Lumina Satelor, 1945 (Anul 24, nr. 1-52)
1945-07-22 / nr. 30
FOAIE SAPTAMANALA PENTRU POPOR Cu îndrumări şi poveţe pentru viaţa creştinească şi românească Preţul abonamentului pe : 1945 Pe un an 1500 Lei. Pe jumătate an Lei 750 Un număr 30 Lei Inreg. la Trib. Sibiu Nr. 160 din 12 V. 1938 Redacţia şi administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei 45 Pâinea poporului In unele părţi din câmpie a început secerişul. Dumnezeu a binecuvântat ogoarele noastre şi anul acesta cu roade cari se clatină coapte în bătaia vântului şi în aşteptarea secerei. E pâinea noastră cea de toate zilele dată nouă de Tatăl cel ceresc, prin munca harnică a plugarilor. Aurul câmpului începe a se aduna în saci şi în hambare unde să fie păstrat cu grijă pentru a putea ajunge apoi pâinea cea spre fiinţă pe masa tuturor celor ce o merită. Pentru ca grâul plugarului să nu mai apuce drumuri greşite, guvernul a luat toate măsurile pentru buna îndrumare a rodului pământului. De aceea a ordonat pentru anul acesta, blocarea tuturor cerealelor, aşa că toată recolta ţării din vara aceasta nu va putea fi vândută liber, ci numai statului prin cooperative. Această măsură s-a luat în folosul plugărimii şi împotriva speculanţilor, pentru a asigura pânea de toate zilele mai ales muncitorilor de tot felul de la oraşe, prin împărţirea cu măsură şi cu dreptate a raţiilor de pâine. Unii săteni n'au înţeles bine această măsură a guvernului şi au cosit cerealele cu bobul în spic, necoapte încă pentru a le vinde ca nutreţ pentru vite. Cei cari au fost prinşi au fost daţi în judecată iar cerealele cosite au fost confiscate. E o mare greşală, ceea ce au făcut aceşti plugari de a da la vite boabele de grâu ca nutreţ, când slavă Domnului nutreţ pentru vite se găseşte la noi destul. Tot pentru motivul de mai sus stăpânirea a oprit cu desăvârşire fabricarea pâinii albe pe tot cuprinsul ţării, precum şi folosirea zilnică a pâinii. Pentru ca să avem asigurată pâinea pentru toată populaţia ţării, pe timp cât mai îndelungat, nu se cuvine ca în aceste vremuri de aspre încercări să facem risipă îmbuibându-ne, ci să ne mulţumim cu cât ne este îngăduit. O datorie creştinească ne cere cumpătare în toată vremea iar acum când trăim zile grele pe urma războiului este şi o datorie cetăţenească să fina cumpătaţi şi să înţelegem de ce trebuesc luate măsurile de mai sus Să mulţumim lui Dumnezeu pentru pâinea care ne-a dat-o şi în anul acesta şi să ne rugăm pentru pacea şi liniştea lumii ca să avem parte iar de zile bune, aşa cum le dorim cu toţii să vină. .. Decorarea M. Sale Regelui Mihai I Din Moscova ne-a sosit zilele acestea o veste foarte îmbucurătoare care este o mare cinste pentru România. Prezidiul Suprem al Uniunii Sovietice a decorat pe M. Sa Regele Mihai I cu ordinul „VICTORIA*, cea mai înaltă distincţie sovietică, pentru fapta de mare curaj pe care a făcut-o schimbând la 23 Aug. 1944 politica externă a României prin ruperea legăturilor cu Germania şi reluarea legăturilor cu Naţiunile Unite, atunci căm Germania era încă destul de puternică şi nu se putea încă prevedea cu siguranţă deplină în care parte va cădea cumpăna biruinţei. In împrejurări foarte grele şi primejdioase când nemţii erau în ţară şi diviziile lor înconjurau Bucureştiul, când auto-mareşalul Antonescu luase asupra lui îndatoririle regale şi executa supus toate ordinele Berlinului, M. S. Regele Mihai strângând în rară în jurul Său pe conducătorii de partide şi pe cei mai de seamă generali a hotărât să pună capăt războiului declarat la 22 iunie 1941 Uniunii Sovietice, de către Ion Antonescu, împotriva voinţa ţării. Printr’o hotărâre bărbătească plină de curaj şi înţelepciune, M. S. Regele a făcut cunoscut ţării în noaptea spre 24 Aug. 1944 înlăturarea lui Antonescu de la cârma ţării, încetarea războiului contra Naţiunilor Unite şi întoarcerea armelor împotriva germanilor cutropitori. întreaga ţară a primit cu înflăcărare vestea aceasta şi întreg poporul român cu un suflet, împreună cu întreaga armată s’au strâns în jurul M. Sale Regelui. Spre cinstea ţării, a vitezei noastre armate şi a poporului întreg, nici o singură grupare nu s’a împotrivit hotărârii regale ci toţi cu o inimă şi un gând au dat ascultare chemării Regelui pentru isgonirea nemţilor din ţară şi pentru mântuirea ţării din primejdia în care o aduseră ei şi slugile lor de la noi. Lupta a fost grea, căci germanii erau în inima ţării. Ne-au bombardat sălbatic Capitala 2 zile, dar toate au fost în zădar căci soldaţii noştri dragi bucuroşi că scapă de un războiu nedrept şi de nişte asupritori îngâmfaţi cari de multe ori şi-au bătut joc de el, i-au bătut vârtos, făcându-l prizonieri, iar câţi au scăpat i-au fugărit din ţară. Armata română şi-a întors armele şi a pornit la luptă alături de vitejii ostaşi sovietici împotriva Germanilor cu Idealul sfânt al reîntregirii Ardealului. Ziua de 24 August n’a fost numai o cotitură ci o revenire a ţării la drumul ei firesc, pe drumul pe care s’a întemeiat România Independentă şi democrată şi pe care a fost înainte de ocupaţia germană. La 12 Septemvrie 1944 a fost semnată la Moscova Convenţia de Armistiţiu care ne-a dovedit mare bună voinţă din partea Uniunii Sovietice. Prin această convenţie ni s’a redat Transilvania de Nord şi s’au deschis largi toate posibilităţile ,pentru refacerea ţării. In aceasta îşi are meritul Său M. Sa Regele Mihai I Decorarea M. Sale Regelui Mihai I al României cu cel mai înalt ordin sovietic este un act de prețuire adevărată a rolului pe care l-a jucat El în August 1944. Prin fapta M. Sale Regelui, România a contribuit în mare măsură la câștigarea victoriei împotriva Germaniei. Ordinul , Victoria* care împodobeşte acum pieptul Regelui nostru este una dintre cele mai scumpe decoraţiuni din lume. El este făcut în întregime din platină în care sunt lipite numeroase briliante. S’a făcut socoteală că ordinul „ Victoria* costă cam 100.000 dolari, sau 800 milioane tei. Strânşi uniţi în jurul iubitului nostru Rege, luăm parte cu bucurie şi mândrie la cinstirea ce I s’a adus. Cinstea aceasta se resfrănge asupra ţării şi asupra armatei noastre care a luptat cu cinste şi demnitatea pentru libertate şi pace. Trăiască M. Sa Regele Mihai I. Pr. Viorel Bujoreanu M. La Regele MIHAI I Anul 24 Nr. 30 Darul libertăţii Omul se naşte cu instinctul libertăţii. Darul după libertate se vădeşte în fiecare om chiar şi în copilul cel mai mic, aşa precum pasărea năzueşte a zbura liberă oriunde prin văzduh. Pentru libertate s’au zbuciumat popoarele în tot decursul istoriei, căci libertatea este un dar de la Dumnezeu pe care trebue să-l păstrăm şi mai ales să-l folosim bine. Libertatea este ca o sabie cu 2 tăişuri şi trebue folosită cu înţelepciune ca să nu te tai. Dacă pe de o parte libertatea ta îţi asigură un traiu paşnic şi fericit, pe de altă parte poate să fie pentru altcineva o nenorocire şi un mare rău. De aceea libertatea omului trebue să ţie seamă de o voinţă superioară aşa cum spunea Mântuitorul : „Dacă rămâneţi în cuvântul Meu veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face slobozi“ (Ioan 8, 32]. Libertatea adevărată, spunea marele predicator francez Lacordaire, este acea Care este întotdeauna însoţită de dragostea de aproapele şi de răspundere. Intr’adevăr libertatea care ţine seamă de iubirea aproapelui şi de simţul răspunderii este libertatea fericită spre care ar trebui să tindă oamenii şi popoarele. Războiul acesta a fost şi el un războiu pentru libertate. Oamenii au luptat şi s-au jertfit ca să scape de tirănia care nu ţinea seamă de dreptul popoarelor de a-şi croi ele singure drumul în viaţă. A fost aceasta o mare zbuciumare de a ieşi din „colivie“ unde tirănia ţinea unele popoare spre plăcerea egoistă a câtorva dictatori. Dar pentru ca libertatea să fie drumul spre fericirea oamenilor trebue să ţină seamă de cuvintele : „Libertatea, trebuind să fie egală pentru toţi, nu poate fi întreagă pentru nimeni. Hotarul libertăţii mele, e libertatea aproapelui ; libertatea individuală a celorlalţi îşi găseşte hotarul său în libertatea mea" (Caro). Să preţuim deci libertatea ce ni se dă în vremea de acum şi să căutăm a respecta graniţele ei.