Lupta Moldovei, ianuarie-martie 1946 (Anul 2, nr. 109-121)

1946-01-01 / nr. 109

a—ff*, if ® SK9f"W7rr"r Marți 1 Ianuarie 1946 »B—I—mm B— imanul Comitetului Regional Moldova al Partidului Comunist Român Cetatea doarme dusăl(Macedonsky) Particule de tăcere, grațioșii fulgi păreau că nu vor putea epuiza nici­odată imensa re­ferire de nămeți a cerutul­­ui, greutatea ireală a masi­­vurilor albe, pământul părea gârbovit. Ningea fără încetare și in afară de aceasta...era in noap­tea de Anul Nou 1945. • • • ••••* ••••*** Cumulăm din experiențele noastre multiple, imagini care după îndelungate filtrări, ne lasă întipărite in memorie câteva clișee, de care dupp aceea ne servim fără efort, cănd vrem să ne reprezentăm ceva­«a Despre anul nou, mecanis­­m­ul amintirilor noastre, «e servește cu promptitudine, b­im­bloul de pită a fulgilor de zăpadă, moliciunea trotuare­lor tapisate cu alb și mentre covor, încântătoare jocuri de lumini, sclipirea neve­roșind­ă a vitrinelor cu clasicul cân­d supărat că nu găsește sr­­mula magică pentru a despni dintr’odată stăpânul absolut al tuturor jucăriilor și acel zumzet de neredat careyx­­pprimă dorința de veselie a t­uturor. Mărturisesc cu părere, de rău fin definitiv avem cu o­­ții doza noastră de „filo-o­­moditate") că m’a supărat .P- sa câtorva elemente din ta­­șicul tablou al acestei mi­n­. nu prea alba, întuneca­ts și infinit de liniștita noapt a Anului Nou trecut. Despre acea noapte ar­id. <1­ — Continuare în pag. 5­ e~­ TM și Eirásíími Zilele acestea se împlinește un an de când am sărbătorit 1 Ianuarie 1945. Un an de luptă grea, un an de muncă, un an de eforturi de­puse pentru ri­dicarea Iașului nostru. Pentru acei ce-au trăit împreună zilele ce au trecut, aceste clipe pe care orașul nostru le-a insris in car­­tea trecutului său, ne sunt dragi. Am stat intr’un oraș pe jumă­tate distrus și ne-am luptat cu greutățile, cu lipsurile, cu bolile" In noaptea de revelion din 1944 ne-am dorit puteri noi pentru ca să putem­­ învinge iarna grea ce i se așternea in fața ochilor noștri. Scurt raportat In imagini scri­se asupra unui an de muncă, luptă și victorie deschizându-se din nou porțile acestui așezământ spitalicesc. Pe de altă parte muncitorii ceferiști așteaptă cu nerăbdare întoarcerea ate­lierelor care trebue să vină până în 15 zile. La 9 ianuarie se înființează filiala Arlusului la Iași. In fața doctorului Danielopol, minis­­trul de atunci se întrunesc Continuare in pag. 5-a — în nou# Gravură de Naum Corcescu mare victorie • • a pacii Vciba cea mare care a venit dela Moscova n’a putut Încă să­ fi epuiz­ ue pentru milioanele de oameni care s’au aplecat cu interes și bucurie asupra ei, multiplele semnificații pozitive. Dar o unică ți binefăcătoare senzație stăpânește pe toti acei care, in acest prim Crăciun după victorie, și-au unit nădejdile Intr’o pace dreaptă ți durabilă ! Conferința de la Moscova este un mare și hotărîtor ,au făcut inspre câștigarea și consolidarea acestei păci atât de mdt dorite. Fată de vastitatea problemelor tratate nu este In intenția noastră de a uamina atei pe larg documentul publicat la Mos­cova în 2­ Decembrie , o vom face treptat pe măsura desfășurării evenimentelo 1. Dar sunt ufmuă chestiuni principale care se de­gajă din primul moment pentru oricine iși îndreaptă atenția asu­pra istoricului comunicat. Prima semnificație care se ceere deslușită este continuarea și întărirea fericită a colaborării între cele trei mari puteri care au asigurat grcjonța împotriva fascismului și cărora le revine azi rolul principal la a clădi pacea. Împotriva dificultăților de tot felul, dificultăți care-și găsiseră expresia in Conferința de la Lon­­dra­, îm­potriva manevrelor interesate ți răuvoitoare ale reacțiunii internaționale care căuta să exploateze orice disensiune, colabo­rarea a s­osit odată mai mult Întărită spre binele întregii omeniri Premizele de bază ale păcii viitoare sunt astfel garantate ți sub auspiciile lor se deschide noul an. Al doilea aspect pe care vrem să-l subliniem este prăbu­șirea in neant a tuturor manevrelor inițiate și dirijate cu atâta furie de reacțiunea românească. Aceste manevre tindeau la două directive : să multiplice dificultățile și să împiedice colaborarea intre cei trei mari aliați și, în al doilea rând să compromită po­liția internațională a guvernului nostru. Ambele tentative au e­­șat. Colaborarea a ieșit întărită, iar g­uvernul Groza a fost re­cunoscut de toate cele trei puteri ca factorul de bază, singurul capabil și reprezentativ pentru a constitui formație în jurul că­ruia, și numai în jurul căruia trebuie să fie atrătuit orice guvern democratic. ... Integrându-ne în ansamblul tuturor popoarelor care salută in comunicatul de la Moscova o mare victorie a păcii, nu putem să nu subliniem la acest început de an, perspectivele luminoase, care se deschid pentru România. Rămâne ca prin munca noastră pe ogorul democrației și știm să fructificăm la maximum aceste perspective. HENRI DONA Proletari din toate țările Și am mai dorit ceva: victoria improtriva fasciștilor. Cănd a Început să se topească zăpada și-am făcut bilanțul morților de tifos, de frig și de foame, ne-am strâns iar la un loc și am dorit forțe noi care să ne ajute să pu­tem lucra hrana de care aveam nevoe. Și ne-am dublat forțele pentru ca să putem ajuta frontul pentru îndeplinirea gândului nos­tru permanent: înfrângerea hit­­leriștilor. Și a venit și ziua cea mult dorită. Și forțele democra­ției au învins. Și prin lupta noastră am putut aduce la cârma țării un guvern al poporului. Și am adus una câte una fabricile lașului nostru, la loc. Și munci­torii au avut păne. Și țăranii au avut pământ. Și ieșenii au avut apă și lumină... Și astăzi la capătul unui an bogat un minunate pilde de luptă și muncă, de eroism pe front, de eroism al muncii în fabrici ne revin in minte câteva tablouri cărora timpul n’a putut să le dea îacă povara uitării. Clipe de emoție adâncă, clipe de du­rere, de sărbătorească bucurie, de victorie... In gândurile noastre se desfă­șoară lent filmul unui an ce a trecut și zărim ca prin ecranul cețos al unui calendar imaginar... Ianuarie 1945 lașul se trezește la viață sub pătura albă a unei ză­pezi care înghiață apele și drumurile. Dar se pare că un prim succes marchează În­ceputul acestor luni. Se reîn­toarce din refugiu Spitalul Sft. Spiridon. Evacuat la Alba- Iulia, transportat săptămâni întregi prin vagoane desco­perite, adăpostit in târgu­­șoare, cu materialul îmbâcsit prin lăzi și personalul pe drumuri, vremea refugiului is’a terminat. Se reîntorc la ‘Iași și orașul nostru își vede 6 PAGINI: 100 LEI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA a­i STR. VASILE ALECSANDRI N» 3 TELEFON Nr. 244 a­bonamente IAȘI PROVINCIA ______________ __ 2500 lei 3 luni 3500 lei 5000 lei 6 luni 6500 lei 9000 lei 12 luni 10000 lei Autorități și institut­. Pentru muncitori și țărani 20­000 lei pe an 8000 lei pe an Preambul S-a spus că tn 1918 aliații au câștigat războiul și au pierdut pacea. In adevăr. După douzeci de ani o nouă conflagrație mon­dială a încins lumea. Prusacismul și hitlerismul au lucrat febril pregătind cu minuțiozitate planul de cotropire care, pus în apli­care, a făcut să curgă valuri de sânge, să fie distruse comori de artă și civilizație, realizări ale muncii omului de pretutindeni. Fosta experiență a Ligii de la Geneva este încă vie in amintirea generației noastre. Prin însăși structura ei, prin inimi faptul că reprezenta numai i­­nteresele unei minorități din națiunile lu­mii, ea nu putea prezenta o ga­ranție pentru securitatea tuturor popoarelor. Lipsa unor mijloace de constrângere — lipsă care s’a făcut simțită deopotrivă in 1931 cu prilejul invaziei japoneze în Manciuria ca și in 1932 cu prile­jul conflictului armat dintre Bo­livia și Paraguay, in 1935-36 cu prilejul agresiunii italiene In A­­bisinia și intervenției fasciste in Spania, in 1937 cu prilejul agre­siunii nipone împotriva Chinei etc. a fost deasemenea încă o lacună gravă a Ligii Națiunilor. Acestea fiind faptele pe care ni le furnizează trecutul, pro­blema care se impunea ca o i­mpe­­rioasă necesitate era­­­ organizarea păcii în așa fel, încât o nouă a­gresiune să poată fi înăbușită din fașă pentru a nu prilejui generații­lor viitoare viziunea cruntă și si­nistră pe­ care am avut-o noi, cei care am trâit an­ii 1339-19 ¥5. Pentru a organiza această u­­riașă operă și-au dat concursul popoarele lumii. Congresele sin­dicale, congresele mondiale ale femeilor și ale tineretului, întâl­nirile dintre factorii responsabili ai vieții politice internaționale sunt tot atâtea contribuții noi, sunt tot atâtea blocuri de granit puse la temelia mărețului edificiu care va fi PACEA. 6—16 Februarie 1945 Londra Sforțarea de război și condițiile păcii viitoare sunt primele două puncte ale ordinei de zi ale Con­gresului Sindical Mondial de la Londra. Din programul de lucru, pe care-l desbat reprezentanții mi­lioanelor de muncitori organizați, rezultă hotărîrea clasei muncitoare de a-și spune cuvântul în toate problemele care frământă societa­tea modernă. Mișcările sindicale sunt hotărîte de a aduce întreaga lor contribuție pentru a asigura o victorie totală asupra fascismului. In acțiunea sa de solidaritate internațională, muncitorimea dă primul exemplu de conlucrare și colaborare, exemplu cu atât mai valoros cu cât însăși perspectivele viitorului sunt condiționate de i­­deia colaborării internaționale, sin­gura garanție a păcii viitoare. Cei „trei mari“ Pe malul însorit al Crimeei— la Ialta—Generalissimul Stalin, Președintele Roosvelt și Premie­rul Churchill s-au întrunit și au început discutarea problemelor în legătură cu mersul războiu­lui,­ ocuparea și controlul Ger­maniei, situația politică și eco­nomică și creea rea­nizații internaționale unei orga, menținerea păcii. Deși pentru războiul nu se terminase și efortul prin­cipal al popoarelor trebuia în­­dreptat pentru obținerea victo­riei totuși conducătorii celor trei state își afirmă" dorința de a ajunge la o rezolvare printr-o înțelegere mutuală a tuturor problemelor. Unitatea de vederi apare per­fectă și indistructibilă ajungân­­du-se în toate chestiunile la so­­luțiuni comune și amiabile, iar ca un coíular­­,li­nilor purtate se fixează un loc și o dată la care, reprezentanții națiunilor care au contribuit la lupta împotriva fascismului să se întrunească pentru a pune bazele unui organism de securi­tate mondială. Ha’­seamus Chartam In celălalt ,1­ui în mii, la San-Franc­­ico»­­tre aur a Pacificului—in ziua de 25 Apri­lie se adut mm­­e­ntanfil a 51 de națiuni, dupa noua săptămâni de discuții, soli­i popoare­le ADU CERNEA — Continuare în pag. 5-a — Fragmente de istorie contemporană TI Spre noi succese mulți anii și noi victorii ! Anul Nou a fost întot­deauna pen­tru oameni un prilej de a-și formula dorințele și speranțele. Niciodată, nici în clipele celor mai grele încercări, omenirea nu a renun­țat la străvechiul obiceiu al u­rărilor de bine cu ocazia venirii unui An Nou. Chiar atunci cănd realitatea era dureroasă și apă­sătoare iar perspectiva întune­cată,oamenii se salutau mai vo­ioși, atunci când intâlnindu-se in această primă zi de an, iși spuneau cald și încrezător : „La mulți ani". Niciodată însă această urare n’a fost așa de plină de conținut ca in anul acesta. Pentru că ni­ciodată n’a fost atăt de puterni­că încrederea ce o avem azi în forțele noastre, în posibilitățile noastre de a realiza ceea ce do­rim. Victoria forțelor progresu­lui asupra fascismului ne-a adus libertatea, iar libertatea a des­cătușat uriașul rezervor a ener­giilor populare. Stăpân, în sfârșit pe propriul său destin, poporul român este în plin marș pentru con­struirea viitorului său. O listă lungă de victorii și realizări a înscris în istorie anul 1945. Noi victorii, noi realizări le vom cu­ceri în 1946. Zile glorioase și strălucitoare le-am trăit în 1945. 9 Mai, Ziua victoriei ! In 1943 s’a terminat războiul, în 1945 s’a început construirea păcii! Poporul român a dat contri­buția sa în lupta popoarelor. Prin victoria dela 6 Martie el s'a scuturat de ultimile vestigii ale trecutului reacționar și sa­botor. In 1945 Poporul Român a intrat definitiv pe drumul liber­tății și al democrației. Victoria Națiunilor Unite fost și victoria noastră, iar în lupta pentru construirea unei păci trainice și durabile noi în­țelegem să participăm în­­ plin căci, după cum o precizează tov. Gheorghiu-Dej în raportul său : „instaurarea în fiecare țară a unei democrații consecvente va fi cea mai bună garanție a păcii". Lupta Poporului Român este lupta pentru pace. Lupta pentru consolidarea democrației, pen­tru sdrobirea forțelor reacțio­nare și sabotoare, pentr­u recon­strucția țării, pentru ridicarea nivelului de trai al maselor — este lupta pentru pace — este contribuția noastră în lupta tu­turor popoarelor pentru o viață mai bună și mai fericită. Bilanțul de până acum al a­­cestei lupte este bogat și prom­i­­țător. El e plin de pagini de în­cordare și eroism, — victoriile de pe front și cele din câmpul muncii, — faptele de arme dela Bansca-Bistrița și Debrețin — și munca plină de abnegație ai­i’»­­citorilor minieri de pe Valea Jiului, a ceferiș‘>i °r» a metalur­­giștilor, textiliștii r> reforma a­­grară și marea victorie a­­nsa­­mânțărilor de toamnă, colabo­rarea și ajutor reciproc între forțele producătoare de la orașe și sate, sprijinirea din ce d­ucș mai puternică de guvernului Groza și grija deose­bită a guvernului pentru apăra­rea intereselor poporului. România a căpătat în cursul anului scurs un ajutor deosebit de prețios din partea Uniunii Sovietice. In focul luptei pentru cauza comună, în freamătul ma­nifestațiilor de recunoștință, s’a sudat, s’a adâncit realizarea cea mai îndrăgită “de noi — priete­nia cu popoarele sovietice. Moldova a început un an greu, dar îl termină plin de încredere în viitor. Părăsită și batjocorită de „guvernanții” de atunci, ea este astăzi în centrul preocupă­rilor guvernului de concentrare democratică. Legăturile de cale ferată sunt în cea mai mare parte restabilite, fabricile și-au reînceput activitatea, satele dis­truse se refac, instituțiile de artă și cultură s’au întors în străvechile orașe moldovenești. Viața este încă grea. Lipsurile și nevoile sunt încă multe și dureroase. Mai este mult de făcut, însă refacerea s’a început, iar viitorul ei se accelerează. Pe măsură ce se cuceresc noi și noi realizări! ”.Anul 1945 ne-a arătat ce poate realiza un popor unit și hotă­­rît, ce se poate înfăptui prin solidarizare și acțiune coordo­nată a tuturor forțelor creatoare. De zidul de granit al solidarită­ții democratice a întregului po­por s-au spart toate încercările reacțiunii de a împiedica opera noastră. Iar dacă urmările a­­cestui sabotaj sistematic se­cial simțim în greutățile vieții de toa­te zilele noi avem toată încrede-Continuare în pag. 5-a ->"С

Next