Lupta Moldovei, iulie-decembrie 1945 (Anul 1, nr. 54-108)

1945-07-01 / nr. 54

Școli de analfabeți Necesitatea școlilor de anal­fabeți a început sa preocupe mai demult diferitele organi­zații democratice. Procentajul mare al acelor ce trăiau în întuneric și care nu cunoșteau evenimentele decât dupâ felul cum le erau explicate de unii, a făcut sâ li se dea o atenție deosebită. Unele școli de analfabeți își Indice :anul școlar­, al­tele își urmează cursurile sau iși deschid abia porțile. In fabrici, uzine, mori, car­tiere, funcționează asemenea școli și care, cu toată va­canța școlară nu trebue să-și întrerupă activitatea. Alte două școli sn­op cursu­rile sub îngrijirea Inim­ii Pa­trioților. Una e la moara Fru­htman cu î.C .elevi“ Inscriți și alta se pregătește la iubrea Zim­bru. Aceste acțiuni se înmul­țesc și dau roadele cele mai frumoase. Bucuria muncitorilor care dupa ani de mizerie și-ar­ găsit libertatea și putințe a scrie și citi, de a pa' prin prezența lor act» cest efort de rndic* velului cultural * este una din cele m­x­ plă­cute satisfacți. torri/worpoggi de Maxim Gorki Intr’una din multiplele sale lucrări despre teatru, Emile Faguet, academicianul, vor­bind despre ,Azilul de noapte“ susține—și pe drept cuvânt,— că aceasta nu este o piesă și nici n'are intenția să fie una Intr’adevar Gorki a creiat un tablou al moravurilor po­pulare, foarte caracteristic pen­­tru țara în care a fost scrisa dar in același timp valabilă prin realitatea ideilor expri­mate, în olt e țara. Iată, de­sigur scopul pe care l-a ur­mărit in mod evident autorul si a reușit pe deplin. Acest roman in dialog ca sa-i zicem așa, bagă foarte șovielnic scenele iar tirul dra­matic, deși are o foarte vagă Continuitate, suferă însă prin lipsa de element teatral pro­­priu zis. Go­ki a cules cu deo­sebită preciziune o sumede­nie de tipuri cea mai de jos de pe treapta a societății, le-a conturat, le-a dat viață și a insistat asupra corupției lor morale, a disecat toate taini­țele sufletești ale acestora, le-a prezentat publicului în goliciunea adevăratei lor per­sonalități și a stii hiuit din plin societatea putreda, falsa dis­tribuție a quantumului de bună­stare omenească. Din aceste douăsprezece sau cincisprezece personagii, u­­nele sunt niște simple brute, sitele alcoolici și pungași pă­timași, dar toate și aceasta este curiozitatea trăsăturii. Sunt romant ke.­lat-o pe Naști». În mijlo­cul decăderii generale ea ci­tește romane de dragoste care-i încălzesc speranțele. Și­­ tot ceea ce citește, se pare ca i se în­âmplă, și ea c­i­tește mai •*­real­­ceastă h­rám­ă,di"­ăr fii forțată legături cu viața frumusețelor, cu­­ stu­dentul elegant și iubi­or“, cu vreja visurilor sufletești care trec dincolo de mocirla in care se sbate și trăsăturile Puternice in care e conturat totul sunt atât de clare încât personagiul devine poate prin­cipal, la un moment dat Dar fata ca In scena Vechiul actor, care următoare, și-a per­tat vocea, inteligența și me­moria, traește și el cu iluzia Unui oraș Îndepărtat unde se va putea vindeca de beție. Dorința pătimașă de a re­naște, de a retrăi, de a fi din nou ceea ce a fost, înconjurat de­­ furtunele de aplauzel e de un profund omenesc și a­­ceste trăsături sunt specifice fiecărui rol în parte, întâ­i pe Satin , un alcoo­lic incurabil și el Dar cu sufletul, in adâncimile sale, bun. E de ajuns ca Luka, a­­ceasta figură de apostol, să arunce intr’iisul sămânța bună pentru ca să ridice într’iisu' adevaru . Dar nici el nu este personajul principal. Căci ro­lurile nu fac decât sa contu­reze mersul celor douăspre­zece marionete care joacă în cadrul vieții. Viața este ma­rele rol și adevărul e­te ținta pentru care lupta ei. Din toată mizeria în care i a aruncat viața și societatea aceasta atât de inegali, din cloaca mocirla sufletească în care s-a pr­bușit viciul și patima, din străfundul sufletelor, se ridică totuși o năzuință pu­ternică, o credința pentru care *upta cu ferocitate, un **pre mila, iubire de ceva mai per­us acestor nâ­­r^juii se des- P*­­a vărului, su­r­e c&eptate. Sectei ca a Uniunii "^HMBut a îndoit fe nc. t. ?ei^^re aceasta piesă. 1 ei moraliza­tor, îmbinat cu comemorarea ® no­uă ani­­ s’a deia M­oartea a­­riddilL din con­­pe culmile culturii mondiale, a­­duce acestui spectacol sigu­ranța un­ui mare succes. Pe deasupra tuturor inter­pretărilor din aceasta piesă e neapă at necesar sa amin­tim in primul rând aportul i­mens—și termenul nu e de­loc exagerat pentru acei ce­­au văzut aceasta ec­hipa de tineri actori ridicându-se trep­tat—ce l-a adus in stilizarea rolurilor, direcția de scenă pe care o st­imează d­na Gino Suridin-Bulun­dia. Întreaga piesă și jocul­­ copiilor dumi­­sale“ tm­ană fluidul de in­contestabilă inț­legire a ade­varatei personalități, a vieții in toată cruzimea ei așa cum a vrut s’o prezinte Gorki. Și aceasta se datorește In pri­mul rând, d-nei Sandu­ care ase­meni unui sculptor mă­iestru a desavârșit în cursul acestui spectacol toate ascun­zișurile unei interpretări i­­deale. Și dacă astăzi venim sa aplaud­ă din tot sufletul aceasta performanța a tineri­lor elemente o bună parte din ele se adresează mânei pricepute care a condus spec­tacolul. In ro­ul lui Kostetev, tânărul Obada, căruia dealt­­f­l de mult intr’una din pri­mele noastre cronici i-am pre­văzut o ascensiune rapida, creiaza un tip perfect. Bătrân -gârcit, gelos, imbuibat de misticism estropiat. Un rol care, di­n fericire, nu-1 cople­șește La rolul Vasilisei e ne­­cesar să adăugăm pe acel al lui Papei și pentru aceasta să revenim la scena penulti­mă din actul doi. Diatop*­l viu, rep­liile s­ubt?­n­n­treaga gama de sentimente se reliefează in toata profun­zimea lor și f­preciem e­­fortul d-nei Calapod care ■ ies o rezerva. d creiere o Vasilisă care în­deplinește toate cerințele ro­lului. Tânărul Volbea redă un Pavel care stăpânește sub mâna sa de fier întreaga mo­ar­ă din azil. Frumos, poate o oarecare eleganța a îmbră­­aminții și a gesturilor care in primele acte e nepotrivita, izbuti­ște sa emoționeze. D-ra Caraman, pe linia ro­lurilor de dramă, profund li­rică, se identifică cu perso­najul și ne face și pe noi să uităm la un moment dat, con­venționalismul teatrului Un element care a dovedit o sur­prinzătoare desvoltare in cursul unei scurte activități stenice in rolul lui Satin,­­raison­­neur-ul* a tutui patra, perso­najul care conduce dealtfel și hCrtinfa acestui din urmă e­­pisod, dl. Duvir­sohn creiazâ unul din rolurile ce prevestesc :ariera. Cald, cu mișcătoare an­exiuni Invoce, bun și deo­sebit de expresiv In mimică. Au o mică rezerva asupra ro­tului ușor declamatoriu de care izbutește să se lipsească numai în actul ultim unde treiază un final impresionabil. Deși într-un rol care se si­niaza vag pe al doilea plan, I­ra Voina conturează o bol­­navă, lipsită de orice speranță, de moarte perfect reală. D-ra Câmpeanu interpreta olului Nastiei despre care am­­ orbit mai sus, pe linia jo­­ului general. O notă foarte bună pentru scena din actul rei, cur­ios condusă și uimi­­or, fără nici o stridență a vocii, deși rolul greu, ar fi­­ revăzut-o. Tânărului Simionescu, acel­­e­ a reușit un actor ratat activ și cu speranța în ade­văr, aprecierile noastre cele mai bune. Emoționante sce­­n­e în care declamă. Un j­oc c­rust, și plinătatea talentului pe care acest actor a dat do­­vadă, de astă dată se desfă­­oară în tot­a­lităților lui, cuprinsul post- I D­na Fntescru, creiază o aadalogioaicâ, ta veșnică cău­tare a unui soț, veselă, gu­reșă. Distribuție reușită și un rol bine reli­ fat care aduce o contribuție fericită la întreaga atmosferă a piesei. In restul interpretării avem o singură rezervă de făcut asupra rolului bătrânului Luka In cadrul câruia tânărul Onică muncește, evident mult, reu­șește câteva scene bune, dar este copleșit mai târziu. O notă deosebit de frumoasă pentru tinerii Fâlticeneanu, Cornaciu și Igorov, care do­vedesc prin interpretarea de azi, ca au ridicat incă o treapta pe scara teatrului bun. In notă, corecți, d-nii Persillă, Petcu­­lescu, Bozescu și Pleschievici. O mențiune specială pentru regia d-lui Coman deosebit de grea și reuși­t. O ultimă remarcă: stridența figurației care e puțin cam rigidă. In totalitatea lui un spec­tacol excelent care aduce laude binemeritate secției artistice a Uniunii Patrioților. PETRE BRANCOMIR In direcția de scenă a d-nei Gina Sandri-Bulandra LUPTA PENTRU CULTURA , TEATRUL NAȚIONAL /Istiul de Noapte Rezultatu­l c­an" «risttei de sprijinil« anților BACAU.— Apărare triptică și Tineretul Pjv sist a inițiat și ce­dețul și orașul ca pania pentru i­denților mi­­ni­­psiț de cămine și cantine din cauza distrugerilo» c­ de ur­gia războiului rist. Re­zultatul can pan..« din Bacău este următorul : Prefectura Jurletulu' 6<tO oo­ridul Comunist Bicău 00 lei, Cooperativa Ina ,<t 100.000 lei, Baroul a­­ocaților 45.000 lei, Industri­așii din Bacău 519.000 lei, Banca Națională 20.000 lei, Banca Oituz 50 000 lei, Sin­­dicatul comercianților 250.000 lei, diferite colecte 38.500 lei,­­cheta pe stradă cu concursul levilor și a Tineretului Pro­gresist 146.972 lei, Beneficiul unei chermeze 440.830 lei, Comisi­le Apărării Patriotice (Moinești) 168 600 lei, Comi­sia Apărării Patriotice Tv Ocna 150 000 lei, Diverși 12.985 lei. Total lei :2 841.PB7 Concursul imnul „Vi Ziarul „Trud” 17-V-945 Comitetul afacerilor artis­tice, Comisariatul poporului U. R. S. S., Înalta conducere politică a Armatei Rts#u im­­preună cu asociația compo­zitorilor și scriitorilor au a­­nunța un concurs pentru cel mai v imn al Victoriei. câteva premii Ia concursului e alcă­­­ Tirati compozi­tori, artiști și scriitori: Șa­porin, Z­hasov, Macsacova, Marșâc, Antocolschi, Sveșni­cov. Bi I ) Sau sape 70 de imnuri torn—com­­pozitori schi, Novi­cov, Mi poeții As­cev, Si­matovschi, Jarov. Imnul zisc pentru sofiști, 1­1 coruri. Confiscare­­ de mărfuri aduse> noesti­r ''or'" DOROW 20. _ La Do­­rohoi J a fost descoperit un ciur cu marfă ce venea din G­iuzești. Camionul tranș­­a 1200 îitri oprit și 24000 jtți de chibrituri, marfă ce urma să fie vândută la preț de speculă. Datorită însă vi­gilenții poliției dorohoiene, camionul a fost descoperit și marfa vândută populației la pr­tul oficial prin cooperativă U­nive­r­sitare Politehnica 9 și 20 iulie. ANUNȚ. Studenții, care au uramat cereri pentru prac­tica de vară, sunt invitați a trece de urgența pe la Rec­torat, pentru a n­­u dea data începerii acestei practici. CONSILIUL RAL al facultății PROFESO­de Chimie industrială a decis ca disci­plina „Chimia Industrială și Elec­rochimia" să se predea și la anul III de la această fa­cultate. Acest curs va fi ur­­mat odată cu anul IV. • ANUL IV. Civil: prof Io­­nescu, 5 iulie, prof­­. Țur­­canu, 9, 10 și 20 iulie, ora 9. Internațional: prol. Țur- 1­c­anu, 9, 10 și 20 iulie ora 9 dim. Științe GEOGRAFIE (anii II, III și IV). Program: Joi, ora 16—19, anii II și III, lucrări practice și sem­inar la Geo­­g­rafia Umană. Vineri, orele 10—13, anii III Și IV, semi­nar Geografia­­ României. ANUL II LIC. Finanțe te­­xanie ( cu d. prof­­. M. Nonu), 19 și 20 Iulie. ANLL III LIC. Civil (cud. prof. Ionescu) 4 Iulie, ora <); cu d. prof. Țurcanu, 11 Iulie, ora 9 și 20 Iulie. Istoria Dreptului (prof. I. Coroi), 18, 19, 20 Iulie. Comercial (prof. Popovici), 13 Iu­le, ora 11. Internaț­onal (prof. N. Daș­ovici­ 4 și 5 Iulie, ora 10. Drept EXAMENE ANUNȚATE: (Leziunea 1 8 Iunie—20 Iulie 1945)­ANUL I LICENȚA; Drept civil. Cu dl. prof. C. Ionescu, 2 Iulie, ora 9 dim.; cu dl prof. h Turcwv, 11 lulitm AIMIL 11 L1U Drept Civil cu d. prof. C Ionesco, 3 Iu­lie, ora 9 . cu d prof I. Țoi­­canu, 11 iulie, ora 9 și so luție. Drept Roman 1 prof . Co­­roil 18. 19. ..0 Iulie; cu al prof . Popescu-Spineni, 16, 17, 18 Iulie. ÎNSCRIERILE la exa­­MENE.­­Facultatea de Drept pentru sesiunea 28 iunie - 20 iulie a. c. se primesc până în ziua de 10 Iulie crt. • La Drept Civil, materia d-lui prof. F. Sion, o va exa­mina dl. prof­­. Popescu Spineni iar la materia d-lu. prof. Gh. Dragonescu, va examina d-l prof. I. Țurianu. 1 ANUL II LICENȚA/Drept Ai-tiv. (prof. Jean Popovic 1) Curs: Începe Luni 2 iulie orele 9— to, va continua si fiecare Luni și Marți dela orei» 9—10 to—îl.Seminar 1 Marți ora «• ANUL III LICENȚĂ Drept comercial (prof . Popovici). Cursul va Intrepe Miei­cui» 4 Iulie, ora 9 și va continua în fiecare Luni, orele 10—11 și Miercuri, 9—10. Seminarul Marți, orele 11-12. •1 ANUL IV. Cu­rrsul de Drept internațional (pfrof. N. Daș­­covici), va ținepe Luni a Iulie, ora 10 dim­­. • 1 ANUL I. Curs­­ul de Drept constituțional (cu­ dl. prof. C. Anghelescu) va Încep« Luni 2 Iulie, ora 10 și va conti­nua astfel: Curs î Luni, Marți și Mier­curi, orele *0—^. Seminar 1 Miercu­ri, 11—12. •­­ Cursul de Drept Div­ii (eu A yfA 9» tinua Joi, orele 17—18. Vi­neri, 10—11 iar seminarul Vineri, orele 9—10. Dl. prof Coroi a început cursul său de Drept Roman 1 Examenul de Drept Con­stitution*­ anul I, va avea loc Sâmbătă 30 iunie, ora ta dim. Pentru studenții din Piatra Neamț. Toți studenții și studentei, din jud. Neamț sunt convo­cați la adunarea generala are va loc Duminică 1 Iulie raia la Universitatea Vechi Politeh­nică Amfiteatrul I. COMITETUL T Funcționarii particanari îupte pentru aplicarea legilor eco­nomice în combaterea speculei BACAU 29. — In ziua de 27 Iunie a. c. a avut loc șe­dința Sindicatului funcționari­lor particulari in cadrul că­reia s’a discutat si hntârji următoarele! i. Organizarea f­ de întreprinderi s­tivelor fi<4i UfRtrea delegi­ții* lor de sc.ps­e vor avea ies» pânt?1 de Comitetul sind#»*;-'-. a Adâncirea colaborării m­,­e muncitori a funcția­­nari, pentru în­târirea unu­id' clasei muncitoart-3. Sprijinirea J Petru Groza pentr ~:­D ar­ea luptei, pe? u ek •­­ de e. • - ș, v -tra­s, 4. Pedv mi sahoteriilo <or mice. Prin î­n zirile sus funcționarii pârtii ,rata deciși de ali toate puterile lor pe dresarea economică înființarea Economatului muncitorilor din alim. ÎNȘTIINȚARE Dnii patroni din industriile Alimentare, cât și din Intre­prinderile comerciale, ca : restaurante, bode­gi, cârciumi, cafenele, brutării, cofetării, băcănii, măcelării și celelalte din ramura alimentară sunt convocați pentru Luni 2 sulu orele 6 p. m. în localul Sin­dicatelor Unite — pentru luc­rările preliminare. Domnii patroni vor aduce câte un tabel nominal de sa­lariații tr­i au, împreună cu menb­rii fi­­ltora. C­O1110' Lege pentru crt . , a d Econo­­mate aici , nu e vor con­­form«, vor s­iri rigorile l'gi- Secretariatult Pentru a reînvia viața spor­tivă In orașul nostru O. S­P. organizează pentru Duminică 1 Iulie două mari concursuri PORT O mare competiție de Volley­ Ball și Cross-Country va inaugura activitatea O. S. P. in localitate sportive. Pentru prim^d^S la Iași va avea lu^NB^Vinurs­iletic, alergare pe teren, va a­­m­alii. Traseul va parcurge străzile principale din oraș și parte din periferii pe o dis­tanțâ de cca. 4 km. Fiind proba atletică de acest fel și pentru a atrage cât mai mulți concurenți se permite parti­ciparea concurenților de la 17 —23 ani. Înscrierile se primesc zilnic de la 10—12 a.m. și 4­6 p.m la sediul O.S.P. (Corso) str. Păcurari Nr. 2. Invitam pe această cale pe toți sportivii sa participe un număr cât mai mare. ♦ Pe terenul Asociației „Ti­nerimea Sportivă“ din str. Mârzescu Nr 26, se va inau­gura Duminică 1 Iulie, sezo­nul oficial de Volley Ball. Vor participa următoarele echipe reprezentative: A. S. Poli­­teh­nica, Tinerimea sportivă, sportul Studențesc și C.F.R. Va fi o competiție ce con­­stitue un punct important in despoltarea sportului ieșan. Adversarii, în vederea aces­tei întâlniri, fac asidue antre­namente. Comitetul O. S. P. va coor­dona aceste jocuri. BOX. — Toți amatorii de box sunt înștiințați că sala ,Tinerimii Sportive“ este uti­lată special, în vederea galei c­e va avea loc Duminică 8 Iulie. tu::::: Să sprijinim cu toate forțele lupta guver­nului Groza împotriva speculanților S Tineretul Progresist Împarte premii elevilor merituoși BPCAU 30­­ Tnere­­tul Progresist din co­­mu­na Solor­i a înțeles să vină in ajutorul școlii pirimare din comună Ast­ei cu banii realizați la o serbare tinerilr prog­esiști au cumpărat premii pen­tru elevii merituoși. Pre­miile au fost distribuite în­tr* un cadru festiv Du^ listei 24 lucit *.«­ Gestul Tineretului Pro­gresist a produs o de­osebită impresie atât a­­supra elevilor, cât și a­­supra părinților. ttmxuttuuuimminumtmttutttt: Speculanții sunt slugile fascismului ^HmUNUlUUMi k­rea delegaților din U.R.S.S. pentru desăvârșirea acordului economic Miercuri 27 Iunie, a sosit in București loc­țiitorul com­is­arului po­porului pentru comer­țul exterior al Uniunii Sovietice, Dl. Alexei Di­­mitrievici Krutikov. Dl. Krutikov e însoțit pe o delegație de experți. Sosirea­­ în București este in legătură cu realizarea acordului de colaborare economică între România și Uniu­nea Sovietică. Asociați ai coo­perativei­ cetățeni, 1 Iulie este ziua inter­­națională a cooperației Pentru a vă lămuri asupra rolului și importanței coo­perativilor, pentru a lua cunoștin­ța de realizările ob­­ținute de Co­operativa ce­tățenească „6 M­ar­t­i­e ", pentru a duce cu succes lupta împotriva speculei. Veniți cu totii la marea adunare, pentru a săr­bă­­tori ziua cooperației, ce va avea foc Duminică 1 Iulie ora 10 dim. in sala Phoenix Diverse — MIȘCAREA BOLILOR CONTAGIOASE IN JUDE­ȚUL ȘI MUNICIPIUL IAȘI: Intre 16—24 iunie crt. TIFOS EXANTEMATIC in Județ: Cazuri vechi: 209; noi: 171 Total 380. Însănătoșiți 127, morți 3; pe cale de vinde­care 250. MUNICIPIU: vechi 37; noi 15; total 52. Însănătoșiți 21; rămași 31. Total general: 281. După cum se vede, în In­tervalul de la 16 24 Iunie crt. numărul cazurilor de tifos exantematic a crescut în ju­dețul Iași cu 41 bolnavi iar în oraș 1 Iași a scăzut cu 6. Comunele, in care numărul cazurilor este mai mare,sunt 1 Romanești, 26 cazuri ra­mase; Sculeni, 19; Țiganagi, 18; Tufești, 16; Cornul Ca­prei, Erbiceni câte 14 coșuri râmase. Bolnavii între 7-13 ani, 711 peste această vârstăi, 101. Internați In spitale 120; le casele lor, 27? S* 94.

Next