Lupta Moldovei, aprilie-iunie 1945 (Anul 1, nr. 1-53)
1945-04-22 / nr. 1
/ «aagafflstai-.- asaagú. = Panfry Duminici 5*3 A p s* 11 i m a. c. fis*es«gâ KErnniitori progfrcsișf* rj «** S u«aS Myawáficsímrfrií®(Mig»jamea9e * Tlieri mtmcltnrä craitori vor îurca echipe care vor lucra toată ziua de Duminică Intr’o comună din apropierea Iașului. i Tineri funcționari. tstarilcsslari vor lucra azi toată ziua, ajutând sătenilor la arat și lazmâniat Acești tineri progresiști vor dărui cu acest prilej plugarilor 1 plug și 20 sapo. j Tineriiranci&nori Iluftîki vor alcătui o echipă care va pleca azi dimineață la țară pentru a ajuta la însămințări progresiști Acești tineri și-au mai propus să dicteze pentru cumpărarea de unelte agricole, 71 <aerli progresiști a insidUcatml»a-1 ni «iar și-au luat an*gaj amentul de a forma grup ® car ® vor însoți echipele de muncitori. Grupele sanitare vor aduce cu ei ® medicamente și material sanitar. ' ^ *4 «SCHtjpMB St» 11.T CUssti ?OT ssanasad sssi Sea jsiaie| Äfdfuri de celelalte grupuri de tineri progresiștilor munci astăzi in câtem comune și 120 tineri comuniști împărțiți în 4 echipe. Gűill despre LEMNI persppcivele culturale Lenin e un nesecat izvor de învățături în lupta neutru binele p»persiui. Așa cum » ei ? •. NfK^'WW aialto generali;,' arâtândule «cu, Lenin a insistat toțdeaasa și asupra sarcinilor imediate» «Renii aparent de mai fizică importanță, care fals constituesc premisele unei desvaltârî însemnat ©. Reamintind și meditând asupra unor învățături leniniste găsim sprijin în munca și lupta noastră zi de zi. Cu prilejul celui de și II-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist Rus din 2 octombrie 1920, Ilici în cuvântarea sa socotește ca cele mai importante sarcini ale tineretului sovietic, lichidarea arralfabetismului și cultivarea grădinilor de zarzavat. Ar părea oarecum psradoxalâcini. Leit iotor al stării profund cunoscătorii sovietce. insistă des câteva eci asupra importanței cultivării terenurilor virane. Această acțiune este considerată că Vladimír Ilideu numai ca © centribuții la munca țăranilor și maneitorilor, nu »urași ca an apost adus străduințelor pe(Continuare în pag. S a) ULT.C-stil Iss CuiSHBjpa«9$© l sf ® âitsăm«hatari RĂDĂUȚI 22 — (sra lebîan) Săptămâna aceasta zeci de tineri ateiști au plecat la județ pentru a ajuta la munca câmpului văduvelor de război și soțiilor luptătorilor de pe front. Aceși tineri au dat dovadă că înțeleg să se integreze în munca întregii țări, aducând contribuția lor în marea bătălie a însămânțărilor, de reușita căreia depinde azi în mare parte viitorul țârii. vmmii s« mint în batălia Ins ^înapfi fitor 50 ne reamintim o Imâietura a lui U I. Lenin Admiram la dânsul voința de viață, strălucitor exprimată și ura activă pentru ftile ei, admiram focul ticălotineresc pe care-l punea în tot ce făcea. Eram urmat de puterea lui supraomenească de muncă Mișcările Lui erau u soare îndemănatece, se făcea în sgârcenie, dar gestul lui puternic era în deplină artronie cu felul lui de a vorbi, sgârcit, dessenerea în cuvinte dar abundent și idei. Pe fața lui, de tip magoric ardeau și jucau o chn aceștia de luptător neobosit contra minciunii și durerilor vieții, ardeau privind pe sub gene, clipind, zâmbind ironic sau scânteind de mânie. Strălucirea acestor ochi făcea vorba lui și mai arzătoare și mai clară. Câteodată părea, ca dir ochii săi țâșnește scântei energia perilelor,arta a spiritului său, iar cuvintele saturate de energia strălucesc prin aer. Cuvântul lui produce, întotdeauna, senzația fiipus adevărului irezistibil înflăcărarea nereținutSters o proprietate a naturii lui și ea, nu era înflăcărarea interesată a jucătorului de cărți ea dădea pe față acea vie cume excepțională a spiritului întâlnită numai la omul care crede neclintit în chemarea lui, la omul care are simțul multilateral și adânc al legăturii lui cu lumea și care a Înțeles până la capăt rolul lui In haosul lumii — rolul de dușman al haosului El știa cu o egală încântare să joace șah, să se uite la istoria veștmintelor“ ceasuri MAXIM GORKI întregi să discute cu tovarășii, să pescuiască, să meargă pe cărările de piatră din Capu încinse de soarele sudic, sa se desfete la vederea culorilor de azur ale mării și a copiilor mânjiți ai pescarilor iar seara ascultând ce se povestea despre Rusia, despre viața satelor afta invidios . — Puțin am Rusia, Simbirsk, cunoscut ca Kazan, Petersburg, exilul — asta e aproape tot,îi plăcea comicul și râdea cu tot corpul, era cu adevărat inundat de râs, cu«»dată până la lacrimi mai în spate, îndesat cu un craniu socratic și ochii a tot văzători ei îua ades» » poziție curioasă, puțin comică — înălța capul si-i pleca iutii intr’o parte; degetele nșănii ș» le Undeva ssibțiarr ‘tub vea'â. In această atitudine «ara deva uimitor de p'a cut. in aceste minute el era luminat de bucurie, un atare cojii, al acestei blestemate funii, un pai minunat, care » trebuit să se jertfească pe sine dușmăniei și urei» pentru înfăptuirea opard dragosteț. ] I Până la 1 Man wct» știa ec Metaffinare b Hesa râmând ! I nemsâ Mania îf im mmmmna mhwmr»! iöft* mo wsimss B’ee. Până In 1918, până în mi- ! șei-as ca încercare de a omori ! He Lenin nu m’ar mai întâlnit cu dânsul in Rusia. Nu l’am văzut nici măcar de de- parte. Am venit la dânsul când el mișca încă’greu mâna și abia mișca gâtul rănit de glonte. Răspunzând Indignării mele, el spuse In silă, cum se vorbește despre ceva care te-a plictisit. — E bătălie, ce să-i faci ? Fiecare lucrează după cum se pricepe. Ne-am Întâlnit foarte prieteniște, dar bineînțeles ochii mei, pătrunzători, atot văzători ai plăcutului îlici, parcă mă priveau pe mine, care „rătăcisem ® cu o evidentă compătimire. Peste o minută Lenin vorbe,» cu foc : — Cine nu-i cu nai e contra noastrl Oamenii independenți de slope sunt o fantezie. Dacă chiar am admite că ei, ar fi existat acum însă nu mai sunt, nu mai pot fi. Nimeni nu are nevoie de ei. Toți oameni, până la ultimul sunt atrași în vâltoarea realita și, încurcată cum n'a mai fost niciodată, îmi spui că eu simplific viața prea mult? Cu această simplificare care amenință să aducă culturii pierzanie, da ? Un caracteristic și ironic — Hm, hm... — Uniunea muncitorilor cu intelectualii, da!— Nu e rău, nu Spunem intelectualilor sâ vina alături de noi. După părerea dumitate ei servesc doar cu sinceritate interesele dreptății?.Ce mai e de discutat atunci ? Poftiți la noi. Noi suntem tocmai aceia care am luat asupra ne sală de a ridica munca colopoporul picioare de a spune poporulului tot adevărul despre viață, nși arătăm poporului tot drumul drept spre o viață omenească, drumul care salvează de robie, sărăcie, umilință. Să-i faci portretul e greu. Lenin pe dinafară este învelit Tot în cuvinte, ca peștele 3m sun  «■«« va*» ir* ua « o ®eir*_*■ "Ica tot ceea ce spunea, ' Ife» jf’Q'ăăftft ițJ ^rb'b t o>! lfe'5 I complect-Speit de, strălucirea exterioară, eroistel său — este modesta renunțare ascetică, atât de des întâlnită la intelectualul rus cinstit, revoluționar, cu neclintită convingere în posibilitatea dreptății sociale pe pământ, eroismul omului care a renunțat la toate bucuriile lumești, pornind la munca grea pentru fericirea omenirii, sf , e .5. 00 ® Vladimir Lenin a murit. Moștenitorii gândirii și voinții sale trăesc ti sunt vii și muncesc cu succes cum n’a muncit nimeni, niciodată și nicăeri in lume. J ai orașului Oraș de înalta tradiție culturala, Jßstil, după o perioada de eclipsare a tot ce t mi ea constitui preocupare de ordin superior» tindea să-și recapete astăzi aurenț jla sa. ? Treptat, vechile instituții, « ce erau marea fală a bătărânsei capitale moldovei crești, ispădându-se de mentalitatea și practica fațîcită și reacționa , cire se scubărise, în ultimii ani, 5 mai peste tot, reîntoarse în matcă, încep sa și des ciudă, tuna câte una, porții, oferind un vast câmp de desfășurare țiunilor culturale manifestat cu adevărat sănătoase. Pătrunse de rolul lor în acțiunea de culturalissare a masselor, aceste așezăminte vor ■ ști ; de astădată să dea da- i vada că pot să răspundă chemării lor. Și chiîal, ca 1 încetul, spiritul opus al lașului de odinisara va reînvia. Ridicându-se din mijlocul rudelor, Instituțile de cultură ale Iașului, călăuzite ,cua* de elemente sincer democrație ® și hotărît ® să-și îndeplinească taistunea Ior, înțelegând că numai astfel iși pot servi țara pe tărmtmui culturii, vor deveni elementul motor de preparat al binefacerilor spirtului. Numeroas ® gust desigur preocupării, ca e trofeue să stea la baza tuturor acțiunilor desfășurate In domeniul culturii, dar pe cât de numeroasa, ca atât de grei… sunt aceste preocupări. Și printre primele, sarcini de ordin cultural, se situiază organizarea vieții universitare care a început să se contureze acum, odată cu reîntoarcerea Universității. Viața universitară plejuește sistematizarea unei activități culturate de un nivel ce depășește cu mult comunul și de aceea și sarcina acelor care vor să organizeze t ®merite este stina de răsăr----- 1 nîcs etek, curățat ® de ign fa fascistă, alături de stfăpftuirile culturale temȘid’C ©| ce și-au înfipt, fu almele luni la Iași, rădăcini afânci j și care pot consiliu uni îndreptar' pentru io ce 1 este «egat'de mișcarea culturală ca profunde aderențe în massale largine nu- ilare, vor prilejui, prunc# tivitatea lor, realizare ® *”1 nuia din marile de*P ® rœ<®| ale Iașului, repuneria f în drepurile îui firsti'* or^ș al culturii. Fiind în-acum Daînto numai și numai în slujlifl poporului, aceste ișeatâ,-' minte culturate au istoria» să dovediască, prin toate manifestárile lor, că ifi da» seama de chemare» vremii și că au înțeles sa se integreze la marea operă constructivă ce și-a desi er'« cu vigoare cslea ad ©-i vârâtă prin victoria zo'ițelor democratice' împotriva dușmanilor poporului tot SÜDEN DliflNKA 3 lângă Universitate,; Iiile superioare, cum sunt i șate afe St '«'a? 'Arta FrH*: fr* pleotaci [ : UL NATION, i *1« dim. C de muzica at C. F. R. Nr 1 230: „Ora țoaga“. 0: . 6. „Vreau 3 . 0. V . TRIANON erețea lui Eveiîibrie. RIANON to dim.*. idrul campaniii pentru frontîru victorie« onfersa sî»B iarea populară lăioarel* confesa la © la îl dîr . Prandhe: »Pd« H. l socială“, la sec. » >, p.-c J• Davidsohn : tot 11 pîntru cauza popeile sec*. II si cil Vt .r.rt.bi. 7'-| D. prof- A. Harissovici s și stete". Ia seci. III at- Vad fi 2J. . D. prof.fi. AGaTribaiei tatura și viața“, la s ec*., [C. A. Rassetl 3, Ili. vt. N Calinteascu» * mea nevăsuleias'“, la aeci Insei Tatat»|U Angajamentele tipografilor ieșeni până la 1 Mai șid Aprilie a avut loc ședința de breaslă a lucrătorilor tipografii Tov. Săcăleanu deschide ședința, arătând importanța zilei de 1 Mai pentru întreg poporul român. Tov. Michelevoci ram te desfășura sub regimurile trecute ziua de 1 Mai. Beciurile Siguranței erau umplute de toți acei ce erau bănuiți că luptă pentru o viață mai bună, mai omenească. 1 Mai a fost și este o zi de luptă, o zi când întreaga muncitorime își face bilanțul activității duse și Își ia noi angajamente. De aceea acest 1 Mai, primul Mai liber trebuie să fie pentru noi un moment deosebit și un prilej de noi angajamente legat de nevoile întregului popor» rusai regionalei Partidului Comunist „Lupta Moldovei”, „Să mărim tirajul în Moldova Liberă, să luminăm prin tipar masele cela mai largi, tot dreptându-le pentru efortul general în vederea nimicirii definitive a fascismului . Se hotărăște contribuția tipografilor la desfășurarea serbării zilei de 1 Mai. Luându-se în discuție chestiunea comitetului de Intreg re se arată țelul de i important al acestuia teste coordonarea și ea Întregii munci a ii, coderiî,_____ _____ Ne luăm angi-jaris •:n u!id* până la 1 Ma. s.t »text eh -1 Potire uVORiari" ]*>• fapt^ » ajuta fraților sioștii țărani si Academia de Muzică și Artă Dramatică, Teatrul Național, Filarma BOTOȘANI a ® (prin telefon). O echipă de zece muncitori brutari In frunte cu tov. Cosma au plecat Vineri Intri ® comună din județ pentru a ajuta văduvelor de război și soțiilor luptătorilor de pe front, la munca câmpului. Ei au luat hotărirea de a sta în acea comună atâta timp cât va fi nevoie pentru această muncă. La plecare muncitorii la muncile agricole. Să organizăm tipografia zia au luat un plus cu cai de la Camera de Agricultură, în acea comună fiind mare lipsă de unelte agricole și animale de tracțiune. Gestul acestor muncitori dovedește spiritul de care ei sunt pătrunși în puternica prietenie care există între muncitorul pământului și cel din uzine si ateliere, risactorii bratari din Botoșani ‹joal ® vadsav ©!© «I ® riSsIa»‹cs șî fse|iul› laptatorilor 4«  fp<‹s*t, la «mwizsca câanovaî ftEX versitatea Populara dosind al doilea ciclu universinim as’ganizare Populară care ale ' r, conferințe care vor avea loc Duminică 22 Aprilie © r» 11 a. m. s-a hotârît ca deschiderea acestor conferințe să se facă prin comemorarea nașterii marelui Lenin. Alăturând această comemorare de acțiunea de culturalizare a muncitorilor se aduce un demn omagiu acelui care o viață întreagă a muncit și luptat pentru învățătura poporului. Belșugul este moartea speculei Iiiili producțiii Scania in cadre la Incepcia »» ele lua «ia locul COVA si CAOÎ3 ®. Perioada imperialistă, periooada ciocnirilor deschise între clase, perioada pregătirii directe a forțelor pentru răsturnarea imperialismului și pentru cucerirea puterii de către proletariat, pune clasa proletară in fața unor sarcini noui, In primul rând reorganizarea intregei munci de partid într’un chip nou, revoluționar, educarea întregii clase In spiritul luptei revoluționare, pregătirea și mobilizarea rezervelor aliaților, alianța cu proletarii țărilor vecine, alianța cu țărănimea nevoiașă, stabilirea legăturilor trainice cu mișcarea de eliberare din colonii și din țările dependente. Față de aceste sarcini partidele internaționalei U a nu puteau răspunde. De aici nespuerea unui partid nou, a unui partid de luptă destul de cutezător, care sa conducâ proletariatul în lupta sa pentru cucerirea puterii Fără un asemenea partid nici nu ne putem gândi la doborîrea imperialismului, la cucerirea dictaturii proletariatului. Acest partid este partidul leninismului. Care sunt trăsăturile caracteristice ale acestui partid de tip nou? 1. Partidul este detașamentul de avantaradă al «lasei muncitoare. Pentru aceasta partidul trebuie să-și »simuleze cele mai bune elemente ale clasei muncitoare, experiența lor, spiritul lor revoluționar, devotamentul și abnegația pentru cauza proletariatului. Pentru a fi într’adevăr deja punefitul de avantgardă, partidul trebuie să fie înarmat cu o teorie revoluționară, să cunoască legile desvoltării, Legile revoluției. Fără o teorie revoluționară partidul nu poate sa conducă lupte proletari ®*1 tuîici. Patidul trebue sǎ stea în fruntea clasei muncitoare, eî trebuie sǎ ducă după sine proletariatul și sä nu se târască în coada lui. Partidul trebuie să devie statul major al clasei. Fără partidul revoluționar clasa muncitoare este ca o armată fără stat major. Partidul nu poate fi numai un detașament de avantgardă. El trebuie să fie în acelaș timp detașamentul clasei muncitoare, strâns legat cu ea prin toate filtrele existenței sale. Deosebirea dintre membrii de partid și acei fără de partid nu poate să dispară, dar această deosebire nu constitue o ruptură. Partidul nu poate conduce clasa dacă nu e legat de massele celor fără de partid, dacă aceste masse nu admit conducerea partidului, dacă partidul nu sa bucură în rândul masselor de credit politic și moral. 2. Partidul mtpăetuș&mmf«f organimt djetosul mimi citoare. Dacă vrea cu adevărat sa conducă lupta clasei, ci trebuie în acelaș timp să fie și detașamentul organizat al clasei sale. Sarcinile partidului în condițiunile capitalismului sunt extraordinar de mari și variate. Condițiile de existență ale partidului sunt extrem de anevoioase: ei trebuie să conducă în ofensivă atunci când situația ei trebuie să ferească o cere, tariatul de sub lovitura probeunui adversar puternic, atunci când situația impune retragerea, ei trebuie să disciplineze milioane de muncitori fără de partid în spiritul de disciplină și de metodă, în spiritul de organizare și fermitate. De acela el însuși trebuie să fie întruparea disciplinei și a organizării, el însuși trebuie să fie detașamentul organizat al proletariatului. Lenin a fost primul care a fixat că partidul este un tot întreg, în contradicție cu încercarea menșevicilor de a deschide porțile partidului oricui atunci când face ceva pentru partid. Partidul trebui« să fie acel? cere să facă unificarea într’un tot «altor cu arg»m o« seaducere superioare și iuperioare, cu supunerea minorității față de majoritate, cu hotărîri practice obligatorii pentru toți membrii. 3. Partidul ca forma cea mai înaltă a organizației de claa a proletariatului. Partidul nu e singura organizație a clasei muncitoare. Proletariatul mai are o serie de alte organizații de clasă. De pildă sindicatele profesionale, cooperativele, organizațiile de fabrică și de uzină, asociații ale femeilor, organizații culturale, educative, tinerești. Aceste organizații sunt în anumite condițiuni absolut necesare clasei muncitoare. Activitatea acestor organizații, însă, trebuie să se desfășoare într-o singură direcție, ele trebuie să deservească o singură clasă : clasa muncitoare. Organizația centrală, care trebuie să dea directive nu poate fi alta decât partidul, pentrucă partidul este punctul de concentrare a celor mai bune elemente ale clasei muncitoare, pentru că el este școala cea mai bună pentru formarea de conducători, «apariii să conducă toate termen de «ganizare ale clasei muncitoare, pentru care este prin excperiența și activitatea la uncă, organiziația In stare sâ centralizeze conducerea ltotei proletariatului și sâ prefacă toate organizațiile fără de partid în curele de Lanmisiune care unesc partidul cu clasa. Lenin spune că: „partidul este forma cea m..î înaltă a unirii de clasă a princuriatului, a cărei sferă de conducere politică, trebue să se extindă asupra tuturor colorislte forme de organizare ale proletariatului. 4. Partidul ea Iny '»■ el diet turti proteicPc, Partidul este fducător fundamental. . îr,ău >• trai clasei proletan organizațiile acestei Partidul este forma înaltă a unirii de clasă a letarilor, nu este totod: instrument în mâna prortalului, pentru cucerirea staturei. Iar după ce aceas. . este cucerită, «en»?- consolidarea și dictaturii. Proletariate -ci* ă~ partid nu nurr. ... , frea dictat» 1 n * mult t ar« R. vaie>entru «enținerea » consolidarea șî lărgirea ei în interesul victoriei complecte a nocialismului. ff. Partidul ca unitate da voința incombatibilă cu existeța fracțiunilor. Partidul are nevoie de coleziune șî de o disciplină de ziar, însă disciplina de fler a partidului e de neînchipuit iară unitatea de voință, fără unitatea de acțiune deplini șî absolută a tuturor menit» bri ior partidului. Lupta de pare 1 însă nu e deloc exclusă. Dimpotrivă, disciplina de fier mi exclude, ci presupune azi* 2 și lupta de păreri Inăunpartidului. Disciplina nu, să fie oarbă, ci este o una conștientă liber conf ir rt se întărește prin e elemente oport >rul oportunism««. îl constituie eâr oportuniste ele«. .i străine de clasă, pe ax un bagaj propriu clasei din care vin. f Drumul curățirii, desvoltării partidului trecu lui de oadrii nișîfri referralfti