Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1947 (Anul 3, nr. 384-458)
1947-10-01 / nr. 384
Tâlcul unuiiroverb * Pentru cercetătorul stările sociale, proverbele reprezinta un izvor bogat de informare, din care poate desprinde mute adevăruri pe care hrisoavele or dale nu le-au consemnat niciodată. Printre sătenii noștri oricare Circulație proverbul, ma bine o împăcare strâmbă, decât o judecată dreaptă. In aceste puține cuvinte, anonimu înțelept, confirmat de cele-au purtat dealungul timpului bicala bătrânească, a plasticitat perfect modul în care marea massa a poporului privea si privește încă justiția. Desigur proverbul își are orignea din perioada cele mai desvoltate feudalități, cind boierul era judecător suprem pentru toate pricinile celor ca-l locuiau și munceau moda faptul însă că proverbul este atât de răspândit și as♦âzi, dovedește câ data »Jus« fudla* boereascâ până la justiția actuală nu s'a făcut acel pas, care să facă inactual proverbul. Intr'adevăr, justiția, în felul în care funcționează azi este un vestigiu al epocii de dominare absolută a moșierimi și bancherilor din țara noastră. Nu vrem aici sa aducem jigniri unor magistrați cinstiți, care ei înșiși recunosc necesitatea unei radicale reforme in acest sector al vieții românești. Este însă îndeobște cunoscut faptul că puțini fii de țărani și muncitori au îmbrăcat roba magstraturii, după cum fiecare știe că mulți au fost magistrații nevoiți sa părăsească magistratura pntru că nu s-au supus prețurilor și amenințărilor polticienilor .Istoric. Și cum putea magistratul de la judecătoria rurală să Deprecieze în mod drept în judecata dintre boier și tărar.. când boierul era factotum în viața politcă a țării ? Condițunile poltico-locale din țara noastră s’au schimbat profund. Moșierimea a fost lichidată, clasa munctoare are un cuvânt hotârîtor în viața politică, sectorul economic trece de la anarhie la orga*ore și dirijare. Toate cu > profunda schimbări, impun pârât reforma justiției. Fiecare epocă își are justiția ei. Justiția ultimilor decenii a fost expresia dominației politice și economice a moșierilor și bancherilor, însăși principiile ei fundamentale au fost apărarea clasei dominante, a libertățior și drepturilor teistruse prin oprimarea celor ce muncesc. Ce fel de dreptate a putut avea victima Ioana Baciu din Buhalnița- Neamț, purtată pe la judecătorii în alte sate, ca inculpată în nu mai puțin de 27 procese, pentru ca vaca i-a păscut pe islazul boeresc, ii copiii au adus vreascuri din moșia de 56.000 hectare a prințesei Sturza ? Chiar acele legi elaborate de guvernul exponent al mou Hor condiții sociale politice pentru operarea celor ce CIUT« . în el 51 chip prin filiera instanțelor judiciare. E suficient ■ *3 spunem că în timp ce mari speculanți ieșeau , basma 1 curată din procese, țărani SVaci erau condamnați pen*tru ca au cerut un preț ceva mai ridicat pentru cei câțiva litri de lapte sau pentru carul I 1 cu lemn* adus la târg. Nu mai pomenim de procesete pe rare, pe filiera acelorași principi, moșierii le-au intentat târanilor împroprietărit, procese încheiate din fericire prin lege specială. Am pomenit câteva din racilele din trecut din funcționarea dreptății. Am putea releva și altele, de pildă slaba apărare a intereselor generale ale cetățenlor, față de ,cel ce denteazâ prin diferite mijloace la smâfana lor. Iată de ce socotim salutară reforma justiției propusă de Partidul Comunist Român pr . tov. minstru prof. L. Pătrășcanu. Introducerea asesorilor populari, simplficarea procedurii, judecătorile ambulante, revizuirea tuturor codurilor, vor trebui sa ducă la adoptarea justiției la noule condițiuni de desvotare ale României democrate. Atunci, proverbul „mai bine o împăcare srâmbă, decât o judecată dreptă'ne va folosi sa judecăm o epocă la care nimeni dntre noi nu vrea să se întoarcă. SORIN P. STRUJAN Mercuri 1 Octombrie 194? Anul in Nr. 384 Profesori ifin foaie jertfe onl||-vft| ZIAR PENTRU MOLDOVE AI PMTIDULui COMUNIST ROMÂN ! REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA j lelet.: Redacția si Administrația in JJL I IAȘI, STRADA CUZA-VODA, 20 j Tipografia 1S05 j UI 5 în luni întrevederii Prieto-Bevin LONDRA 30. (TASS). Referinduse ia intrevedrea dintre Prieto, leaderul aripei de dreapta a partidului socialist spaniol și Ravin, Intrevedre ce a avut loc la minMe ul de externe, ziarul „Dity Worker“ scrie ca Prieto tinde să-și dea Concursul la realizarea pianului Bevin-Marsh il referitor la Spania al cărui țz este de a o încadra în blocul apusean. In continuare ziarul scrie: .Vizita lui Prieto are o importnță deosebita, dacă se ia In considerație faptul ca ONU, urmează să desbata în curând chestunea spaniolă. Bevin speră că până atunci va reuși să frmeze o coaliție acceptabilă cre nu va include pe Franco, dar care în acelaș timp să nu sdruncine bazele regimului creat de el'. 11 ON! Uta Nutfil prestate de U. T. M.-iștii de la C. F. R. Pașcani Pentru a da un aspect mai frumos orașului Pașcani care a fost atâ de crunt lovit de urgia războiului, ehoii meseriași de a Căminul de ucenici C. F. R. Pașcani făcâd parte din Uniunea Tineritului Muncitoresc au pornit la o iziurică de reconstrucție începând cu amendarea trenului de sport. Astfel o echipă de 66 tineri elevi au curățit ș nivelat in 4 zile terenul sportiv din Pașcani cu o suprafața de 1.266 m² lucrând în total 12 de ore. Au reparat 3 leciuri pe str. M. Eminescu și cu o suprafață de 76 m, la care au furat 12 elevi timp de 283 ore, iar pe str. Regina Maria au început construirea unui pod de ciment la care au făcut săpăturile necesare și cărat 6 m. petru urmând să se toarne .1 nentul, totalizând 98 ore de lucru la care au lucrat 13 elevi. S’a cărat 13 m. fietriș pe străzile Vatra- Pașcani și Unirii care a fost împrăștiat pe suprafața carosabilă a străzii ucrând în total 224 ore. La palatul din parcul muncitoesc din Pașcani era pe vremuri o sală de festivități accesb la doar lumi dee vara din oraș. In timpul războiului acoperișul a fost distrus în parit astfel ca din cauza poilor începuse să se deterioreze MANDACHENELLU ß’'~‘finfinB 8 corespondent in ■/r* Poporul român și-a dat rămas ha tecturii sovietice Hotelul Moscova o capo d’operă a arhi Cronica Un mesaj al păcii- Mesajul Generalului Markos In fața O.N.U.-ului a început discuția asupra situației din Grecia, cep In ce condiții politice înaceste discuții ? Din punct de vedere al situației interne din Grecia, asistăm la o ofensivă Încununată de succes din partea trupelor generalului Marcos. Centrul luptelor s’a deplasat în Tessalia, unde partizanii au dezlănțuit o ofensiva puternică împotriva armatei a 9-a guvernamentale. Ofensiva se continuă pe coastele răsăritene ale muntelui Olimp. Ca răspuns la această ofensivă, șeful misiunii militare l-a Încuviințat pe d. Sofulis să mărească efectivele armatei grecești cu încă 20.000 recruți. De altă parte, teroarea a ocucua cu intensitate în Grecia. La O. N. U. problema greacă trebue să servească drept un pretext de imixtiune al grupului imperialist anglo-amercan în Balcani spre deosebire de U.R.S.S. care ridică această problemă în interesul salvgardării părții, încă la 25 August 1946, delegația ucraineană a rididicat problema inttrvenției străine în Grecia. In urmă, A. Grozinko a atacat cu mai multă vigoare poltica de intervenție a St. Unite și Angliei care au dat tot sprijinul monarho-fasciștilor pentru instaurarea regimului de teroare și exterminare a forțelor democrate, Comisiunea Istluită de către O.N.U. pentru cercetarea incidentelor de pe frontiera greacă, comisiune ce a studiat sitnța la fața locului nu a putut dovedi cu nimc amestecul țărilor din jur cu privire la un pretins ajutor dat partizanilor de către Bulgaria sau Iugosla. In schimb lumea întreagă s’a putut convige de ajutorele trimse de americani și enlezi forțelor fasciste precum și de amestecul direct al acesor cercuri în ceea ce privește politica internă a Greciei (formarea noului cabinet grec). Politea americană fată de problemele Băcanilor a rerșit limpede la iveală din prima ș dintă, în care delegatul amtnean Johnson a declarat OVID SAVIN Continuare In pag. 3-a Sn pag. 2-a Sport Un mare scriitor: Alexei Tolstoi Pag. 3-a Știri locale Pag. 4-a Ultimele Știri externe Director': CONSTANTIN RUSU Comitetul de direcție: D. MIHALACHE CONST. RUSU ION NICULI C. CONSTANTINIU Redactor responsabil: SORIN PAVEL STRUJAN Americanii conduc operațiunile împotriva partizanilor greci NEW-YORK 30. ? Cores» oondentul de Salonic al ziarului „Clvgaco Triune" anunță că, potrivit unor știri provenite dintr'o sursă demnă de încredere, misiunea americană din Grecia a cerut guvernului Statelor Unite să trimită în Grecia ofițeri activi, care sâ conducă armata greacă. Acești ofițeri nu vor conduce drect armata greacă, ci vor iiidica obiectivele. dele sovietici membrii ai Comisiei Aliatß de Control Festivitatea din gara Socola-Roșie După 3 ani de activitate, prin Intrarea in vigoare a tratataui de pace, Comisia Aliată de Control și- i terminat misunea. Membrii sovietici ai comisiunii, in frunte cu generaul colnel de tancuri Jum Zih irei vot Susukoff, locțiitorul predntelui Comisiei A late de Control, au fost la Iași cu un tren special in seara de Luni la ora 20,50. Primiră entuziastă In așteptarea trenului, pe rampa gării Socola se aflau:onsulul sovietic Stepanov, deputații Virgil Ionescu și rol. dr. Râșcanu, I. P. S. S. Vasluianul locotenentele mitropolit al Moldovei, tov. Ch. Chitic, secntarui org. jud. * tene Iași P. C. R., tov. pntect C. Bordeianu, d-nii generali Antonesiu, Nicita, Licasievici, Vasiliu, Ignat, din Comandamentul Regiunei IV Militară, d-l primar Eduard Lăzărescu și toți ceii de autortăți, delegații de muncitori, ofițeri, soldați și o companie de onoare cu drapel. La sosirea trenului, fanetele Reg. 8 Crimceri și a Atelierelor- C.F. R. Nicolina, au intonat Imnul Sovietic și Imnul Rg. Român,neralul I. Z. Susaikov, d-nn general Ionașcu șeful Marelui Stat Major, tov. ministru Smion Oeru și d. general Petrescu, Inspector general pentru educata in Armată. L. general Antonescu. Comand. secund. al Reg. IV Miliura, în numele armatei a dat raportul și a urat bun venit, apoi generalul Susaikov a trecut în revistă compania de oroare și delegațiile muncitorești, care au manifestat în nesfârșite urale entuziasmul provocat de prezența printre noi a unui oaspete drag. Au urmat apoi cuvintele calde de despărțire. Purtăm curată recunoștință și eternă prietenie Armatei Sovietice Primul cuvânt l-a rostit de general Antonescu : . Ofterii si soldații din garnizoana Iași, vă mulțumesc că, noi Armata română, am avut onoarea sa luptăm alături de viteaza Armată Sovietica*. „ Purtăm curată recunoștință și eternă prietenie Armatei Sovietice . Va zicem drum bun și că urăm, domndte general, cu munca dvs. sa fie folositoare cu acelaș succes Patriei de& Uniunea Sovietică". „Să trăiască d-l general Susaikov”. Utimele cuvinte au fost subliniate de nesfârșitele (Continuare în pag. 2 c) . In clișeu: (dela stânga la dreapta) gmer^ul colonel I. Z Susaikov, S. I. Kuciuradze ambisuuorul Uniunii Sovietice, D. Negel Manșa al Palatul și dr. Petru Croza la Palatul Real j_a El, fl, ¥. A. 11 strunguri lucrează din plin cum se fac șuruburile* Inovații tehnice pentru economisirea timpului. Muncitorii știu ce înseamnă mărirea producției. Realizări și angajamente Ajungând in dreptul Abatorului Comunal și in când stânga impriur zărești In vârful deaului Avuției căteva clădiri interminate, cadre de curând, iar a» laturi grezi neorânduite de cărămida și coșuri mari de beton îndreptate spre cer. Dn primu moment, tti dai seama ca pe aici a trecut urgia razboiul. Așa se prezintă acum atelierele R. A. T. A. (fost A. á. A. M ). Incepând din cursul acestui an, atentle au trecut sub conducerea R. A. T. A. cu întreg potențialul de mașini și mizeria primă. Înainte az i se lucrau piese pentru avioane, iar acum se fac au obuze noi, necesare transportului de alături. In tâmplaria mecanică este curat ca în palmă Rumegușul nu mai e inghițit de muncitori, e este absorbit de ventilator care îl tansportă pr n țevi Intro «mr ța afara. La o fază automați de ferestru, doi muncitori lucrează atent la construira unor postaminte pentru guri de incendiu. Alături, la electricitate un muncitor ro otește la instalarea unui grup ectrogen pentru încărcarea acumulatorilor. Peste tot o muncă atentă și încordată. Unele mașini rare incepiliau în diferite colțuri, sunt fixate la locul lor. Muncitorii in afară de aceste lucrări de gospodărie, execut comenzile centra ei R. A. T. A și construisc in serie autobuze moderne din autocamioanele ”ZisS“* , . După ce este desfăcut, autocamionului „Ziss“ i se prelungește șaseul, din materii pr.lucrat in ateli re, iar V. JU3ANARU (Continuare în pan. 3 a) e ttruKsue aa cetățeanul! Situația pieței alimentare Lxistdi că și lași anumiți domni cărora după stabilizare nu le-a rămas la îndemână ca mijloc de atac la adresa autorităților și guvernului decât semă- Ufired neliniștei in rândurile cetățeilor. Acești indivizi veninoși caută pe deoparte să se arate mari prieteni ai țăranilor pe care-i îndeamnă să nu vină cu prduse la târg, iar de de altă parte caută să înfricoșeze pe orășeni cu perspectivele foametei ce nu vor amenința la iarnă. Este bine de aceia să privim realist situația peței alimentare a Iașului. Privnd situația «din punctul de vedere cel mai pesimist, aprovizionarea populației este asigurată cu cantități mai mult decât suficiente de mălai și in scurtă me vom avea ulei din sug. Deasemeni vom avea canUtul SHÜUeate «te «*** vrebiltofi. Petiu fiecare teiăiescO care a trăit cu adevărat greutățile din anul trecut, aceste perspective nu pot fi în niciun caz resocotite. Pe de altă parte, exista mari posibilitați de aprovizionare cu fructe, mere și magiun din județele limitrofe. In sfârșt comercianți de specialitate au plecat sa ach ziționeze unele cantați de brânzetri și mezeluri. Față de această situație pesimismul unora și șoaptele veninoase nu au te căuta. Trebuie ca autoritățle și comercianții sâ-și încordeze forțele și să organzeze sistematic posibilitățile de aprovizionare. Cetățenii au datorii ca în acele produse care se găsesc mai greu să dovedească cumpătare și sa nu se lase antrenați de încercările unor speculaii de A reia» via suprăprețurite» 3-