Lumina Satelor, 1940 (Anul 19, nr. 1-52)

1940-07-22 / nr. 30

I* pg. 4 LUMINA SATELOR Semne bune pentru isbovirea neamului. Grelele sdruncinări şi dure­roasele încercări prin cari a tre­­cut şi trece neamul nostru, au a­­dus o puternică desmeticire na­ţională din somnul păcătoaselor nepăsări şi îmbuibări de până acum. Tineretul ţării, cel pururea treaz la primejdii şi gata de luptă şi jertfă sfântă, s’a silit timp de 20 de ani să trezească neamul la a­­devărata viaţă românească şi cre­ştină, pe adevărata cale de înoire sufletească. Timp de 20 de ani tineretul cărturar al ţârii a strigat arătând greşelile, primejdiile şi duşmanii ţării. Dar nu asculta ni­meni, ci toţi se sileau să înăbuşe, chiar până la sânge, mişcările na­ţionaliste ale tineretului. Studiții-ile vremii de azi au trezit însă neamul la adevărata stare a lucrurilor. Acum văd toţi primejdia jidovească, văd toţi pa­gubele politicei democrate, împo­triva cărora au luptat şi au sân­gerat studenţii. E cam târzie a­­ceastă desmeticire, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Noul guvern naţionalist s’a pus la lucru pentru îndrumarea ţă­rii pe drumul cel bun. Intre al­tele primejdia jidovească a înce­put să fie înlăturată. Şi anume mai întâi jidanii sunt înlăturaţi din Partidul Naţiunii. Iar legea de te­melie a Partidului Naţiunii spune că cei ce nu fac parte din partid nu pot fi slujbaşi ai statului. Deci iată că jidanii vor fi daţi afară din­­ toate slujbele ţării. De asemenea jidanii nu mai au dreptul de a scoate ziare şi de a scrie la ziarele româneşti. Ei pot scoate ziare numai în limba jidovească pentru jidanii lor. Ur­fără răstignire şi moarte nu este înviere. Din mormintele celor ce s’au jertfit pentru învierea neamului, va ieşi o Românie Nouă. Pează ca şi în ce priveşte co­merţul şi industria să se găsească mijloacele spre a înlătura stăpâni­rea jidovească. Un alt semn care arată des­­metecirea neamului din nepăsarea de până acum, este întoarcerea către mormintelele marilor luptă­tori naţionalişti. Iată citim în ziarul „Curentul“ din 16 iulie că la Bu­cureşti s-a făcut un parastas pen­tru odihna sufletelor luptătorilor naţionalişti şi a ostaşilor români căzuţi de curând pentru apărarea ţării şi a credinţei străbune. Parastasul a fost slujit de în­­suş I. P. Sf. Patriarh Nicodim. Când Patriarhul se ruga pentru veşnica pomenire a „fraţilor cari au adormit întru nădejdea învierei neamului românesc şi a vieţii veş­nice, apărând sfânta cruce şi pă­mântul strămoşesc, lacrimile au picurat din belşug din ochii rude­niilor şi prietenilor, iar clopotul cel mare a sunat prelung, ca o chemare la o viaţă nouă, la o luptă nouă pentru isbăvirea neamului“. De faţa la acest mişcător pa­rastas de pomenire a luptătorilor şi jertfelor naţionaliste, au fost şi dnii miniştri : Nichifor Crainic, Va­sile Noveanu, Radu Budişteanu, Augustin Bidianu, I. Simionescu, Vladimir Dumitrescu şi Preot Geor­­gescu E d i­n e t, profesor Traian Brăileanu, Ilie Gârneaţă, Virgil Ionescu şi alţi mulţi camarazi ai celor morţi pentru reînvierea nea­mului. Iată semne bune, semne că neamul nostru a pornit pe calea isbăvirii. Să ne întoarcem şi să plângem lângă mormintele de jertfă ale luptătorilor din trecut spre a putea câştiga tărie în greutăţile de acum. Ce mai e nou în lumea mare ? Războiul din apus cam stă pe loc de la căderea Fran­ţei. Doar ciocniri de vapoare şi aeroplane mai au loc pe ici pe colea. Se pare că germanii şi ita­lienii plângesc ceva, aşteaptă şi pregătesc atacul din urmă asupra Angliei. Schimbarea din Franţa. Căderea Franţei sub stăpânire străină, a adus o mare jale şi o mare desmetecire în poporul fran­cez. Acum se văd toate greşealele politicei de până acum. Acum se vede drumul greşit care a dus ţara la prăpastie. De aceea con­ducătorii cei noui ai Franţei se silesc să schimbe drumul, să în­drepte relele şi să pornească la înoirea ţării prin muncă, cinste şi dreptate. Mareşalul Petain care a că­pătat încrederea poporului francez în aceste vremuri grele, e un om hotărît, un mare erou din războ­iul 1914—1918 (biruitorul de la Verdun) un om de cinste şi drep­tate. Spre a putea îndrepta Franţa pe calea cea nouă a naţionalis­mului adevărat, mareşalul Petain a luat cârma guvernului şi cârma statului, fiind şi preşedinte al re­publicii în locul lui Lebrun care a dimisionat. Parlamentul de ase­menea i-a dat toată puterea în mână. Şi cel dintâi lucru ce-l va­­ face mareşalul Petain este schim­barea constituţiei, adică schimba­rea legii de temelie a ţării. La te­meliile nouii constituţii va sta cin­stirea muncii şi a familiei. Şi iată că sufletul cel nou al naţionalismului adevărat va înoi şi Franţa cea răvăşită şi rui­nată de luptele partidelor politice, întâlniri cu tâlc. In Germania au avut loc unele întâlniri între conducătorii Germaniei, Italiei şi Ungariei. în­treagă Europa era îngrijorată des­pre tâlcul acestor întâlniri și des­pre hotărârile ce se vor lua acolo. întâlnirea de seamă a avut loc la Berlin între contele Ciano, mi­nistrul Italiei şi cancelarul Hitler. După biruinţa asupra Franţei şi înainte de a face un pas mai de­parte spre cucerirea Angliei, con­ducătorii Germaniei şi Italiei au vrut să se înţeleagă asupra ceea ce au de făcut spre a ajunge la biruinţă deplină. Conducătorii Ungariei s-au dus şi ei în Germania spre a-şi arăta încă odată dorinţele lor şi nerăbda­rea de a şi­ le împlini. Noi ştim că dorinţa cea mare a ungurilor este să-şi mărească ţara tăind din ţă­rile vecine. Dar dorinţa lor nu se poate împlini fără războiu. De aceea conducătorii Germaniei şi I­taliei le-au spus ungurilor să se liniştească spre a nu se mai aprinde un nou războiu. Şi astfel din nou s’au mai liniştit lucrurile în ţările dunărene. In celelalte părfi ale lumii nu s’au mai întâmplat lucruri deo­sebite. Toată lumea aşteaptă bătă­lia asupra Angliei, care va hotărî noua așezare a Europei. Inoiți-vă abonamentul la foi. Redactor responsabil: Preot NIC. VONICA. Ştiri din lume şi ţară. M. S. Regele vine în aju­torul refugiaţilor dând ordin ca gospodăriile de la „Muzeul Statu­lui“ din Bucureşti să fie date spre locuinţă ţăranilor meseriaşi. I. P. St. Mitropolit Nicolae al Ardealului a dat o circulară prin care cu dragoste părintească îndeamnă poporul să sară în ajuto­rul fraţilor noştri refugiaţi din Ba­sarabia. Schimbare de guvern. Prin dimisia dlui Horia Sima, la mini­sterul cultelor a fost numit dl Radu Budişteanu. Desconcentrări de armată. Guvernul a hotărît să trimită la casele lor un rând de concentraţi. Regele George al Angliei şi dl Churchill s-au găsit în mare primejdie din cauza unui atac al avioanelor germane. Germania şi Italia, au ho­tărît să mai uşureze condiţiile de armistiţiu puse Franţei. Astfel va­poarele de războiu şi avioanele franceze nu vor mai fi dezarmate spre a putea lupta contra vapoa­relor engleze cari au început să atace vapoarele franceze. După cum se vede vrăjmăşia între Franţa şi Anglia creşte mereu. Şi odată cu aceasta creşte şi apropierea de prietenie între Franţa, Germania şi Italia. România s-a retras din Liga Naţiunilor. De asemenea ţara noa­stră a renunțat la garanțiile pe cari ni­ le dădeau englezii că ne vor­­ apăra. Aviz. La Şcoala Inferioară de Agri­cultură Turda, jud. Turda se pri­mesc înscrieri de elevi pentru cl. I-a, absolvenţi a 7 clase primare în vârstă de cel puţin 15 ani. Durata cursurilor este de 3 ani. înscrierile se primesc până la 15 Sept. 1940, la direcţiunea şcoa­­lei. Doritorii pot cere prospecte. Nr. 30 Dl Nichifor Crainic mini­strul propagandei naţionale a ţinut o cuvântare la radio în care spune că ţara e liniştită şi nici nu e nici un motiv de nelinişte. Nimeni nu trebue să dea crezare svonurilor de tot felul răspândite de duşmanii noştri. Şi în Japonia s’au desfiin­ţat partidele şi s’a format un sin­gur partid naţionalist. Criminalul Târnoveanu despre care am scris că a jefuit şi a omorit soţia inginerului Ber­tok din Cluj, a fost condamnat la moarte. El a făcut recurs şi a cerut iertare chiar la M. S. Regele, dar în zadar. De aceea în seara zilei de 13 iulie el a fost omorit prin împușcare. Nu uitaţi! Nu uitaţi adunările de la mănăstirea la Carul Miron, Ba­nat la 20 Iulie, Gomă­eşti, Buzău la 21 Iulie şi Varma­ga, Hunedoara la 20 Iulie. Aler­gaţi după cuvântul Evangheliei şi întăriţi-vă în Domnul! Redacţia şi Adm. Sibiu, str. Mitropoliei 45, tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu

Next