Lumina Satelor, 1940 (Anul 19, nr. 1-52)
1940-07-22 / nr. 30
I* pg. 4 LUMINA SATELOR Semne bune pentru isbovirea neamului. Grelele sdruncinări şi dureroasele încercări prin cari a trecut şi trece neamul nostru, au adus o puternică desmeticire naţională din somnul păcătoaselor nepăsări şi îmbuibări de până acum. Tineretul ţării, cel pururea treaz la primejdii şi gata de luptă şi jertfă sfântă, s’a silit timp de 20 de ani să trezească neamul la adevărata viaţă românească şi creştină, pe adevărata cale de înoire sufletească. Timp de 20 de ani tineretul cărturar al ţârii a strigat arătând greşelile, primejdiile şi duşmanii ţării. Dar nu asculta nimeni, ci toţi se sileau să înăbuşe, chiar până la sânge, mişcările naţionaliste ale tineretului. Studiții-ile vremii de azi au trezit însă neamul la adevărata stare a lucrurilor. Acum văd toţi primejdia jidovească, văd toţi pagubele politicei democrate, împotriva cărora au luptat şi au sângerat studenţii. E cam târzie această desmeticire, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Noul guvern naţionalist s’a pus la lucru pentru îndrumarea ţării pe drumul cel bun. Intre altele primejdia jidovească a început să fie înlăturată. Şi anume mai întâi jidanii sunt înlăturaţi din Partidul Naţiunii. Iar legea de temelie a Partidului Naţiunii spune că cei ce nu fac parte din partid nu pot fi slujbaşi ai statului. Deci iată că jidanii vor fi daţi afară din toate slujbele ţării. De asemenea jidanii nu mai au dreptul de a scoate ziare şi de a scrie la ziarele româneşti. Ei pot scoate ziare numai în limba jidovească pentru jidanii lor. Urfără răstignire şi moarte nu este înviere. Din mormintele celor ce s’au jertfit pentru învierea neamului, va ieşi o Românie Nouă. Pează ca şi în ce priveşte comerţul şi industria să se găsească mijloacele spre a înlătura stăpânirea jidovească. Un alt semn care arată desmetecirea neamului din nepăsarea de până acum, este întoarcerea către mormintelele marilor luptători naţionalişti. Iată citim în ziarul „Curentul“ din 16 iulie că la Bucureşti s-a făcut un parastas pentru odihna sufletelor luptătorilor naţionalişti şi a ostaşilor români căzuţi de curând pentru apărarea ţării şi a credinţei străbune. Parastasul a fost slujit de însuş I. P. Sf. Patriarh Nicodim. Când Patriarhul se ruga pentru veşnica pomenire a „fraţilor cari au adormit întru nădejdea învierei neamului românesc şi a vieţii veşnice, apărând sfânta cruce şi pământul strămoşesc, lacrimile au picurat din belşug din ochii rudeniilor şi prietenilor, iar clopotul cel mare a sunat prelung, ca o chemare la o viaţă nouă, la o luptă nouă pentru isbăvirea neamului“. De faţa la acest mişcător parastas de pomenire a luptătorilor şi jertfelor naţionaliste, au fost şi dnii miniştri : Nichifor Crainic, Vasile Noveanu, Radu Budişteanu, Augustin Bidianu, I. Simionescu, Vladimir Dumitrescu şi Preot Georgescu E d in e t, profesor Traian Brăileanu, Ilie Gârneaţă, Virgil Ionescu şi alţi mulţi camarazi ai celor morţi pentru reînvierea neamului. Iată semne bune, semne că neamul nostru a pornit pe calea isbăvirii. Să ne întoarcem şi să plângem lângă mormintele de jertfă ale luptătorilor din trecut spre a putea câştiga tărie în greutăţile de acum. Ce mai e nou în lumea mare ? Războiul din apus cam stă pe loc de la căderea Franţei. Doar ciocniri de vapoare şi aeroplane mai au loc pe ici pe colea. Se pare că germanii şi italienii plângesc ceva, aşteaptă şi pregătesc atacul din urmă asupra Angliei. Schimbarea din Franţa. Căderea Franţei sub stăpânire străină, a adus o mare jale şi o mare desmetecire în poporul francez. Acum se văd toate greşealele politicei de până acum. Acum se vede drumul greşit care a dus ţara la prăpastie. De aceea conducătorii cei noui ai Franţei se silesc să schimbe drumul, să îndrepte relele şi să pornească la înoirea ţării prin muncă, cinste şi dreptate. Mareşalul Petain care a căpătat încrederea poporului francez în aceste vremuri grele, e un om hotărît, un mare erou din războiul 1914—1918 (biruitorul de la Verdun) un om de cinste şi dreptate. Spre a putea îndrepta Franţa pe calea cea nouă a naţionalismului adevărat, mareşalul Petain a luat cârma guvernului şi cârma statului, fiind şi preşedinte al republicii în locul lui Lebrun care a dimisionat. Parlamentul de asemenea i-a dat toată puterea în mână. Şi cel dintâi lucru ce-l va face mareşalul Petain este schimbarea constituţiei, adică schimbarea legii de temelie a ţării. La temeliile nouii constituţii va sta cinstirea muncii şi a familiei. Şi iată că sufletul cel nou al naţionalismului adevărat va înoi şi Franţa cea răvăşită şi ruinată de luptele partidelor politice, întâlniri cu tâlc. In Germania au avut loc unele întâlniri între conducătorii Germaniei, Italiei şi Ungariei. întreagă Europa era îngrijorată despre tâlcul acestor întâlniri și despre hotărârile ce se vor lua acolo. întâlnirea de seamă a avut loc la Berlin între contele Ciano, ministrul Italiei şi cancelarul Hitler. După biruinţa asupra Franţei şi înainte de a face un pas mai departe spre cucerirea Angliei, conducătorii Germaniei şi Italiei au vrut să se înţeleagă asupra ceea ce au de făcut spre a ajunge la biruinţă deplină. Conducătorii Ungariei s-au dus şi ei în Germania spre a-şi arăta încă odată dorinţele lor şi nerăbdarea de a şi le împlini. Noi ştim că dorinţa cea mare a ungurilor este să-şi mărească ţara tăind din ţările vecine. Dar dorinţa lor nu se poate împlini fără războiu. De aceea conducătorii Germaniei şi Italiei le-au spus ungurilor să se liniştească spre a nu se mai aprinde un nou războiu. Şi astfel din nou s’au mai liniştit lucrurile în ţările dunărene. In celelalte părfi ale lumii nu s’au mai întâmplat lucruri deosebite. Toată lumea aşteaptă bătălia asupra Angliei, care va hotărî noua așezare a Europei. Inoiți-vă abonamentul la foi. Redactor responsabil: Preot NIC. VONICA. Ştiri din lume şi ţară. M. S. Regele vine în ajutorul refugiaţilor dând ordin ca gospodăriile de la „Muzeul Statului“ din Bucureşti să fie date spre locuinţă ţăranilor meseriaşi. I. P. St. Mitropolit Nicolae al Ardealului a dat o circulară prin care cu dragoste părintească îndeamnă poporul să sară în ajutorul fraţilor noştri refugiaţi din Basarabia. Schimbare de guvern. Prin dimisia dlui Horia Sima, la ministerul cultelor a fost numit dl Radu Budişteanu. Desconcentrări de armată. Guvernul a hotărît să trimită la casele lor un rând de concentraţi. Regele George al Angliei şi dl Churchill s-au găsit în mare primejdie din cauza unui atac al avioanelor germane. Germania şi Italia, au hotărît să mai uşureze condiţiile de armistiţiu puse Franţei. Astfel vapoarele de războiu şi avioanele franceze nu vor mai fi dezarmate spre a putea lupta contra vapoarelor engleze cari au început să atace vapoarele franceze. După cum se vede vrăjmăşia între Franţa şi Anglia creşte mereu. Şi odată cu aceasta creşte şi apropierea de prietenie între Franţa, Germania şi Italia. România s-a retras din Liga Naţiunilor. De asemenea ţara noastră a renunțat la garanțiile pe cari ni le dădeau englezii că ne vor apăra. Aviz. La Şcoala Inferioară de Agricultură Turda, jud. Turda se primesc înscrieri de elevi pentru cl. I-a, absolvenţi a 7 clase primare în vârstă de cel puţin 15 ani. Durata cursurilor este de 3 ani. înscrierile se primesc până la 15 Sept. 1940, la direcţiunea şcoalei. Doritorii pot cere prospecte. Nr. 30 Dl Nichifor Crainic ministrul propagandei naţionale a ţinut o cuvântare la radio în care spune că ţara e liniştită şi nici nu e nici un motiv de nelinişte. Nimeni nu trebue să dea crezare svonurilor de tot felul răspândite de duşmanii noştri. Şi în Japonia s’au desfiinţat partidele şi s’a format un singur partid naţionalist. Criminalul Târnoveanu despre care am scris că a jefuit şi a omorit soţia inginerului Bertok din Cluj, a fost condamnat la moarte. El a făcut recurs şi a cerut iertare chiar la M. S. Regele, dar în zadar. De aceea în seara zilei de 13 iulie el a fost omorit prin împușcare. Nu uitaţi! Nu uitaţi adunările de la mănăstirea la Carul Miron, Banat la 20 Iulie, Gomăeşti, Buzău la 21 Iulie şi Varmaga, Hunedoara la 20 Iulie. Alergaţi după cuvântul Evangheliei şi întăriţi-vă în Domnul! Redacţia şi Adm. Sibiu, str. Mitropoliei 45, tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu