Lupta Moldovei, aprilie-iunie 1947 (Anul 3, nr. 235-305)
1947-04-01 / nr. 235
BBSTUk ResTonĂV PCMTEt) WOIPOVAAL Kft U . . . . ------——-—«-. — — - - hm# ia»«nao »». Aeras an too v tot Conferința de la Moscova Un plan britanic pentru unitatea economică a Germaniei MOSCOVA 31 — Miștrii Afacerilor Străini au disfus azi problema unității economice a Germaniei precum și problema reparaților. An după masa, üt. Benin a supus Conferinței Miniștrilor de Externe un nou plan pentru unitated Germanie unitate care urmrază a f realizată până la 1 iulie a. c. Acest plan prevede clauze economice și clauze politice. Reparațiunile datorate de Germania vor fi pa răutate de dezoptarea industriei. Una din primele sarcini ar fi constituirea unui guvern federal. Cea de a doua fază a cons traiului aliat ar fi caracterizată prin acțiunea de ecuibrare a economiei, prin restaurarea bunurilor și duirea de măsuri pntru ca Guritania să poată fora întregii Europe tot ce ar avea atape pentru repacere. Tot un Cons Put de liniștri. D-l Marshall a vorbit la numele Statelor Unite declarând că nu e de acord cu poziția Uniunii Sovietice și a Fr nți. Secretarul departamentului de stat amercan a declara că Statele Unite vor supune un proect de acord In Earin ceea ce privește iivrrile de mitchele pentru întreaga Europă este de părere ca acestea să fie obținute din tertoriul cedat Pido.iei. _ Declarația Statelor Unite care va fi supusă Conferinței Miniștrilor de Externe va cupride 3 puncte principale : 1) planul relativ la unitatea economică ; 2) planul privind echilibrul între import și export; și 3) ridicarea activității industriale pentru reparațiunile și nevoile Europei, Lt. Marshal a adăugat ca Statele Unite nu se vor desinteresa de aceste probleme și ca ceea ce interesează în primul rând este ca pacea sa fie durabilă și nu pripită. MO COVA 31. Supleanții Minștrilor de Externe au discutat problema rep.raților și in special a rezervelor de aur. Dl. Vâșinski a cerut o lemurire precisa asupra rezervelor de uz al Germaniei. Președintele Comisiei de Reparații nu a a spus că Germania posedă acum 220 tone. Dl. Vâsinski a reproșat la răspunsul e vag. După câte știe D*sa, Suedia are 7 tone din aurul german, iar Elve« fia 50 tone. Ori ar fi de dorit să se știe cât aur ger* man posedă toate tarile ne* vtre. D. R. S. 5. iis Wi ii situația din China si fie examinată LONDRA 31 Deși râsu -sursul D-lor MarkisH «i Hevin cu privire la examnarea situației din China era negativ, totuși !>•! Milotov a trimis o nouă scrisoare celor doi maiștri, fn care le spune că guvernul sovietic este totuși de părere câ situația Chinei trebue examf< «stă Intr’o con «din «r>riali R mlfflls Ifint de extern». Uniunea Sovietică nu s*ar opune sugestiei americane re a fa e schimb de informații și va trimite copii de pe aceste scrisori guvernului Chinez. Grevele din Ruhr se întind . Oh’Oft 4 31. — Din cauza ■trevelor din regiunea Ruhr, producția de cărbuni a scăzut in chip considerabil. In insulttet de orl alte 2000 muncitori au intrat în grevă. Vizita paramentarilor sovietici în Anglia LONDRA 31 -Agerpres. Corespondentul Agenției Tass, transmite: La 29 Martie delegata Sovietului Suprem al U.t. S.S. a plecat la Windsor unde a vzitat Palatul și Colegiul Eton întemeiat in 1449. Guvernul Britanic a dat o mare recpție In onoarea delegației Sovietului Suprem ai U.R.S.S. la Hotelul Savoy. In după amiaza aceleiași zile deputații Sovietulu Suprem In frunte cu d-nul Kuzmtev au fost salutația Savoy de Lordul Cancelar Vicontele Evitt și Prețedintele Camrei Comune* lor Corne al Cl îton Brown* La recepție, au luat parte Miniștrii membrii ai Parlamentului ș membrii Corpului Diplomatic,cu totul 500 oameni. mirai 30 mint bin si Mm CAIRO 31. — Azi a fost ultima zi a prezenței trupelor engleze in Cairo și Alexandria. In semn de bucurie, guvernul a decretat ziua de 31 Martie o zi de sărbătoare națională. Regele Faruk. In uniforma de comandant suprem al forțelor armate, a ridicat drapelul egiptean deasupra cazărmii Kafel el M I, evacuată azi de britanici. Apoi a avut loc o mare paradă a tuturor unităților terestre. Serviciul militar obligator în Anglia LONDRA 31. Astăzi in Camera Comunelor, Ministrul St Isaacs a supus Adunării chestiunea menținerii serviciului militar obligator și in timp de pace. Propunerea a fost motivată de obligațiile militare ale clarei Britanii sau depoziția eir internațională și in special față de O. N. U. Opoziția conservatoare a sprjinit planul guvernamental. Se pare însă că proectul va fi combătut de un număr de deputați laburiști. Fapte Untul care a răscolit ieri dimineața străzile Orașului ____ nostru a vrut parei »a ne «ui...„cases că ar trebui sa începem «evacuarea“ gunoilelor care s-au adunat in straiuri dense în timpul iernii prin toate cotloanele. De pilda strada Lăpușneanu^ se„ mana ieri cu... un io$ de ««dlarde. Hârtii de toate Calitățile și culorile »® roteru Inîi’un dans nebun dealungul și dealatul strâm j, dar â acțiunea de urâniere8. Iata și începută de »ân, ar trebui sa intre pe mâna an iiile. noa. Sre, adică respectiv a Primariei și Serviciului Sanitar la care trebue să adauge efortul Colectiv al cetățenilor orașului ]eo/o unde există un b’fu lenini trebite să ex|le fi nereguli, iată o judecată (fu/ e se verifică cu fiecare tesle]. in adunarea gerală a Cooperativei Iașul pentru alegerea potișorului de administrație,Georghiu-Borșa n'a vrat să justifice datoria personală de 1uii mue și jumătate lei pe care i are față de cooperativă, așa cum au cerut unii din cei prezenți. Cuiul ; Gheorghiu-borșa sau bine zis al membrului morunt al organizației locale brăliense, a mai fost însemnat de zi rul nostru și cele petrecute ieri la sasnumita adunare confină comentariile și concluziiie mustre in această chestiune. Pdtru ce Gheorghiu-Biorșu are o colonie de tei milioane și jum iute iei fata de cooperativă și nenim ce mai ales n’a unit sfi justifice această datorie ! Sau p taie d-sa dorește sdie că justificări numai in fata unei anchetecompetente speciale a oraaelor tlule care vin din Amrica arată că șomajul era în continuă erett-T ®. hul- 8 4 luni au rămas făr lu SW inca 5 ©*>6560 de oameni Centru din New-York a conteresului sindicatelor de prducție a publicat o dare de «iarnă speciali în care arată că din 1 Ianuarie 1947 concedierile sau IsmeiUL IB timp d e jigvisi tot mai greu să găsești de lucru. Marile magazine universale, campaniile cinematografice, stațiunile de radio și hotelurile își concediază funcționarii cu miile. Concedieri masive se observă si la fabricile textile din jurul New York-ului. Au fost concediați de asemeni aproape o treime din toți muncitorii ce lucrează in industria de Încălțăminte. î cadrul unor vii discuții în Comisia financiara a Camerii, deputatii comuniști <ui ,i4at care sunt deficințele și slăbiciunile proectului de buget prezentat de mninistrul de Finanțe. Analizând mninii generale »<*1 de bug tot, Vijon a aratat ca dispozițiunile sale nu eu la euuziunea fiscală și nu duc la o însănătoșire a manetei nationale. in ceea ce privește impozitele și structura bugetului d-sa a arătat ca marea majoritate a veniturilor ar urma sa fie scoase pe senare* salariații r atât din »istemul de impozite Indirecte, ta! «• r*rin faptul că impozitele lire* te — așa cum sunt concepute In proiect — sunt suportate de marea mast a consumatorilor. Tor yi il a încheiat «punâd ra Partului Comunist își rezerva dreptul de a face propunerile necesare pentru modiUcarea procctului în Siliciul Petformal Program pentru un buget real și democratic. vede treaba că nu toate amin-urile amercane au ajuns acolo unde trebuia frigă, pentru că hala este plină de chewing-guma-uri, biscuiți, țigări parfumate, etc. Prețurile e bineînțeles.. ale zilei. Un, din două. Ori oei care au primi cutii americane n’au avut nevoie de hrană ci pur și simplu au comercializat suplimentele alimentare primite, ori bunătățile din nulă au altă proveniență de col. aceia pe care o bănuim noi aici. Și Intr’un caz și un cetățuU, noua marfă destinată speculei care si-a făcut apariția ta hală dovedește că nu întotdeauna coteriile cele mai juste au călăuzi pe cel in drept sa diatribue ajutorul american. 'im cu totil că lașul nostru este văduvit de o serie de ____ lucruri strict necesare uti auto publice, lucruri care sunt de cele mai multe ori Indisplibile. Printre ele se numara și vespasianele. In plin centru orașului, acolo unde se perinda cea mai multti lume a fost cândva una care dadea orașului un aspect civilzat. Astăzi, ceasi S v. spaslan* este lăsata sn complică tărasne ca si cum nu ar mai fi urba cetățenilor. Mai mult, ea a fost mas*cată de o ghereta a S. c . G. I. Exisă trei south: sau sa fie desfiintata, sau sa fie pusa in stare de functioare sau sa ramâie așa cum e, dar sa fie posat acolo un gardian care să interzică accesul publicului. a semnalat in timp doleanța formulată de un mare ____ număr de cetățeni care folonesc serviciile Societții Anonime Române de Telefoane, prin cre soicitau Întocmirea unei noui liste de abonat, deoarece vechea listă din Septembric onl trecut a fost mult compiectii și modificată. A intervenit latre timp majorarea masivă a tarifelor serviciilor tevfonice și Întocmirea unui noi liste de abonați a devenit o îndtorire categorică primă A. R. T. Suntem convinși de aceea că în curând vom avea acerată isiS, deoarec ateptarea până la întocmirea listelor mari (Sept.*0f.l ti ■tens >i‘li dng ■». si comentarii au Teatrul sovietic lllHIIIIHIlliMllüMe.lilHIIlMülfllllil HllüMlIIIHIIIil Spectacolele de operetă se bucură de un mare succes a Moscova. Artista Galina Paștova In rolul titular din „Mademoiselle Nicomihe". PolaPresEitElDiTriiG fn Grecia condamnată de senatorul Pepper MEW YORK 31 (Agerpes) Corespondei la Agentii i Tass transmis in decursul sau transmis ia postul de radio Ne w Yuk Senatorul Pepper a cerut din nou guvernului Stateor Unite ale Americei să vină in ajutrul poporului grec infometat îarâ a se ai stca în afacerile piline și militare ala Greciei și Turciei. Dl. Peppar a condamnat cu energe propunerea președintelui Truman care prevede ca st ile Unite se si vnu în vjito'ul armatei grecești de sub comanda unui rege care a pierdut încrederea maselor subliiind că Maea Britanie a deduit milioane de dolari In Grecia Iară să rezolve problema grecească, Ü*sa «s întrebat cu ca [o$te Statele Unite realizarea programului de ajutorare a guvernului grec si daca e< nu vd duce la interventia în treburile Italiei, Evantele ale altor tari. Trecând la situația Turciei, D I Pepper a spus că nimeni nu crede ca Amata Roșie amenință Turcia , chiar dacă o asemenea amenințare ar exsta în mod real Națiunile Unite sunt cele care trebuie să indrepte această stare de lucruri. Senatorul Pepper a decarat că criza aduc la atingt mai mut O.N.U. decât Grecia și Turcia. In închegerea s-a adresat poporului american cerându-i să protesteze împotriva orientări actuale a guvernului care duce la o stingere a prestigiului organizației Națiunilor Unite. Unul înotriva Unul comunist din Salonic Teroarea continuă In Grecia ATENA 31 (Agerpres). Corespondentul Angenftel Tass transmite: Noaptea trecută un grup de indivizi în uniforme militare si înarmate cu puști mitraliere si gre nade au navalit în tipografia ziarului comunist ce apare la Salonic. Atacanții au deschis focul asupra muncitorilor și memebrilor personalului de redacție care se aflau în tipografie omorând trei din ei și rănind grav șapte. Cu o noapte înainte mai mulți militari au arestat la Salonic pe Nagas unul din conducătorii Uniunii Muncitorilor de tutun ordonându-i sa-i urmeze la Comisariatul de Politie pentru a fi interogat. Dar când acesta a pornit pe stradă, ti l-au înpaiat. lunii Ei în ai incendiat din nou conducta de petrol LONDRA 31. In cursul serii de el, teroriștii evrei ai incendiat cu bombe capătul teminus al pipelinului de la Haiffa. 8ezervoare cu petrol au fost complect incendiate, iar alte 6 au fost avarite. Tot In cursul zilei de era un număr de 1600 emigranți evrei au fost îmbarcați pe un vapor britanic cu destinația Cipru.cești Evrei au fost descoperiți de Britanici tocmai în momentul când cercau să debarce de pe un vas naufragiat, Mareșalul Tito a criticat politica anglo-americană în Balcani BELGRAD 31 — Mareșalul Tito a ținut ln Aduarea Națională o importantă cuvântare atacând problemele internaționaționle la ordinea zilei. Mareșalul a adus aspre critici polticei Marei Britanii și Statelor Unite. Aceste tări nu apreciază întotdeauna și just prietenia strânsă a Iugoslaviei cu URSS, singura țară care nu amenință independența și care este cea mai sinceră prietenă a Iugosaviei. Ambasada Statelor Unite la Belgrad a încercat în repetate rânduri să se amestece în politica iugoslavia și a răspândit svonuri mincinoase. Ajutorul american acordat Greciei nu are alt sens decât transformarea acesti țări intr’o bază de optrațiuni imperialiste. Actuala situație din Gnciu este o amenințare la adresa păcii mondiale și în special liniști din Bacunl. Privitor la tratate de pace, Mareșalul Tito a stis ca tratatul de pace cu Italia a fost impus Jugoslaviei Problema Corintului, care n’a fost incă rezolvaa, este de- o impozata esențială pentru Jugoslavia. Este de spontansa că această problema se va rezolva Intr'un chip mai juot decât altele asemănătoare. le ore BELGRAD 31. Comisia de anchetă sosită la Belgrad va ține câte 2 ședințe pe zi, începând pe azi Comisia se desparte în două, o parte plecând la frontiera cu Grecia. LONDRA 31. Conferința de la Moscova a intrat in cea de a 4 a sâptâmâna. Se în eforturi pe tu ca chestiunile principale din tratatul de pace cu Germania sâ fie txanorate până Mercuri. WASHINGTON 31.— Statele Untte au întocmit un plan de renaștere culturală în spirit democrat a Germaniei. Acest plan a fost publicat sub forma unui apel comun al Ministerelor de Război, Marină și Externe, prin care poporul german, este invitat să viziteze Statele Unite. • Germanii reeducați vor fi triați pe baza de Cizier politic și vor vizita muzeele, biblotecle și Universitățile din Statele Unite. Se crede totuși interval de timp scurt, ci acest este prea Panorama gunoaielor Printre toate problemele care sunt astăzi la ordinea etici uta care este tot atat de acută ca și aceea a tusămăn*țărilor este problema curățeniei orașului. Orașul nostru nu ivește curățat cu orice preț și cât mai urgent peruru a predi tâmpina o epidemie care să nu coste Scump. Nu exagerăm dacă spunem ciivașul a devenit o adevărata vărsătoare, o am tăiată „panoramă a gunoaielor”. Velu un capăt la celălalt al orașului, pe toate străzile și străduțele, nu toate curțile și mai cu sumă în casele minute nu triubnest decât tricimune uriașe de murdărie și adevărate vespasiane. Cai ü ci.idi.ru se va acentua și grămezile de gunoaie se vor încinge răspândind miasme otrăvitoare, cetățenii vor fi nevoiți să umble pe stradă cu mâșUle de gaze,—dacă le mai posedă, i s’a declanșat o lună a curățeniei. S’au achitat câteva gesturi pentru a se curăța străzile att centru, dar o post pătată, o submenență pe dinafară nu este suficientă. trebune declanșată o adevărată bătălie, și In fruntea acestei bătălii trebuie să stea Primăria cu Serviciul Salubrității acopaniată de Serviciul auiliar al orașului. Cu toată lipsa de vehicule și animale se pot găsi mijloce peru cu distrugerea acestor gunoaie. Strângerea tuturor, el a cerut cu Iburămul străzilor și-și rod coatele de mesele cafenelei, cu concursul b neviilor al cetățenilor și cu personalul ce-i ieseră Serviciul Salubrității, gunoiele se pot depui su tlouri virane, distruse prin foc, sau acoperite deocamdată—până la transportarea lor—cu cor sau alte deșifectuate. A nevăitu și a constata că nu avem mijloace nu este suficient. Mijloacele trebuiesc găsite căt mai curând dru a desființa murdăria orașului, a ocroti sănătatenilor și a preîntâmpina o epidemie fatală. Așa cum am reușit să scăpăm tilul Polari decât greu, trebuie să scăpăm și da somostop nouier.