Lumina Satelor, 1946 (Anul 25, nr. 1-52)

1946-01-06 / nr. 1-2

FOARE SĂPTĂMÂNALĂ PENTRU POPOR Ca îndrumări şi poveţe pentru viaţa creşti­nească şi românească Preţul abonament,ilum­ue : 1946 Pe an an 4000 Lei. Pe jumatate an Lei 2000 Un număr 100 Lei Inreg.­ia Trib. Sibiu Nr. 160 din 12 V. 1938 Redacţia şi administraţia: Sibiu, stradă Mitropoliei 45 Cu hotărâre la Iisus In prag de An nou ne îndreptăm către iubiţii cetitori şi abonaţi ai gazete­lor noastre şi le facem această chemare . Veniţi la Iisus, apropiaţi-vă cu hotărâre de Domnul pentru că rostul cel mai înalt al vieţii noastre este acela de­ a ne apropia cât mai mult de Dumnezeu. Un an spune altui an acest lucru, stihiile lumii şi des­făşurarea vieţii noroadelor în istorie ne mărturisesc, că viaţa noastră nu este o alergare după bogăţie şi noroc, că rostul nostru pe pământ nu este acela de­ a ne împlini poftele şi patimile noastre, ci viaţa este o şcoală mare, serioasă în decursul căreia trebuie să învăţăm lecţia minunată a credinţei, a nădejdii şi a dragostei. Cu aceste virtuţi în suflete să întrăm în anul nou, prin ele ştim pentru ce trăim pentru ce suntem în lume, prin credinţa în Iisus Hristos suntem fii ai lui Dum­nezeu şi moştenitori ai vieţii veşnice. Ce ţintă minunată, împărătească ţintă a fiin­ţării noastre pe lume. Totul în viaţa noa­stră să slujească acestui rost înalt. In felul acesta la temelia vieţii noastre stă un plan binecuvântat şi sfânt. Cele ce se petrec cu noi nu sunt un joc al soartei, nici o amestecătură de întâm­plări oarbe, ci restriştile, amărăciunile şi necazurile din viaţa noastră, precum şi tot norocul şi ceasurile bune, nu sunt de­cât o şcoală, o încercare, cere ne povă­­ţuieşte la Hristos. Da, cu hotărâre la Iisus. Drept aceea orce sar întâmpla cu noi să rămânem tari în cre­­dinţă, tari în nădejde, tari în dragoste pentru că sfârşitul acestora însemnează mântuirea sufletelor noastre. In acest duh să ne facem Intrarea în noul an, fraţi în cre­dinţă. Astfel vom şti cine este stăpânul vieţii noastre. Ştim că asupra noastră un ochiu părintesc veghează ziua şi noaptea ; o mână părintească ne orânduieşte cărările vieţii, o inimă de tată bun ne este deschisă în toată vremea. Părinte ceresc cel plin de milostivire ta ne-ai ajutat, scăpare te-ai făcut nouă din neam în neam. Din multe necazuri ne-ai scos şi ne-ai adus până în aceste zile. Ne dăm seama de greută­ţile prin cari trecem şi de amarurile ce ne mai aşteaptă şi’n anul in care am intrat acum. ne rugăm întăreşte-ne credinţa, înavuţe­­şte-ne nădejdea şi ne desăvârşeşte întru dragostea ta. înveşmântaţi în aceste cereşti virtuţi vom şti sâ purtăm ne­cazurile pământului. In prag de an nou, te rugăm Tată ceresc, ocroteşte ţara noastră România, pe Regele Ţării, M. Sa Mihai I, ocroteşte Doamne, toate ţările părrâ­nu­lui cu toţi stăpânitor­i lor, învrednicind toate seminţiile lumii să ajungă cât mai curând la o viaţă în pace, învăţând să te cunoască pe Tine adevăratul Dum­nezeu şi să râvnească la ţinta cea mai înaltă a vieţii apropierea de tine şi dobândirea vieţii veşnice. Amin. Prof. OH. SECAŞ Zi cu zi viaţa noastră se împuţinează căci timpul care zoreşte mereu nu stă locului ci zboară mereu înainte şi ne apropie de ca­pătul călătoriei noastre pământeşti. Rapidul vieţii noastre trece ca iuţeală prin toţi anii cari se schimbă unul după altul şi-i lasă in urmă aşa cum acceleratul trece prin gări şi le lasă în urmă una după alta fără să oprească. Precum vedem mersul vieţii omeneşti ca şi al lumii întregi se pare că se apropie de sfârşit, de ţinta care-i este pregătită. Pe mulţi l-am auzit spunând: „ Val da repede a mai trecut timpul ! Nici nu ştii când!“ Oamenii bătrâni vorbesc la fel, nu o­­dată . Val că repede a mai trecut viaţa ! Nici nu-mi dau seama când au trecut atăt la ani. Ca erl eram copil şi acum iată■ mă cu pârul alb ! Mulţi ani au trecut până acum din viaţa noastră şi iată că şi zilele anului acestuia au trecut repede, zburând par­că unele după altele. Şi anul în care intrăm va trece zi după zi, săptămână după săptămână şi lună după lună tot aşa de repede ca şi cel de acum. Cum vedem timpul trece şi nu ştim ce ne va aduce ziu­a de mâne. Am putea asemăna viaţa noa­stră­­cu un ciasornic de nisip, format din 2 sticle, unite între ele la gură (la capete) prin­­tr’o deschizătură cât o gămălie de ac. Intr’una din sticle e nisip curat, uscat. Când sticla cu nisip este aşezată deasupra nisipul din ea curge în sticla de jos, încet şi regulat. Astfel, bob cu bob, nisipul se scurge până ce nu mai rămâne nimic. Aşa este şi viaţa noastră ! Dar întrebarea de căpetenie este : „Sun­tem noi preg­ătiţi pentru ziua cea mare când ultimul fir de nisip va cădea, când va sosi ultima zi din viaţa noastră ? Sunt atâţia oameni mari şi mici, cari, deşi se numesc cu prea fru­mosul nume de „creştini“, sunt nepăsători de soarta sufletului lor şi nu se gândesc că Dumnezeu le va cere socoteală. Viaţa pe care o trăim pe pământ este un timp foarte scump, de pregătire pentru viaţa viitoare şi deci grija noastră cea mai de seamă ar fi grija sufletului şi împodobirea lui cu virtuţi alese şi fapte bune. Un om înţelept nu trăeşte numai pentru lumea aceasta, mâncând, bând şi străn­­gindu-şi avere ca bogatul nesocotit din Evanghelie, el se sileşte să facă voia lui Dumnezeu, descoperită nouă în Sf. Scriptură şi se pregăteşte zi de zi, pentru clipa cea mare când solul Domnului îi va spune : „Suflete pre­­găteşte-te să întâlneşti pe Dumnezeul tău“ (Proorocul Amos 4, 12) .Domnul tău te cheamă la EU Şi ven­id înaintea Domnului, Judecătorul tuturor oa­menilor, El îi va spune credinciosului : „ Vino slugă bună şi credincioasă ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri , intri în bucuria stăpânului tău* (Matei 25, 23), iar păcătosului necredincios îi va spune: „Du-te de la Mine blestematule în focul cel veşnic“ (Matei 25, 41). Gândul morţii este pentru unii bucurie, iar pentru alţii groază din pricina păcatului omul credincios nu se înspăimântă niciodată de gândul morţii. In fiecare dimineaţă, spune un învăţat — facem un pas spre mormânt, atunci când ne sculăm din pat. Şi cea mai mare înţelepciune este — zice un sf părinte — să cugetăm adese la clipa despărţirii de pe pământ. Dom­nul să ne ajute ca ascult nd de cuvintele Sf. Scripturi­. ..Invaţă-ne Doamne, să ne numărăm bine zilele ca să căpătăm o inimă înţeleaptă“ (Ps. 90, 12) să fim pregătiţi oricând, chiar şi azi, pentru clipa cea mare. Preot Bujoreanu Viorel Zilele trec şi cu ele, viaţa noastră „Şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâne ! Căci ce este viaţa noastră ? Nu sunteţi decât un abur, care se a­­rată puţintel şi apoi piere“ (Iacov 4, 14) Prag nou. Anul 1946 în care intrăm acum este anul în care gazeta „Lumina Satelor" va împlini 25 de ani de lu­crare neîntreruptă. La intrarea 21121 noastră în cel de al 25-lea an de viaţă, ne întoarcem smeriţi către bunul Dumnezeu şi-l ru­găm, să ne ajute ca să împlinim cu bine acest pătrar de veac de viaţă în slujba luminării po­porului cu lumina scrisului cre­ştinesc şi românesc. Rugăm pe iubiţii noştri cetitori şi abonaţi să ne stea într'ajutor cu deo­sebire în acest an pentru ca să ne putem împlini sorocul de 25 de ani în care am intrat acum.

Next