Lumina Satelor, 1951 (Anul 30, nr. 1-52)
1951-01-15 / nr. 1-2
Sibiu, 15‘ Ianuarie 1950 , r/ s y ~ \ •’ ■'/ Plata fax. PTT s'a aprobat cu n\r. 64.5&0lîbM Anii 30 Nr. 1—2 g "iro ax exeliginoasa, sutpt&xxxâxx©JL& pexxix-u. popox La început de an Am întrat în anul 1951. Dar cu acest an am păşit şi în jumătatea a doua a veacului al douăzecilea. Dacă încheierea anului ne-a strecurat în suflet o oarecare duioşie, ca de fiecare dată când se încheie un an, apoi zorile noului an vin să trezească în noi puteri de muncă spre binele fiecăruia şi al tuturor semenilor noştri. In anul trecut, pe plan mare privind lucrurile s‘a putut vedea câtă putere şi hotârîre dovedesc oamenii cinstiţi şi muncitori din lumea întreagă întru apărarea păcii. Tabăra luptătorilor pentru pace, în frunte cu Uniunea Sovietică, s‘a întărit mult, ceeace s‘a putut constata de odată cu traierea celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii dela Varşovia, ca şi din munca pe care oamenii cinstiţi o dovedesc zilnic în scopul de mai sus. Astfel, aţâţătorii la un nou război, anume bogătaşii americano-englezi, se văd neputincioşi în faţa sutelor de milioane de oameni hotărîţî să apere pacea, să şi apere avutul, viaţa şi liniştea lor şi a familiilor lor. De bună seamă, în anul abia început lupta pentru apărarea păcii va deveni şi mai puternică în ţară la noi. Planul de Stat a fost împlinit şi depăşit. Dar la 1 ianuarie a început realizarea planului pe cinci ani, adică a Planului Cincinal. Muncitorii din fabrici, mine etc. au şi pornit cu însufleţire la muncă pretru realizarea lui în şi mai scurtă vreme. Din toate părţile ţării răsbat veşti despre avântul cu care se lucrează. Sporul este tot mai mare şi deodată cu el se ridică nivelul de trai al oamenilor muncii din ţara noasttă şi se întăreşte frontul păcii. Să ne cucerim şi noi de măreţele fapte arătate mai sus, dovedindu-ne adică, în anul început, buni şi vajnici luptători pentru pace, ca și harnici muncitori pe ogoare în scopul împlinirii Plenului Cincinal. Pentru ajutorarea poporului coreean Comitetul Central al U.F. D. R., şi Comitetul Central al Crucii Roşii din R.P.R. au alcătuit un apel pentru ajutorarea poporului coreean, victimă a agresiunii americane. Apelul se îndreaptă către toţi cetăţenii din R.P.R., fie ei bărbaţi sau femei, tineri, tinere şi copii şi tuturor le cere să vină în ajutorul paşnicului popor coreean. Intre altele apelul spune: „Este de datoria fiecărui om cinstit care doreşte pacea să contribue la ajutorarea poporului coreean, a victimelor agresiunii americane, a copiilor orfani rămaşi fără adăposturi în timp de iarna . Iar mai departe: „Primiţi cu dragoste echipele de colectori! Daţi din toată inima obiecte de îmbrăcăminte, ciorapi groşi, mănuşi, fulare, ghetuţe, hăinuţe de copil!" „Sprijinirea poporului coreean este o contribuţie la lupta pentru pace a omenirii, la lupta împotriva aţâţătorilor la un nou război". Nu ne îndoim că şi cetitorii gazetei noastre vor găsi o bucurie sufletească în a dărui din prisosul lor câte ceva pentru ajutorarea poporului coreean dovedind astfel că sunt şi creştini ai faptei. „Fericiți sunt făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se pot chema“ 21122. Biblioteca Judeţeană ASTRA Il II II III III! II •21132P’ L j Urare făcută poporului muncitor din R. P. R. Cu prilejul Anului Nou, academicianul prof. Dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a adresat în seara zilei de 31 Decemvrie 1950, orele 24, prin posturile noastre de radio, o urare poporului muncitor din R. P. R. Popoarele lumii luptăv PLJ : Pentru pace u* a . V- * "** ' împotriva imperialismului aţâţător la un nou războiu Istoria lumii nu a cunoscut o mai uriaşă concentrare de forţe omeneşti ca aceea pe care a stârnit-o mişcarea mondială a partizanilor păcii. Mişcarea aceasta a ţâşnit din ». învingerii, că pacea care este ce mai de preţ bun al vieţii popoarelor — poate fi asigurată prin lupta unită a milioanelor de cugete cinstite, pe care interesele băneşti ale câtorva potentaţi lacomi de câştiguri fabuloase, le prefac periodic în „carne de tun". Fără pace, truda dej, veacuri a atâtor generaţii se preface în scrum şi ruină. Fără pace, viaţa e întunecată, iar viitorul nesigur. Fără pace, progresul nu este cu putinţă. Oamenii muncii de pretutindenea vor pace, ca să poată muncii în tihnă şi cu spor şi ca să poată zidi, prin truda lor cinstită şi rodnică, un viitor fericit copiilor noştri. Dar nu ajunge să vrei pacea. Mai trebue ceva : să lupţi pentru apărarea ei. Congresele mondiale ale partizanilor păcii, cari au avut loc la Wroclaw (Polonia) şi la Paris-Praga, şi Varşovia au arătat că frontul apărătorilor păcii este destul de puternic ca să impună pacea. In fruntea acestui front se află Marea Uniune Sovietică, urmată nu numai de ţările de democraţie populară, ci şi de massele cetăţeneşti din statele capitaliste şi coloniale. In rândurile celor peste 800 milioane de partizani ai păcii, s’au înregimentat cu însufleţire şi cu hotărîre oameni de toate vârstele şi stările, fără deosebire de naţionalitate, religie sau orientare politică. Mişcarea aceasta ţine în frâu hămesitele pofte ale imperialiştilor anglo-americani şi ale uneltelor lor Inconştiente de felul lui Tito ("Iugoslavia), Schuman (Franţa), Spaak (Belgia) de Gasperi (Italia) Adenauer (Germania occidentală) ş. a. cari — împotriva vrerii propriilor lor popoare — urmăresc şi înnece omenirea într'o nouă baie de sânge. Lupta pentru pace, împotriva aţâţătorilor la un nou războiu, se duce — după măreţul exemplu al oamenilor sovietici — pe două căi : 1. Prin muncă din ce în ce mai productivă şi prin congrese, ,c staţii de masse, literatură, artă difuziuni radiofonice, acţiune de lămurire de la om la om etc. In vreme ce magnaţii aurului fabrică tunuri şi bombi atomice, URSS smulge naturii noul şi noul avuţiv, prin descoperiri ştiinţifice aplicate prompt pe teren, prin întreceri socialiste în muncă, prin grija ei deosebită faţă de ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Ţările de democraţie pe piară îi urmează exemplul, asigurându-şi o desvoltare economică şi culturală fără egal, prin îndeplinirea şi depăşirea planurilor lor de Stat. In aceste ţări, belşugul şi bunăstarea cresc văzând cu ochii, în vreme ce în celălalt lagăr, sporeşte mizeria şi nesiguranţa zilei de mâine. Dar mai proaspătă manif staţie pentru pace a fost prilejuită de Apelul Comitetului permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, întrunit la Stockholm, care cere declararea drept criminal de războiu a acelui guvern care va folosi mai întâi energia atomică în scopuri războinice, de nimicire a vieţilor omeneşti şi de distrugere a bunurilor civilizaţiei. Apelul de la Stockholm a fost semnat până acum de aproape 500 milioane de oameni. Pentru a întări semnătura pusă pe acest Apel de însemnătate extraordinară, oamenii muncii din ţările libere şi-au luat, îndeplinit şi depăşit nouă şi excepţionale angajamente în muncă. Eliberarea Chinei din mâinile Kuomintangului reacţionar de către forţele populare conduse de Mao Tse Dun, şeful partidului comunist Chinez şi transformarea ei în Republică Populară, a întărit considerabil Iron(Gonduwe pe pep. 2-a)