Luminița, 1962 (Anul 13, nr. 1-12)
1962-01-01 / No. 1
BALADA DESPRE MICUL GENERAL Trăiește păturită-n gînd Cîte-o poveste adevărată Și-n amintire picurînd, Asculți o lacrimă uitată Căzuse-acolo sub un zid Copilul, la pămînt cu fața, în Bucureștiul năruit, Din care dispăruse viața. Mai văd, printre uscate flori, Sub bombe, în ruini, o casă. Zăceau, sub zid, doi pantofiori' De-acolo n-au putut să iasă. Cu obrajii-n palme, la pămînt, Mai văd copilu-ascuns de moarte Și-alături văd jurnalu-n vînt, Se joacă, singur, mai departe.. Făcuse din jurnal chipiu — Chipiu cuminte — de hîrtie, Și-așa de mîndru și hazliu Se bucura de jucărie! De micul general mi-e dor. Mereu mi-i voi aduce aminte. Mereu, în fața ochilor, Doi pantofiori merg înainte. Cu slove mari scria-n jurnal De crime, de război, de moarte Scria — dar nici un general La patru ani nu știe carte! în fața ochilor mereu Doi pantofiori merg înainte... De tine, generalul meu, Mereu ne vom aduce aminte. Poezii de CICERONE THEODORESCU Pus-am nopții piedică Lumina electrică, Noaptea rău s-ampiedicat Și-a fugit în brînci din sat. Toate le deretică Lumina electrică — Și la plug am pus motor, Dă se întei și are spor. Becurile-nulițe Zviciu-ntr-una sulițe Tot cu vîrful argintat Către noapte îndreptat. Tînără-i și vrednică Lumina electrică — Și-a rămas lampa cu gaz Ca o babă de pripas... PIS aM ®«țm NEDIGA