Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1946 (Anul 2, nr. 148-161)

1946-10-01 / nr. 148

y Mil, pH, Kiliat tiA ■ 1 ARMIMMI A4IA STR. V. ALECSANDRI Nr. 12 IAȘI ȚFî, Nr. 1«t»S ßigen«! Comitetului Regional Moldova al Partidul**! Comunist Român AWL n—Nr. 14S Sill 6 PA­GINT 2­500 LEIfi. P„ D.4 să-l rai ! Marii 1 Octombrie 1946 O ^ d­a v­r <t* in putrefacii­ p 1 Semnul cel mail sicur al Mu*rtîi »<&»­; P«*­erea, îm poate teci Și cada>vr © i› fostelor partide Í.?»»••«­ ®» l»cerm .4 SIRCĂ» Uf* «I dascompunent. Su­rpinse ac îasî» *j iTțl «erw for anti-na­lonsl si arni-tiemoSK­­ Sî pe si ta trese pozițiile Ilor' wljKS?i S­iKiîS“ *? t³ i 3 TA* irrs?­ ** >5rei³ s«$* parsinere Mur wa­­nii* sg Brad­ams sunt silnic părăsite de «■«»« mente tot mai numeroase. Astfel «Ss în partidul Rian­ona MărantK ce au plecat Insă in timpul dictaturii anto.115^ «1 ®«« luptătorii antifasciști In frunte cu d-mi Ralea, ^holme^csais și Livereartu s’au mai desprins grupul democrat ăl d-lii Anton mm» landrei care a reunit și strânsă tis­­ului său owna parte din cadrele cinstite ale partidulur srupu­t ddiii Br». il„ Lupii, grupul Vassiescu«fi ©%­­țara,­«S»i­ncșâșgr árâul,' Iar, in ultimul timp •prif» cipalii fruntași ,din Capitalș' d-nii.Protopopetii în »au? Iliescu, Komarovski,' Ai Weiss, © I«. isi iași ' , grup­ însemnat la fringe/cu dl. avocat - CII­­® trecut în partidul d-înt. Dr. i­. Lupa, iar grupul d»iísi prof. Ionică Sotes este­­ iacas­e»­­fl»«ni» pe punctul de a părăsi corabia «nanistă. ” si î­i „partidul** Bratienilor, sltiistia ttu.c, mai­ rofă. Redus la numai câteva organisatii iad««­­ *­«« deoarece marea majoritate a­­ partidelul urmat p*a d­j. Gn. Tatârâscu, agen l­ra r.B.* rfclul catpital bancar este și ea mereu părăsită de fostele cadre. Presa ieșani a înregistrat plecarea din acest partid a unui numeros grup d­e tineret în frunte cu dr. Prof. G. Mărgărit, fostul președinte al Tineretului Național-Liberal, care și desvăluit tst coloanele „Moldovei-Lifisere“ toată esilidă­­ria ewsfearului baneheress. In acelaș timp orga­­nizația leșină este ameniristâ si*se rupă In« tre grupe*© © svaid tecevifa și­­ trestitu­l@îsia* înainte da a părăsi definitiv scena istoriei românești elicei o reacționare mai infesteasa pentru ultima oară aerul cu duhoarea decr ®« pitise viii lor. Ț»re, scârbită, va ști sa să arunce in cur­ind în la­da de gunoi a vechiturilor ieșite din isla j—■—Un esempla­­"—și o învățătură Cotidianul In șara „Moldova Libera" In 28 Septembrie 19­6 s*e»a p­us sub ochi Intr’o mo­destă notiță informativă ca la Huși , ședința de comitet a Sindicatului învățător lor, la care au participat și detagați «5 la județ. In urma apelului făcut de G. Q. M. In vederea ajutorării regiunilor lovite de secetă s-a luat hotărîrea ca învățătorii din jud. Fabciu să doneze salariul pe o zi în fo­­los­ Jl locuitorilor din regiunile lovite de secetă“. Cele câteva rânduri dintr’un gslț de gazetă, poate au sca­­pat cititorului, sau daca le-a citit, el a pus faptul !n rân­­­dul întâmplărilor infirtare. Mărețul gest al învățători­­etii faiciene trebuește privit fasă prin prisma realității și a semnificației lui. Aici nu este vorba despre Învățătorii din Teleorman, Oii. Vla­șea sau Mehedinți unde u­cideie au îmbelșugat gospo­dăriile și au asigurat pânea pe toate zi­lele. Pe meleagurile Fălciului fotu-S pustiu. Seceta a bântuit ©a cruzime ,stând altîrea pi­efturi de apă. Și păsurile ce nifuf au părăsit pământul ce nu mai prin­dea nici rouă. Popu­lația județului și in special țărănimea a privit cu mari nădejdi spre cer pentru a se milostivi în bine facatoarea pîoale. Dar aceasta n’a venit Totul s’a uscat Totul a pierit. Și atunci lumea și-a îndreptat privirile pline de nădejdi către acei care au grija de popor — Guvernul — Și el a răspuns: Tot poporul a fost mobilizat pentru ajutorarea Moldovei. Dascălii înîd­eni sunt la da­torie în mil­ocul celor bătuți D. M HALACHE — Continuare în pag. 5-a — Săptămâni viitoare la Uzina Electrică va fi pus în funcțiune motorul „Diesel 8* - 18 © ® mi­ntifer © — tin curmat »aptămânii l­ibtnrxre se ca termina la Usina «Je «Stschrich­atp Hin t&calttair, monta­rea moturului „Ulise­ I Sm cu ©­­»ater« de &&lt cal, Acemi motor © st­a ta pn» in funcțiune vas tsålgum o bună «t str<I>n­ir­al», minți electrice la orașul sasira. Lucrează la montarea Die­­selui echipa, de muncitori „Câtârași/ sub directa su­praveghere a d-lui inginer Oprișor și Iov, Bassov. Ceea­ ce trebue remarcat este ca montarea uriașului motor se­­ face de către specialiștii noș­tri, lucru pe care altădată îl executau tehnicieni aduși din străinătate,­ In munca pe care muncitorii dela Uzină o depun s'au evi­dențiat la ultimul timp următorii : Tutunaru Ion, sudor ; Anghe­­lesc« și A­poster dela Secția Bo­binai ; Enea Bulgare și Balint dela revizia vagoane, Păuzaru și A­­lexandrescu ia munca de la mo­torul ,Diesel 7“. guvernare . Pentru acei care s'au oprit vreodată să mediteze câtuși ele puțin asupra democrației și asupra felului în care tn fi­nal ei trebue să se desfășoare o guvernare, cele expuse aici nu vor mai constitui decât lucruri comune. Totuși ches­tiunea merită discutată întru­cât se mai duc și astăzi in țara noastră diverse voci ca­re pretind că la noi a existat un regim democratic și că foștii ei reprezentanți — po­liticienii istorici — mai repre­zintă și astăzi stâlpii „ade­văratei democrații“. Noțiunea de democrație cu­prinde tn ea indicația dom­niei poporului. Contrar deci regimurilor dictatoriale, care fondate pe acte arbitrare resping dela început orice imixtiune a ma­­sselor in proectele lor, regi­mul democrat trebue in pri­mul rând să dovedească prin concepțiile care stau la baza programului său de In fă i­utri că a sesizat aspectele cele mai reale ale problemelor și cu soluțiile pe care le întrevede surd­in sensul rezolvării lor, în folosul masselor populare. După felul tn care diversele formații politice concep acest program de guvernare depin­de și simpatia sau antipatia cetățenilor pentru ele. Dat fiind că întocmirea u­­nui program de guvernare este un stat elementar al unui regim care vrea să se pre­tindă democrat, să nu ne ui­te faptul că in anii de gu­vernare istorică, vechile par­tide se prezentau cu un pro­gram de guvernare pe care le supuneau — o simplă forma­litate—opiniei publice, dar să nu ne mire nici faptul că as­tăzi Blocul Partidelor Demo­crate se prezintă in fața țării al cărei scrutin ii cere, cu o platformă program în care sunt cuprinse soluțiile pe care acest bloc le propune pentru rezolvarea tuturor probleme­lor de care se lovește țara. Oricât însă am vrea să-l găsim între ele o asemănare — dic­tată mai ales de titlu — deosebiri fundamentale apar imediat pentru­ ochii oricât de puțin exersați. In primul rând modul lor de generare. Departe de a ti­ne seamă de realitățile ime­diate care singure sunt in stare să orienteze just solu­țiile, programele de guverna­re istorice au fost mereu niș­te șabloane de probleme și so­luții pe care ei le expuneau cu mare scumot in fata țării vrând să trezească impresia că intr'adevăr sunt preocu­pați de ele. M. GHIMPU — Continuare in pag. 5-a —­ ACȚIUNEA C Aa­sa Sa.­ului 63 de COPII AU FOST TRIMIȘI ERI SEARA LA BUCUREȘTI UN VARE CENTRU DE triaj va fi înființat la Liceul Militar In cadrul acțiunii de a­­jűtomre a copiilor din regiunile înfometate, C. A. R S -ut (Comitetul de Ajutorare a Regiunilor Secetoase) a pornit­ o in­tensă ofensivă. După înființarea că( minutul de taiere din str. Pașcani) despre care re­­laîasrs Intr u un reportaj din pagina V-a, 63 de copii au fost trimiși din seara la București de unde vor fi repartizați la diferite centre pentru a primi îngrijire pe tot timpul iernii. Deasemeni, C.A.R.S.-ul a luat inițiativa de a în­mulți numărul pichetelor de triere și organizare a unui mare entru co­tiaj în loca­ții Liceului Mili­tar, cu o capacitate de adăpostire a 100 d­e copii din regiunile înfometate. Pe drumurile pe node au trecut cruciații „Mă duc lo­menestn, Dono Groza, ce-i prostru povestiri a­t­e I" o­n­i­l­o­r“„ adevdra'e -i rsi.fâîr "®B*9I—Iljlílt-. * -f”’- irui-'.-if1-v - f • K^fssa^vFjse» ihimiieh •■■ a3«3!xm«sa2«siS9ei&]3 ffi«»s»Ba Belșugul redutul pe care-l așteptau din țarini Use părea a­­proape o dor­­tie divină după prăpădul am­uzat treci­­i. Au aș­­teptat săpamâni lungi și thinuih are stropii izbăvitori de ploaie dar ploaia n’a venit. Și-au întors ochii arși spre ogoare și ie- u văzut cernute cu o buruiană veștedă și pitică, pănea și mám­ai­ga din anul acesta, iarna bățea la ușă. Unii dintre ei și-au pitit in chimir ultimile bancnote sdrențuite, și-au aruncat desaga ti, spate și au pi­mit. Unde ? Nu știau nici ei bine. Li se spusese că tuidea „• prin Oltenia, prin Banat s’ar fi făcut grâu frumos și bogat, po­rumb falnic, aurit. Au pornit Infiorați de speranțe, spre aceste oaze Îndepărtate. Măcar o desagă de mălai să aducă atasă pen­tru nevasta, care-i privea pierită din prag, pentru­­ ariii care aș­teptau mereu. In fiecare sat se însgro­au rân­durile cruciaților foamei. L-am văzut în gări și pe dru­muri de țară, în țara Bârsei, în­ Oltenia, până și pe malurile Be­­găi, împinși de speranță, întor­­cându-se triumfători cu sacul plin, sau prăbuși­t la vreun coif de drum cu desaga desumflată, i-am urmărit în lungi cohorta, pierzându-se in praful șoselelor sau adunați în pestrițe pachete omenești pe acoperișurile vagoa­nelor­­ de tren — peregrinii foa­metei, peregrinii nenorocirii mol­dovene a cărui solie au purtat-o la toate colțurile țării. Un tewetsr», o «i­­coanâ ți un om în sarepenă Pe Șoseaua Ploești-Bucu­rești un bru­tanaș de vreo 15 ani, cu pic­io­­­rul plantat posesiv pe un sac umflat, scruta cu mâna streașină la ochi nesfârșirea șoselei. — Ce aștepți mai băete ? — la, o mașina sa ma ducă la București — Da’ de acolo ești tu ! — »Nu, eu îs din județul Feleii, da mă duc la București la un Iran a tatii, ră a «âe ca ma urcă pi­le.«Ircitigfi m mă duci ca'n palmă BCfcIS. Eu am fost tocmai in Ar­deal după iama de popușoi. — Dar tat­ăl tău nu s'a putut dure ? — CI sä se du­că. S’a A­,« © f «a Rf. GROZEA — • Con Pnn­dw în ,mg. 5-a Casa Alegătorului, o cetățue cetățe­nească a cartie­rului. Sub d una din zilele trecute mă aflam in viesparul matinal de oameni din dința Halei unde venisem cu puținele mele econo­mii doar, doar voiu reuși să cumpăr câte ceva pentru iarnă. Și fiindcă era încă destul de dimineață un loc să mă opresc la prima tarabă cu zarzavaturi sau la cea dintâi grămadă de cartofi, am apucat parcă mai strân­s coșul de ureche și­ am prins să execut cu atenție o re­cunoaștere de a un capăt la celălalt al pielii. Cum Insă după vreo câteva ture mi s'a impus constatarea că prețurile, la ora acelea, nu erau Intr'atât de variabile mi-am­ lăsat ispitit conținutul pungii in fața unor movile cu ardei și gogoșari și după obișnuita târ­­guială am făcut și eu piața și fiindcă stau prin apropiere am intins-o spre casă. @ Acisfi ©­aie terraitează în drum însă ces d »16 traver­sez str. Anastasie Panu, curios cum, e un deob te cetățeanul di­mineața, m’am­ oprit alatur fin­­du-mă unui grup de oameni strâns ciotcS vis-a-vis de far­macia Receanu care mi s’a pă­rut că se ceartă ți pun ceva la cele. Ca sa mărturisesc drept, am dam Scăpat tramvaiul, cum se spune, fiindcă In momentul când tocmai tnn­diti ciulit urechile spre a prinde fitul discuțiilor st a Hotărîrile Senatului Universitar Când se deschid cursurile Au fost fixate noile taxe­­reintroducerea examene­lor de admitere. Reportajul în pag. V-a am ammaaa Basaaammm.?. msamt ■ a - -timmu S­C- l-l UE îsmngi Bocului Parteist Democrate „De ce am fost omis din liste’?«/4 Hai la Casa Alegătorului“ ni 8 dumiri, un cetățean mai în­fipt a tăiat nodul controverselor, conchizând spre marea mea pen­tru moment deziluzie : — Hai la Casa Alegatorului ! Și-au și luat-o din loc. La Casa Alegătorului din Haiă Bănuitor și pot spune d­ecc, încă dezorientat de rapiditatea celor întâmplate poate unde încă nu prinsesem firul, mi-am­ închipuit că la mi­loc trebue să fie ceva grav devreme ce cei vreo opt­zece ceti­țeni o porniseră ca la comandă. De aceea în loc să-mi con­tinui drumul acasă, m'ara des­cotorosit imediat de mia de lei pe care am economisit-o la gogoșeri, trimîiând coșu acasă printr'un băiețaș și am întins compasul după gloată. Casa Alegătorului e la vreo 40-50 de metri de farmacia Beceanu, pe str. Anastasie Pa­na în capătul dinspre str. Jilena Doamnă și o identifici îndoia după firma tricoloră de pe perete, înăuntru mH nici ca la tri­bunal, nici ca la poliție, sau aiurea unde sa te ia cineva la cercetat ci ca într'o casă în care cum intri îți pare ce ai mai fost pe acolo. Din una Ia alta D-nuil Popovici care după cum am priceput mai târziu era de serviciu în ziua ai eia, face serviciul de gazdă și ne invită pe fiecare strângându­­ne mâna pe rând la to­i și mie. Ca sa evit orice stân­găcie și ca să nu observe cumva domnu Do­po viei că am venit așa degeaba mă auz și eu pe un scaun îmi aprind iarăși, ca să fiu în notă, țigara prog­omi-­tă­— de când o lipsa asta—­pe după amiază și aștept. — Ei, cum ii? întreabă d. Popovici si se afla lu mine — Continuare in pag. G a L­i­rDin arsenalul istorc« Acte de o bestialitate nemaipomenită săvârșie de un avocat mantii „Istoricii“ alarmați de pro­sta situație pe care o au in rândurile cetățenilor au ince­put să recurgă la acte de teroare și nemaipomenită sălbăticie. Furio­s că popularitatea trâmbițată de oficioasele lor nu se verifică pe teren, în­cearcă prin acte de forță să suprime pe cetățenii demo­crați. Ast­el în ziua de 18 Sep­tembrie, avocatul Buceag proprietar de păduri în com. Crețești a bătut într-un mod îngrozitor ajutat fiind de bă­iatul pădurarului pe locuito­rul Ene Sava din Huși. După ce l-au log­it în pă­dure cu mâinile de un copac și după ce l-au strâns cu un șanț de gât, l-au bătut într 'un mod groaznic. In acelaș timp asupra bie­tului cetățean s’au aruncat o ploaie de invective, insu­f­tându­se regimul democratic și Uniunea Sovietică. La un moment dat scăpa»* du­ i din mâinile lor," twoca« lui Buceag a scos un revol* ver și a tras trei focuri cari din fericire nu l-au nimerit pe Ene Sava. Din certif­catul medical »«­liberat de Spitalul de Stat Huși se constată că locuitorii Ene Sava a fost supus unei încercări de strangulare și­ p­ezintă și ulcerații prove­­nite de pe urma lovirii ei un corp tare. Acestea sunt metodele..' pe care maniștii înțeleg să le întrebuințeze împotriva ad­­versarilor politici, metode cu­­noscute dealtfel și din tre­cutul plin de nelegiuiri al guvernărilor istorice. Cu câți însă actele de teroare se vor înmulți, cu atât și zidul so­­lidarității cetățenilor demo­crați va fi tot mai consoli.» dar, iar bestialitățile manișt­ti­lor vor rămâne ca niște ul­time svârcoliri ale unor ne­putincioase alcătuiri politice. Cuvântul lui Stalin cu d Untul păcii Dacă fie* Care dintre noi și-ar face înven­­tarul zvonu*­­rilor care-i vin zilnic la ureche, șop­tite de dife­riți binevoitori „bine intor­­nicați“ el rutea constata fără„ multă bătaie de cap că cele mai multe se referă la un a­­propiat ,nou război“. Nici nu s’a uscat inefi fem­e Sângele vărsat în războiul de curând terminat și provoc­a tori au și început sî zburde pentru câ iti atmosfera de panici și neîncredere cere se naște. **! î­l pot combina mai bine afacerile. Nu e de mirare : deci că. trdr’o asemenea etmosferfi, o serie de fapte au fost Inter­­pretate de observatori tate­­­res«ți s­­iu naiv, ca prelimi­narii ale unui nou cataclism. Cuvintele atât de răspicate pe care Generalisaimul Statin le-a rostit In cadrul intervie­­tului acordat ziarului „Sun­day Times“ vin să spulb­ere speranțele criminale ale pro­vocatorilor de război și sâ înlăture neliniștea care se cuibărise in sufletele multora „Primejdia reală a unui nou războiu nu există in prezent* a spus Generalissimul Stalin după ce a arătat cine sunt acei care fac larmă in jurul iminenței unui conflict. Răspunzând la Întrebările ur­mătoare, Generalisaimul Sta­lin a înlăturat treptat toata argumentele care stau la baza argumentației războinice. Centralisaimul Stalin nu crede in posibilitatea unei „tncercuiri Capitaliste“a Uniu­nii Sovietice, incerturi* vi­setă «le mințile ind­arbantate ale multor reacționari. Uniunea Sovietică respinge cu hotârâre «­­­dela­­ utilizării Germaniei invinse ca un bas­tion împotriva puterilor oc­cidentale. Uniunea Sovietică nu vrea să reabiliteze ea tor­tele agresiunii și ale crimii. Ceea ce dore­te dânsa e de­mocratizarea și demilitariza­­­­rea Germaniei adică trans»­­­formarea ei într'un agent st pă«it. g' Nu Uniunea Sovietică este aceea care poate să permită vreo primejdie pentru. Genest­ralissimul Stalin respinge căi­ indignare învinuirea ridiculăi că partidele comuniste dun Europa Occidentală ar fi „sub ordinele Moscovei“ sau CÄ desvoltarea Uniunii spre comunism ar ,­­icspre­­ posibilitatea unei celeborari pașnice cu lim­ee capUhistL Realitatea de «apt a confr» mat «ie mult teza leninistă • posibliltații înfăptuiri­ Comu­­­i­smului într'o singuri țari si anii războiului care a sfă țut eu dovedit c- o cotat­­te tare rodnică între țârii« Ca»­pitaliste și marea socialismului este pt­t t­a postbul pentru eliberarea popoarelor. Conștient de­­ "ța urlaeji a statului:pe cert­i r»;­rezintă, conșlinul de vo­­t de pace a tuturo-popiwret <*r. Generalissimul relativi I *r­­pinge manevr­e c*; «r­c«r# HOVIA SF.b.­MSCU — Continuare in porum >*a -ț

Next