Lupta Moldovei, iulie-septembrie 1946 (Anul 2, nr. 135-147)
1946-07-02 / nr. 135
LUPTA MOLDOVEI *4»»»t44tnM4 444++44444t ♦»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ♦ [UNK] [UNK] [UNK]+♦ t ♦ ♦ »+4 ♦CULTURA ȘI ARTA Situându-se In linia revoltelor atodice care se iscă in Istoria fiosofiei împotriva kantianismului. Ulosoni proveniți din școala fenomenologica au reproșat acestuia formalismul său rigid In etică, abstracția principiilor morale pe care le impune oamenilor printr-un imperativ arbitrar. După Scheler și Hartmann omul poseda un simt aprioric care-i permite să ia contact cu valorile, simț care nu mai are, ca la Kant, vreo legătură cu mecanismul rațional al minții noastre, ci este irațional, de natură pur efectivă. Cunoașterea și realizarea valorilor morale, va depinde in primul rând de intuirea lor emoțională, de trăirea lor. Deasemenea principiile morale nu mai sunt concepute ca niște pure forme ale mintii ci ca entități concrete, existând in afara noastră,a se vedea .Der Formalismus in der Ethik und die materiale Wertetnik“ a lui Max Scheler). Nu mai puțin rămânea etica fenomenologică In buna tradiție metafizică: valorile erau concepute ca niște esențe eterne și absolute, separate de devenire. Cu mai bine de jumătate de veac în urmă marxismul criticase cu inverșunate stilul de gândire metafizic. Engels arătase In ,Antidithring’ că ,metafizica nu stabilește peste tot decât linii fixe de demarcație și creează teze rigide și sterile acolo unde in realitate există numai procese și interacțiuni*. In general, explicând edificiul superstructurei ideologic prin structura economică a societății, marxismul relativiza ideologia, zdruncina credința în valabilitatea absolută a acesteia. încercarea d-lui Ionescu Gulian de a schița o ,Introducere la etica nouă" se situează la confluența curentelor de gândire de mai sus. Materialismul istoric marxist se realizase complect numai In Economia politică; pentru morală el lăsase numai o metodă de lucru (in „Antidührung" ni se oferă in această privință numai un program insistânduse cu precădere asupra dialecticii naturii). Dl. Ionescu-Gulian Își propune să folosească metoda dialectică și materialistă a marxismului pentru a construi o doctrină etică, fără însă a trece indiferent peste progresele pozitive făcute de gândirea modernă în acest domeniu și utilizând mai ales prețioasele rezultate la care ajunsese fenomenologia. Astfel, etica d-sale va debuta printr’o Critică a eticii Idealiste ,ton-dialectice, care consideră valorile „numai tn izolarea lor față de necesitatea pe care o exprimă concret nevoile materiale ale oamenilor. Tehnica producției și raporturile lor de producție" (p. 6.). întreaga doctrină se va polariza In jurul conceptelor de ,valoare" și ,necesitate", considerate nu ca entități metafizice Încremenite ci ca realități vii in continuă interacțiune și tensiune dialectică. Punctul de vedere original al d-lui Ionescu-Gulian față de Încercările anterioare de a Interpreta marxist fenomenul moral, este autonomia relativă pe care d-sa o acordă, sub influența fenomenologilor, valorilor morale. Există, sădit i noi un imperativ care ne insmnă la lupta pentru cucerirea ,undei existente primejduite" dar nu mai puțin năzuim noi In mod egal de imperativ spre câmpul valorilor. Valorile n’au apărut dintr'o altă lume decât cea reală", ele țâșnesc din practica vieții de toate zilele, din necesitate, dar accentuarea acestei necesitați nu trebue să ne ducă la negarea metafizică a momentelor psihologic, subiectiv, teoretic, etc". Noi știm că felul nostru etic se concetrează ta ideea de necesitate, dar această nu ne face să negăm valoarea" (p. 26) (se știe că și Marx luptase împotriva materialismului vulgar metafizic care nega autonomia și putința de acțiune proprie a ideologiei). Astfel, viața etică va fi concepută ca un proces dialectic, ca un conflict veșnic filtre necesitate și valoare. Noi năzuim spre valori dar elanul nostru se lovește de existența necesității pe care trebues'o trăim în toată duritatea ei și s’o străbatem prin efort. Numai astfel vom izbuti să ajungem la ..lumina valorilor" (p. 187). Tocmai ,nonsensul" necesității opus ,sensului" valorilor, limitele date ale condiției umane așa cum ne sunt ele definite prin conceptul de posibil, care este modul propriu de a fi al Necesității, și care zăgăzuesc realizarea valorilor, ne permite să concepem o viață etică dinamică, revoluționară. .Necesitatea poate fi trăită pasiv și dureros ca nonsens și catastrofă, dar poate deveni și cel mai viu îndemn la sfărâmarea barierel și rezistențelor care se opun sensului" (p. 187). Astfel, lupta împotriva forțelor politice reacționare, fiind o luptă pentru realizarea Necesității, capătă un înalt înțeles moral căci ea ne deschide, dincolo de necesitate, câmpul ispititor" al valorilor. In perspectiva pe care i-o oferă acel simț a prioric general al valorior al fenomenologilor, d. Ionescu-Giolan găsește posibilitatea de a Încadra unui sistem etic istorismul marxist. In general toate valorile sunt valabile și ele se realizează treptat conform necesității adică condițiilor istorice date. Pentru a putea discerne care sunt valorile valabile astăzi, noi posedăm un simț al actualului". Acest simț ne face să intuim limitele proprii epocei societății și persoanei noastre, care valori pot fi realizate în câmpul definit de acestea și care este acțiunea imediată care ni se cere. Noi trecem astăzi printr’o epocă de criză existențială", valoarea care se cere urgent realizată este însăși Necesitatea și modul de acțiune propriu acesteia este acțiunea politică. De aci nu rezultă negarea ierarhiei valorilor, ignorarea superiorității valorilor spirituale. Omul modern știe că acestea nu pot fi astăzi realizate și că înfrângerea Necesității se impune cu urgența tocmai ca un fundal și temei condițional al valorilor superioare* (p. 201). Omul modern ,suspendă* realizarea valorilor celor mai Înalte deși continuă să năzuiască spre ele. Aceasta este contradicția sa inevitabilă,fondul tragic și patosul" epocii noastre ca și a tuturor epocilor de criză existențială. .Introducerea tn Etica nouă" a d-lui Ionescu-Gulian răspunde la probleme de cea mai urgentă actuaitate care se pun astăzi omului. Cu atât mai mare ne pare meritule sale, cu cât el reușește să încadreze problematica momentului Intr’o construcție etică universal valabilă. Am putea aminti aici din nou școlile la care a învățat d. Ionescu-Gulian și care l-au ocazionat această sinteză fericită. Intr’adevăr, deta marxism d-sa a luat situarea omului in Istorie, atenția sa încordată la timpul său și la condiția sa omenească, eticienii fenomenologi l’au ajutat să-și structureze conceptele fundamentale și să-și ducă la capăt cu minuțiozitate analizele. Lucrarea d-lui Gulian sufere de un oarecare schematism și lipsă de coordonare Intre capitole care par mai degrabă studii autonome decât momente necesare ale unui sistem. Sugestiile bogate și adevărurile fundamentale pe care ni le desvălue ne fac însă să fim indulgenți pentru caracterul provizoriu și uneori circumstanțial al .Introducerii In Etica nouă", caracter pe care dealtfel, d. Ionescu-Gulian nu Încetează să ni-l amintească. CONSTANT IONESCU Cronica Ideilor • ,O introducere în Etica nouă“ Gravură de MASSEREL Țara noastră va fi curând vizitată de câteva personalități din cele mai reprezentative ale literaturii progresiste mondiale. Astfel se anunță că Egor Erwin Kish, marele scriitor antifascist care se află la Belgrad unde urmărește procesul Draja Mihailovici și-a exprimat dorința să facă o călătorie în România. Este probabil că Erwin Kisch va sosi in țară imediat după terminarea procesului de la Belgrad. Tot la Belgrad se află actualmente și Jean Richard Bloch, cunoscutul scriitor al rezistenței franceze a cărei piesă ,Toulon* a fost tradusă nu de mult și în românește. Se pare că atâtean Richard Bloch cât și Paul Eluard care face acum o călătorie în Sud-Droșurile care reproduc princicipalele discursuri și manifeste ale Congresului al X-lea al Partidului Comunist Francez contine cele mai potrivite mijloace pentru a cunoaște frământările și sensurile de desvoltare ale Franței contemporane. De aceea traducându-le și retipărindu-se, Editura Partidului Comunist Român contribue Încă odată la strângerea legăturilor atâta vreme întrerupte .Intra noi și Franța marilor idei democratice și progresiste. Printre aceste broșuri găsim bn primul rând documentalul fraport politic prezentat Comesului de către tov. Maurice hotez care cuprinde o analiza a situației Franței din toate punctele de vedere economic, politic, social, culural și un program de luptă și acțiune a forțelor muncitoare pentru rldlși renașterea Franței. O serviciul Franței și purtând ca deviză cele trei principale lozinci ale Congresului:Renaștere, Democrație, Unitate". • O altă importantă colecție din Editura Partidului Comunist Român este cea Intitulată "Luptători pentru libertatea poporului român, și care conține pe lângă reproducerea câtorva conferințe din ciclu cu acelaș nume organizat de Cercul de Studii și documentare din secția centrală de educație politică a P. C. R. și o alta serie de lucrări care prezintă tn adevărata lor lumină istorică diverse figuri din trecutul de luptă al neamului românesc. Din această colecție au apărut până la prezent: Gh. Dosea de Pavel Chirtoacă ; Tudor Vladimirescu de Scarlat Calimachi și Pavel Chirtoacă; Nicolae Bălcescu de N. Popescu-Doreanu; Gh. Vasilescu- Vasia de I. M. Podoleanu. România Liberă* remarcă un deosebit succes al unei piese țărănești editată de Ministerul Artelor. Această piesă intitulată Răscoala 197* cuprinde intâmplări adevărate* aranjate după mărturiile vremi, și este scrisă de trei țăranii Turneul întreprins de Ministerul Artelor cu această piesă s-a bucurat de o nespus de bună primire din partea publicului de toate categoriile așa că el a trebuit să fie repetat. Zilele acestea trupa care reprezintă piesa a fost solicitată să plece într’un al treilea turneu dealungul țării. Cu ocazia Împlinirii anulua de la Încetarea războiului și dela începerea unei noi etape pentru cinematograful sovietic .Craiul Nou. Închină o pagină acestei arte care a căpătat așa o desvoltare în Uniunea Sovietelor. Aflăm astfl că Mosfilm, marea casă cinematografică care a turnat aproape jumătate din filmele sovietice pregătește un film cu .Apărarea Sebastopolului* regizat de Pudovkin care actualmente Își strânge materialul pentru acest scop. Tot în studiourile Mosfilmului se apropie de atâtșit turnarea seriei a doua a marelui film .Ivan cel Groaznic* regizat de Eisenstein, i* * Estul european vor veni și ai in România într’un viitor apropiat. «*O broșură conține discursul tov. Andre Marty despre noua constituție franceză, și Ia sfârșit o a treia discursul de închidere al tov. Maurice Thorez. La afâșltul celei de a treia broșuri se găsește și manifestul către «■imea franceză», intitulat .In Oraș tnria Sub cerul fără zodii și steme, arzând Orașul urlă 'n ruinele lui. Doar soarele roșu pe fire gălbui S'agațâ de turnuri, păianjen flămând» Pe cine așteaptă pe cine pândește ? Dintr'un etaj fără umbră, înalt, Un om s'a sdrobit sinistru pe-asta!» Lumina din sânge-i bea nebunește» Și vremea se surpă 'n ore ciudate Vuind ca un clopot tras peste pietre Mercurul țâșnește din mari termometre Și orașul torid, se sbate, se sbatel I. s. La o anchetă întreprinsă prin ziarul ,Lupta Moldovei" cu privire la concertele simfonice ale Filarmonicii ieșene, am primit un număr descurajant de mic de răspunsuri întrebările din chestionar nu erau suficient m**ditate, astfel că majoritatea răspunsurilor s'au referit la rugămintea de a programa mai des un dirijor sau de a pune pe afiș mai multă muzică așa zisă ușoară. La sfârșitul seriei de 34 concerte simfonice participarea publicului și felul cum a primit programele și interpreții, pot da indicații mai ample, decât acele dorite prin amintita anchetă. Publicul a preferat programele foarte variate, ceia ce denotă că la laș nu se poate conta pe un public dornic de o adâncă empje estetică. Muzica, pentru publicul actual, este încă în bună parte un divertisment facil. Brahms și Franck nu sunt nume care atrag publicul Chiar Beethoven, când nu e vorba de Eroica* a ,V-a* sau .Pastorala* nu e în măsură de a stârni interesul. Două concerte reușite care au avut ca piesă centrală Simfonia l a de Beethoven și Simfonia 40 de Mozart n'au adus public. Cei prezenți n'au avut însă ce regreta. Deasemeni la un concert de muzică franceză Frank Chasson participarea publicului a fost destul de redusă. Absenții au putut regreta interpretarea caldă a tânărului violonist Negrescu dată poemului de Chausson. Cele mai aplaudate piese au fost ariile de operă. Se verifică necesitatea unei opere la Iași. Sugestiv a fost faptul bisării cu insistență a uverturii ,Wilhelm Teil de Rossini. Caracteristică a fost lipsa de atracție a numelor străine pe afiș. Un Thomas Magyar, Ion Voicu, Prunner, nu au reușit să aducă mai mult public decât soliștii ieșeni. La fel și cu dirijorii Nu menționez acest fapt ca măgulitor pentru artiștii ieșeni, ci ca o notă bună pentru publicul care dorește programe și nu vedete. Deasemeni rețetele, barometrul aprecierii pu La sfârșitul unei stagiuni de G. G. PASCU Directorul Filarmonicei ,Moldova" blice, n'au indicat diferențieri sensibile între dirijorii ieșeni, prilej minunat de a continua colaborarea colegială și armonioasă de până acum. * * * * Constatările de mai sus ne îndreptățesc să continuăm politica programelor de până acum. Printre programe variate se intercalează programe unitare, sobre, programe care pot fi în măsură de a ridica auditorul în regiuni spirituale superioare celor pe care le realizează muzica de satisfacție senzorială. Chiar în programele variate, pe lângă o arie de operă, un lied sau o suită pitorescă își poate face loc o simfonie de proporții mai mici sau vreun poem simfonic. Această gradată aducere la nivel înalt a programelor trebue să se realizeze în timp destul de scurt. Publicul se schimbă și educația muzicală trebue făcută permanent Idealul este în a ajunge la o serie de concerte cu programe de muzică înalta concomitent cu o altă serie de concerte de popularizare. Postul de Radio-Moldova* adus la Iașii ar însemna un instrument in plus pentru realizarea acestor t«luri • * Pentru a încheia aceste note la sfârșit de stagiune cu privire la programe, trebue menționat câteva prime audiții oferite publicului ieșan: Simfonia »Refoma* de Mendelssohn, Simfonia ,Nunta foräneascä* de Goldmarck, »Balul spânzuraților' de BondevUte, Uvertura ,Carnavalul de Dvorak. »Mefisto-vals de Liszt, Serenada de Elgar, Pre* , ludiu « Fuga de Georgescu, Cântece de leagăn de Brăilanu, Pasere rănită de Petrescu, Uvertura „Sakunfala” de Goldmarck și Suita bănățeană de Filaret Barbu. Dirijorii locali: A. Ciolan, E. Elenescu, A. Stoia, A. darabet, C. Constantinescu și cel ce semnează aceste rânduri s'au străduit să dea publicului în cât mai bune condițiuni piesele programate. Din București au dirijat D-nii M. Bârsan, M. Socor și C. Țurcanu. Soliști invitați au fost d-nii: Ion Voicu, Thomas Magyar, Mircea Negrescu, Iosif Brunner și Constantin Bobescu, iar din Iași au apărut la rampă: Serafim Antropov, Hristache Popescu, Ella Urmă, L. Acker, Ecaterina Carp, Lucia Blrada, Al. Garabet, M. Braun, L. Doroftei și micul Dan PodlovschL Participarea tineretului studențesc la concerte este din ce în ce mai mare. E îmbucurător faptul că tineretul vine la drag să primească din herul artei. Prin aceleași mijloace (concerte speciale, bilete gratuite etc) va trebui atrasă către arta bună și masa muncitoare în special tineretul. Lupta s'a început din stagiunea expirată, efectele n'au fost satisfăcătoare. Atenția în viitor va fi îndreptată în această direcție. Am scris aceste note pentru a înfățișa problemele de ordin programatic ale Filarmonicii. Aprecierile nu le poate face cineva care a lucrat alături de membrii orchestrei, de dirijori, de protagoniști. Ele vor veni din afara. Am dat la lumină aceste rânduri pentru a suscita sugestii de la cei ce apreciază efortul Filarmonicei locale și care urmăresc cu interet avo* luyki eL a a pasc» < -V Ca avant*cameră a mărețelor spectacole de operă, o* pereta a cunoscut în diverse epoci, momente de mare ră• sunet. Ea reușia să atragă pe spectator, prin îmbinarea meludiei cu Intriga, îmbinare care sprijnindu*se mai întotdeauna pe un fast deosebit avea darul sa*i încânte ochiul și urechea. Deși gen minor din punctul de vedere strict al artei, ea ocupa totuși un important rol în scara valorilor care are menirea și el duce gustul maselor. Pentru a aprecia fenomenul artistic este necesari o educație adecvată. Complexul fenomenului artistic trebue pătruns printr’o mai lungă oprire asupra lui, printr’o mai adânca aprofundare a cuprinsului sau, printr’o cât mai asiduă și consecventă frecventare a lui, Numai așa poți deveni un , familiar“ al artei, deci un cunoscător al ei. Aceste câteva observațiuni constitue însăși sensul acestei stagiuni de operetă inițiată de Síndicatul Mixt de artiști, scriitori și ziariști. Venind să complecteze opera de muzicalizare intre* prinsă de Filarmonica ,Mol* dova" sindicatul Mixt, a deschis ,școala" Inițierii publicului în domeniul muzicii vocale, în domeniul baletului și în genere în domeniul teatrului muzical a cărui mani testare supremă o constitue opera. Mergând consecvent pe drumul deschis, se va ajunge aici în mod obligatoriu. Este deci această stagiune de operetă nu un simplu dl* vertisment ci mai ales prile*jul unei inițieri în încântările artei muzicale și teatrale. Astfel privite lucrurile, intețiativa Sindicatului Mixt se situiază pe o cale sănătoasă, pe calea ridicării modului artistic al maselor. Pornită cu mijloace materiale reduse, Inițiativa Lind, Mixt a cunoscut cu ocazie premierei de Jos un deosebit succes. Trebue să mărturisească toți acei care citind pe frontispiciul afișului. „Sindicatul Mixt“ au clătinat ne încrezători din cap, că atunci când există spiritul de echipă, atunci când există dorințe sinceră de a realiza o operă pozitivă, aceasta se face împotriva tuturor greutăților. Ceea ce Sindicatul, prin membrii sai sindicaliști, e reușit să facă cu acest spectacol este mai mult decât surprinzâtor. Cine din acei care au vazut spectacolul ar crede că singurul capital initial al acestei realizări a fost numit entuziasmul. Au fost învinse nenumărate greutați și se asigurat astfel lașului un spectacol, care in genul respectiv, face cinste scenei moldovenești. Meriți speciale subliniemi fiecare dintre truditorii acestui succes și în primul rând tov. Xenofon Dracu directorul de scenă și acel care e ostenit cel mai mult pentru reușita acestui spectacol. Decorurile semnate de tov. A. Wilkie, costumele de lut Gânju precum și jocul de lumini al top. electrician M. Feldman au asigurat atmosfera de fast, atât de necesari unor astfel de manifestări. Partea muzicală a fost susținutâ de cele mai bune elemente ale Filarmonicei în frunte cu d»nu prof. Gara» btt, Acker și Antropop sub* bagheta d»tulprof. A. Nosek. Corul de sub conducerea d*tul prof. Carp, a dovedit ca posedăm valoroase elemente, care pot asigure o formație corală pentru vii*toarea stagiune de operă. Multe cuvinte de laudă pentru d-na N. Grunea, care a aranjat și condus câtece dansuri dintre care dansul Samurailor a fost cu deosebiri gustat. D-ra Aurore Ar* ^deleanu a executat un dans care a dovedit realele ei cealități coreografice. (nii Dintre cântăreți merită spe*ciate sublinieri d*na Ec. Carp, care s*a achitat admirabil de rolul dificil al gheișei Ml* "T" mosa. D. Guga și d. Popovici au recoltat binemeritate aplauze. D-na Aurora Ripeanu a dovedit admirabile cattHdă subretă iar d-na Liana Bundescu a adus cu succes o notă de sănătos humor. Dl. N. Suchi și d. Dineionescu au reușit alături de d. Puiu Striionescu adevărate creații, fiind de nenumărate ori aplaudate la scenă deschisi. In general un spectacol reușit care, fiind rezultanta sforțărilor unui colectiv de munci animat de spiritul sindical, meriți toată laude. M. 4 . Cronica dramatică „Gtta SA“ Operetă în 8 tablouri de SIDNEY JONES Premiera stagiunei de vară a operetei, inițiată de Lind. Mixt de Artiști, Scriitori și Ziariști