hristos. Orice ne va aduce noul an, încrederea noastră să nu se clatine. In faţa necunoscutului înfricoşat, în faţa nenorocirilor pe care noul an le va aduce, să nu ne temem. Numele cel sfânt al Domnului Isus, ne va o mângâiere în necazuri, întărire la nenorociri şi scăpare in primejdii. Numele Isus Hristos, este ca o cetate bogată, care nu poate cunoaşte niciodată lipsuri, cetate înaltă, ale cărei ziduri nu pot f trecute de duşmani, cetate puternică încât nici un vrăjmaş nu o poate cuceri sau pierde. In acest nume Isus Hristos, se cuprinde şi pentru curgerea anului care acum începe, mântuire şi ajutor pentru întreaga creştinătate, săpata în vremile de acum de atătea primejdii, întemeiaţi cu putere in numele lui Isus, taina şi necunoscutul anului care acum îşi deschide porţile, in loc de-a ne înfricoşa, ne aprinde frumoase nădejdi. In numele /a/Isus, nu suntem ca cei ce n’au nădejde. Cazanul răutăţilor lumii şi al primejdiilor de tot felul nu ne înspăimântează. Isus Hristos, are în a Sa stăpânire şi anul în care acum intrăm. In acest nume, avem mântuire şi lumină, de cine ne vom teme? El s'a făcut nouă scăpare, cine va în stare să ne primejduiască ? Cu această linişte pe care o primim in sfântul nume al Domnului Isus, să păşim peste pragul noului an, cu această încredere se să purcedem Înainte pe drumul vieţii, din care noul an este numai o verigă. O. BENESCU. 1939. Veste bună din America. P. S. Sa episcopul Policarp, își va duce mai departe misiunea pe care o are In America. Cu deosebite bucurie sufletească facem următoarea îndreptare : Mai nainte de vreme, unul din împreună lucrătorii dela .Lumina Satelor® ne-a trimis un articol, tn care luându se după știri din gazetele din Bucureşti, spunea că P. S. Sa episcopul misionar Policarp din America, fiind suferind, şi-a părăsit postul şi este un drum spre fără. Această ştire nu este adecrată. P. S. Sa episcopul Polikip, ne-a trimis o scrisoare la Redacţia „Luminii Satelor“, scrie Hire in care ne spune că s’a retras tntr'o parte liniştită a Americei pentru a se reculege şi a se întări. Aceasta nu însemnează că tşi va părăsi misiunea. Nu, ci are nădejdea că Bunul Dumnezeu tntărindu-î din nou sănătatea va putea lucra mai departe tn misiunea înaltă ce I s’a încredinţat. Conducerea gazetei ,Lumina Satelor*, mulţumeşte P. S. Sale Policarp pentru scrisoarea ce s- a trimis şi face prezenta îndreptare cu deosebită mulţumire. Urează in acelaş timp P. S. episcop Policarp sănătate desăvârşită şi ani mulţi de rodnică lucrare. 2 Wo Biblioteca Județeană ASTRA 21120P* AN NOUS După rasfime de zile lungi, Cu umerii albi fi de fulgi Te’ntorci An nou, iar pela noi, Dorind necazul să-l alungi Şi’nvetre să ne laşi noroc/ Dar, văd că stai la poartă’n loc: Să intri bun ori cu blestem ? .. Şi dacă’n gând, bun, eu te chem, Tu, totuşi nundrăzneşti, deloc Să intri unde telegem. De-acum un an, când ai plecat Spre ţări cu ceru ’ntunecat, îmi amintesc c'ai spus, fugind: Să părăsim orice păcat; Dar... iată, nu ne am înnoit. In rele, şir, am risipit Şi gând şi fapte şi vieţi Şi’n suflete, prea mulţi scăieţi Stufoşi şi grei ne-au răsărit. Din ceasul primei dimineţi. O zi trecând doream mereu Să ne vedem tn altă zi Cu gândul că mai buni vom fi... Dar noi, cu’ncnderea de zeu, Cedam ispitelor dintâi. Şi-aşa, din zi tn zi mai răi... Deşi cu toţi, buni ne credeam, In noi păcatul ca moştean Şi a ’nstăpânit toţi fii săi Atunci când nici ne’nchipuiam. • * An nou cu bunuri multe'n sac Şi cu dureri ce nu ne plac. Spre locurile noastre vii Şi’n faţa ta, temuţi, toţi tac Cu gândul că ce suntem ştii. An nou, te vrem cu toţii bun Şi de-azi, cu rost sărbătoresc. Cu toţi dorim, pe noul drum In care spinii nu mai cresc, Ci pacea, dragostea ’nfloresc. • • Din cerul Tău, încunjurat De ingeri, sfinţi şi mucenici, Tu, Doamne, veşnic împărat, Binecuvânta pe cei mici Şi buni, spre Tine să-l ridici. Cu harul Tău vom fi mai treji, Mai buni vom fi, şi oameni noi, De patimi frânţi, slăbiţi moşnegi. Toţi vom scăpa, vom fi eroi... Tu, Doamne, fii și-acum cu noi. NICHIFOR TEODOR, stud. teolog, Sibiu. Pilda dela Suceava. 397 de cârciumi şi 766 de debite de tutun, cari toate se aflau In mâini jidoveşti au fost Închise. In numărul de Crăciun al „Luminii Satelor“ arătam iotr’o ştire scurtă că In ţinutul Sucevei (Bucovina) stăpânirea a retras definitiv dreptul de vânzare a tutunului la 766 de prăvălii jidoveşti, de asemenea prin ordin ministerial s’au închis 397 cârciume, cari toate erau In mâini jidoveşti. Pilda aceasta de păşire patriotică şi românească pe care a dato stăpânirea In ţinutul Suceava, este vrednică de toată lauda. Ne bucurăm văzând că autorităţile noastre de stat păşesc la înfăptuiri tot mai grăitoare. Primejdia jidovească este fără Îndoială mai mare acolo ,în ţinuturile moldovene şi bucovinene. A venit se vede vremea ca Impotriva fiilor hrăpăreţi ai lui Israil, să se ia măsurile de rigoare. Bine ar fi dacă pe această cale s’ar merge înainte. Pilda dela Suceava să fie un început binecuvântat Altfel ar răsufla Românul dacă sănătatea lui n’ar mai fi primejduită de miile de crâșme înveninate ale jidovilor. CÂND ARE OMUL ZILE. Gh. Albu, factor poştal, în săptămâna Crăciunului a fost atacat de o haită de lupi, pe când se întorcea ca poşta de la Mâneciul Ungureni la Cheia, j. Prahova. Norocul lui a fost ci tocmai atunci au sosit jandarmii pe acolo şi-au tras ca armele în fiarele sălbatice punându-le pe goam. Altfel era sfâşiat cu calul şi cu copilul său împreună. Dumnezeu i-atrimis ajutor la vreme potriviţi şi l-a scăpat de moarte sigură.