Lumina Satelor, 1945 (Anul 24, nr. 1-52)

1945-01-01 / nr. 1-2

Pag. 4 Aşa zice Cuvântul Domnului: „Să nu mai trăiţi cum trăiesc păgânii în deşertăciunea gân­durilor lor, având mintea întunecată, fiind streini de viaţa lui Dum­nezeu din pricina neştiinţei în care se află pe urma împietririi inimii lor Ei şi au pierdut orice pic de simţire s'au dedat la des­­frânare şi săvârşesc cu lăcomie orice fel de necuraţie" (Efeseni 4, 17—10). Voi însă: „Urmaţi pilda lui Dumnezeu ca nişte copii prea iubiţi. Trăiţi în dragoste după cum şi Hristos ne-a iubit şi S'a dat pe Sine pentru noi, ca un prinos şi ca o jertfă bine plăcută lui Dumnezeu. Desfrânarea sau orice altfel de necuraţie nici să nu fie pomenite între voi aşa cum se cuvine unor sfinţi. Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, cari nu sunt cuviincioase ci mai de­grabă cuvinte de mul­­ţămire. Că ştiţi bine că nici un desfrânat, nici un stricat, nici un lacom de avere, care este un închinător la idoli, n'are parte de moştenire în împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu" (Efes 51,5). „Ferice de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi-L îm­plinesc pe El!" (Luca 11, 28). In noaptea de Anul Nou Potrivit obiceiului nostru în noaptea de Anul Nou, ne vom găsi cu toţii în priveghere lângă Cuvântul Domnului, în rugăciune şi cântare dulce. La trecerea peste pragul vechiului an şi păşirea în cel nou, adecă la miezul nopţii de ajun să fim cu toţii în genunchi la rugăciune care unde ne găsim şi aşa cu mâna în mâna Domnului, cu sufletul şi cu tot cugetul la El să păşim în Noul an 1945. Să ne rugăm pentru pacea lumii şi a noastră. Pen­tru unirea cea dintre noi şi pentru sporirea dragostei frăţeşti. Să ne aducem aminte de toţi cei dragi ai noştri de pretutindenea simţindu-ne uniţi cu el într-o inimă şi-un gând. Cu Domnul înainte fraţilor iubiţi şi nu uitaţi Cu­vântul care ni se zice : „Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi uce­nicii Mei dacă veţi avea dragoste între voi“ (Ioan 13, 35). Slăvit să fie Domnul! Plugul de la „Lumina Satelor“ La apelul Redacţiei am mai primit următoarele ajutoare pentru gazeta noastră: Fraţii ostaşi din Buzău...................................................... Dumitru Săvoiu, motor sanitar Nr. 53........................... Vasile Bostacă, motor sanitar Nr 53........................... N. Constantinescu, Ocnele Mari-Vâlcea...................... loan I. Enache, Popești-Vâlcea..................................... Stănuș Grigor, com. Loman-Alba................................ loan Dragan, București ..................................................... Paraschiva Ionescu, Bucureşti Fratele Ion Sodolescu, comerc. Novac,-Gorj. . . Fratele Nechit Coconeţu, Novaci-Gorj...................... Fratele Ion Băhuţ, Novaci-Gorj................................ Fratele Nic. Lăcătușu, Novaci Gorj........................... Fratele Ion Muduroiu, Cernădia ....... •Fratele Petre D. Pădureanu, Petroșani-Huned. . . Lei 2500 ff 500 ff 500 ff 300 ff 200 ff 300 ff 500 ff 300 ff 100 ff 200 ff 100 ff 100 ff 100 ff 500 Anul Nou 1945 Cu dragoste cr­etinească ne îndreptăm către iubiţii no­­ştrii fraţi, abonaţi, desfăcă­tori şi cetitori, făcându-le tu­turor caldă urare de sănă­tate sufletească şi trupească, împreunată cu bucurie şi cu pace de la Domnul. Să facă bunul Dumnezeu ca anul 1945 să fie anul păcii şi împăcării dintre toate popoarele lumii. Să fie cu mângâiere şi cu a­linare pentru cei apăsaţi şi necăjiţi şi mai ales să fie pentru toţi anul întoarcerii la Domnul şi la masa dum­­nezeescului Său Cuvânt pentru salvarea răniţilor. Dela spital i s’a dat o sumă de bani ca recompensă. El a venit cu banii la preotul său şi i-a dat să-i împartă unei familii necă­jite. In chipul acesta el a fă­cut de două ori bine : întâi că ajută la salvarea vieţii răniţilor şi al doilea ajută la hrănirea copiilor săraci. Pentru această răsplată frumoasă va afla în ce­ruri de la Domnul milostivirii. Aveţi grije, pe cine aduceţi la casă că iată ce-a păţit croitoreasa Florica Vasilescu din str. sf. Nico­­lae Bucureşti. A luat In chirie pe doi sublocotenenţi cărora le-a dat o cameră mobilată Intr’una din zile fiind dusă de-acasă, falşii subloco­tenenţi cari nu erau ofiţeri ci hoţi, au furat croitoresei toate rochiile bune ce le avea In lucru şi au dis­părut cu ele A rămas femeia cu pagubă de sute de mii lei. Lăcomia coboară omul mai pe jos de­cât animalele sălbatice. Acelea când găsesc o pradă mâ­nâncă împreună până se satură şi lasă restul pe seama altora. Numai omul, făptura aceasta minunată, strânge totul de pe unde poate şi ascunde pentru sine fără să se gândească la semenul său ce flă­mânzeşte, poate alăturea de el. Ga­zetele din Bucureşti ne aduc urâta veste că în str. Petre Carp Nr. 33 de acolo s’a găsit ascuns un vagon de zahăr şi peste 1000 kgr. ulei, pe care-l vindeau pe sub mână prin oraşele pustiite ale Moldovei, cu preţul de 5000 (cinci mii lei) klg. de zahăr. Să judece oricine până unde a putut merge orbirea şi ne­saţul lăcomiei ! Câte-un frumos calendar de părere am pus în foaia aceasta tu­turor abonaţilor noştri ca dar de Anul Nou. Domnul Prim Ministru, gene­ral N. Radescu a făcut un apel stă­ruitor către crucea Roşie şi către toate societăţile şi instituţiile de binefacere ca acum de st Sărbători să dea cât de multe şi cât mai sim­ţite ajutoare familiilor sărace. Să nu se mulţumească nime numai cu în­destularea sa, ci fiecare cu gândul la Dumnezeu să caute a îndestula şi casa celor năpăstuiţi oricine ar fi aceştia. Bun şi frumos gând is­­vorât din inimă de creştin şi de ro­mân urmaş al Strămoşilor noştri milostivi şi credincioşi. Copilul Vlădescu ştin de 9 ani din Bucureşti pe când se întor­cea dela şcoală s’a prins de vago­­nul unui tramvaiu şi călătorea aşa atârnat în afară. In mersul tramvaiului a fost lovit de o camio­netă ce a trecut pe lângă el şi aci i-a fost nenorocirea că l-a svârlit jos şi l-a rănit de moarte. Daţi grijă copiilor sâ fie mai liniştiţi şi sa se pâziască de zburdălnicii ca să nu-şi primejduiască viaţa. Invazie de omizi a fost la vara trecută într’o regiune din a­­pusul Americii de Nord. Ştirile ve­nite de acolo spun că au năpădit gângăniile în aşa măsură încât o pădure au pustiit-o cu totul. Apoi au trecut la câmp şi pe o linie fe­rată oprind mersul trenurilor Mii de muncitori au trebuit să sape şanţuri mari înaintea lor în care Ie-au strâns şi le-au ars cu petrol după muncă uriaşă de săptămâni de zile. Pe unde au trecut a rămas totul pustiu. Aşa rămâne şi sufle­tul omului pustiit dacă se lasă nă­­pădit de omizile păcatelor. „Găinile de Sussex"­ aşa sunt numite nişte găini de rasă din cres­cătoria Lordului Northclife din Mil­ford Anglia. Printr'o grijă deosebită aceste găini au ajuns de au ouat. In cursul unui an şi jumătate, fie­care peste 450 de ouă. Aproape la fiecare zi un ou. Englezii pun mare preţ pe aceste crescătorii şi ca să se încurajeze cât mai mulţi crescă­tori s’au împărţit pân’acuma peste două milioane de premii. Hrana dată acestor găini a fost din gră­unţe şi legume. In toate celea se vădeşte câ hrana şi îngrijirea bună aduc folos neînchipuit. Un microscop (ochian) arist au așezat americanii la Universita­tea din Harvard, despre care se spune că poate mări vederea unui lucru de 50 de mii de ori. Ne pu­tem închipui cât de limpede se pot vedea cu acest ochian toate cele*. Un astfel de ochian este pentru su­­fl­­­ut. Scriptură. Cine se uită prin ea îşi vede limpede lăuntrul cel duhovnicesc şi îşi cunoaşte povara păcatelor, de care se scutură apoi cu groază. Iubite cetitorule ! Ai sf. Scriptură în casă? De nu o ai să , ţi-o cumperi că prin ea îţi vei câştiga mântuirea. Ştiri din lume şi ţara Frumoasă faptă a săvâr­şit un tânăr de aici din Sibiu. Şi-a dat sânge din sângele său Tiparul Tipografiei Arhidecezane, Sibiu LUMINA SATELOR Anul 24 Nr. 1—2 Din lumea mare ofensivă pe frontul de Vest. Cea mai de seamă noutate a săp­tămânii trecute a fost pornirea contra-ofensivei germane pe frontul de Vest. In zorii dimineţii de 17 Decemvrie au pornit atacul cu mai multe divizii de infanterie şi tancuri pe un front larg de 110 km. între Mond­­schau şi regiunea Treves, în faţa armatei a întâia americană. Atacul a fost ajutat şi de vreo 600 avioane germane cu mulţi paraşutişti şi­­au reu­şit să pătrundă câţiva kilometri în Belgia. Cu toată dârzenia nemţilor, americanii le-au stăvilit înaintarea cu alte mii de avioane încât s’a dat o adevărată bătălie de avioane în aer. Vre-o 108 avioane germane au fost doborâte în luptă şi 60 de tan­curi distruse pe pământ în prima zi. Bătălia e în curs şi după felul dis­perat în care se dă atacul se poate spune că e ultima încercare germană de a eşi din cleştele în care sunt strânşi de toate părţile. Pe frontul ungar se fac pregătiri mari pentru marea ofensivă de iarnă. Trupele sovietice după ce au depăşit Budapesta se regrupează pentru atacul Vienei. Cele dinspre frontiera Ungaro-Slovacă au pornit atacul pe un front larg de 200 km­, înaintând spre Batislava şi urmărind să facă încercuirea trupelor germane din Slovacia. Pe o lărgime de peste o sută km. au şi pătruns în Cehoslovacia cucerind mai multe localităţi şi noduri de cale ferată până la Kamenetz. înaintarea e în curs şi n’a putut fi oprită de germani, deşi şi-au aruncat toate rezervele în luptă. In preajma Crăciunului s’au oprit luptele din Grecia şi s’au început sfaturi între conducătorii celor două tabere pentru oprirea definitivă a măcelului. Aceste sfaturi au pornit din îndemnul înţelept al I P. Sf. Sale Mitropolitului primat Damaschinos al Greciei, care şi-a ridicat glasu-i de părinte sufletesc şi a cerut să fie pace între fraţii de-un sânge şi de-o lege. In curând vom putea spune dacă a fost sau nu ascultat. gF}' ' Intre Franţa şi Uniunea Sovietică, s’a încheiat un tratat de alianţă şi ajutor mutual pe 20 de ani, adecă prietenie şi ajutor militar întreolaltă în cazul că una dintre aceste ţări va fi iar atacată de vreun duşman. Această alianţă este încă o piatră la temelia păcii viitoare pe care o do­reşte toată lumea cât mai curând. In Spania nu s’a făcut încă nici o schimbare. Generalul Franco a rămas mai departe la cârma Statului şi după câte se spune, Englezii sânt mulţămiţi de el. Poporul încă e mulţămit fiindcă a lucrat cu înţelepciune şi şi-a ferit ţara de urgiile războiului. De asemenea e iubit fiindcă e cu suflet din sufletul poporului, cre­dincios lui Dumnezeu şi Bisericii neamului său. El a spus că e gata să-şi dea demisia dacă poporul va voi aşa, dar poporul nu vrea schimbare că ştie zicătoarea „schimbarea domnilor e bucuria nebunilor*. Redactor warp.: Preot GHEORGHB SECA?

Next