Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1947 (Anul 3, nr. 384-458)

1947-10-14 / nr. 395

-v B > v O sărcină a întregului popor fi­g­u­­i de gidai neînsdidnic Până la 25 octombrie toate însâmântârile trebuesc terminate Ordinul Comandamentului Unic de însămânțați către toate Prefecturile de Județ și Camerele figricole Comandamentul Unic de insǎmäntari a trimis tutu­ror Prefecturilor de Județ și Camerelor Agricole urmă­­torul ordin: Muncile de recoltare î­­nsămânțări și alături de toamnă, trebuesc să fie pe primul plan al preocupă­­rilor Dvs. Ele nu trebuesc împiedicate în nici un fel de alte ac­tivități. Comandamentele județene de însămânțări sunt obli­gate sa ia toate măsurile pentru o bună și rapidă executare a muncilor agricole și vor fixa sarcini precise pentru fiecare­ membru. D-ni prefecți și directori de Camere Agricole Jude­țene sunt facuți direct răspunzători de mersul însământări­­lor, recoltărilor și arăturilor de toamnă. Pânâ la 25 Octom­brie a. c. toate însâmântârile trebuesc terminate. Mobilizarea pentru muncile agricole din toamna aceasta trebue să meargă până la ultimul secretar de primărie și agent agricol comunal și până la ultimul plugar din județele respective. In fiecare zi, după ora 19, se va face raport te­lefonic de către Camerele Agricole la Ministerul Agri­­cu­turii și Domeniil­or de muncile efectuate in ziua respectivă. Nu se admite nicio scuză pentru nimeni dacă nu și-a adus la îndeplinire sarcina prim tă și vom aplica cele mai grave sancțiuni. Indiferent cine este vinovații, Ministrul Agriculturii Ministrul Afacerilor și Domeniilor, Interne. TRAIAN SĂ­VULESCU TEOHARI GEORGESCU Partidul Comunist Român cheamă organizațiile, celulele și pe membrii săi să fie în fruntea acțiunii pentru câștigarea rapidă a bătăliei Insămânțărilor Comuniștii—ca și organizațiile și celulele PCR­— sunt datori să dea cel mai larg sprijin tuturor masu­rilor luate de Comandamentul Unic și să asigure prin­­tr-o muncă neobosită de zi și noapte succesul lor în termenul fixat. Socotind campania de Insămânțari drept o sarcina de Partid de prim ordin, comuniștii trebue să fie și aici în frunte cu munca, cu inițiativa și cu efortul de lămurire și de mobilizare a masselor țărănești. In co­ho­zuriie sovietice co­hoznicii iși primesc partea din recoltă pe baza muncii depuse Ud Um­at Einen va lupta pentru pace, împotriva imperialismului agresiv ,întrunirea din sala „Capitol" . Pentru pace și progres, împotriva ațâțătorilor la raz­­boi, aceasta a fost lozinca sub care reprezentanții tuturor grupărilor progresiste ale tine­retului evreu, unde în Tinere­tului Democrat Evreesc s’au adunat Duminică în sala Cine­matografului Capitol. De pretutindeni unde impe­rialismul își întinde ghiarele sale nesățioase se ridică azi glasul celor oprimați. Acolo unde imperialismul întâlnește însă unitatea forțelor popu­lare, tancurile și armele cele mai puternice nu reușesc sa doboare voința de libertate a poporului. Acest lucru a de­terminat și unirea tineretului evreu în î. D. E., acest lucru a fost subliniat de toți vor­bitorii întrunirii­ împotriva imperialiștilor, ori­unde s'ar afla, împotriva a­­genelor lor, împotriva trădă­tori­or unității unelte serv­ la ole muncitorești, trusturilor, așadar împotriva lui Churchill și Bevin, ca și împo­riva lui Men­u și a clicii sale, tineretul evreesc s'a a­gajat și lupte. Ca un far luminos a stră­lucit declarația lui Gromoko în paiasenisul sumbru al „im­perialismului“, a spus tânărul Raji­ Cohn, delegat al org. Dror-Habonim-K­hud. In jurul forțelor democratice, de­ Uniunea Sovietică, alături com­­­p oana păcii și libertății, tre­­bu­e sa vină toți cei ce simt pericolul pe care imperialismul îl reprezintă pentru popoarele dornice să-șî creeze condiții de viață liberă și prosperă. Adunarea a fost deschisă de tovarășa Miriam Schwartz care a arătat scopul întru­nirii, unirea tuturor forțelor dornice de libertate și pro­gres, după care tânărul Ra»­lie Cohn a arătat pericolul desbinerii pe care au pre* dus-o uneltele imperialis­mului, Schumacher, Saragat, etc. și datoria tineretului de a creia și apăra unitatea. A urmat la cuvânt tov. Carol Iavorschi, secretarul organizației Uniunea Tine­retului Muncitoresc, care ca reprezentant al F. N. T. D. R-ului a adus salutul tine­retului român, îndemnând ti­nerii participanți să se u­­nească în lupta comună îm­potriva imperialismului și­­ provocatorilor de noi răz­boaie. Salutul maturilor a fost a­­dus de tov. farm.Cuperm­an, reprezentantul C. D. E-ului, care după ce a subliniat trista experiență a desbinării tine­retului In perioada dintre cele două războaie mondiale a subliniat datoria tineretului de a lupta pentru a-și creia o viață liberă, alături de popoarele cu care conve­­rtesc. Au mai vorbit tinerii Iosu­a și Antonie. Care au arătat că imperialismul menține fo­care de război și ațâță po­poarele unul contra altuia și de aceea, pe deasupra ori­căror deosebiri de grupare, tineretul trebuie să fie unit în lupta contra imperialis­mului. Ultimul a vorbit tov. A. Schärf Roibu care a ară­­tat jertfele pe care ev­eii le-au dat în ultimul război mondial. Morții de la Maj­danek, Iași, Râbnița, Vap­­niarca ne stau mărturie de ce înseamnă răboiul pentru forțele prădalnice ale imperialismului. „Luptătorii reîntorși pa­­ralitici de la Vapniarka, cei 52 de bravi luptători anti­fasciști evrei uciși la Râb­— Continuare în pag. s-a Marți 14 Octombrie 1947 Anul m Nr. 395 ProUlarl Au­ toate firile unifi­că! ZIAR PENTRU MOLDOVA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN REDACȚIA: ADMINISTRAȚIA: Iași Str. Cuza Vodă 20—Tel. 1306_______Iași, Str. Ștefan cel Mare 50-52—TeL 1805 Lei 5 Semnarea convenției feroviare româno-sovietice Luni 6 Octombrie avut loc la Moscova a. c­­a cadru fes­iv semnarea intr’un Con­venției româno-sovietice în­cheiată de delegațiile ferovi­are române și sovietice în priavara acestui an. Convenția a fost semnată di­e partea Statului Român de către tov. prof. Nico­le Pro­firi și de către locțiitorul mi­nistrului de Comunicații al URSS, Bresciov. La această solemnitate au mai luat parte și reprezentanți ai Ministe­rul­­ui de Externe și Min­steru­lui de Comerț din URSS pre­cum și profesorul Iorgu Ior­dan, amb­sadorul țării noastre la Moscova. Odată cu semnarea acestei convenții, delegația română la Moscova a început trata­tive pentru o nouă convenție privind probleme ce intere­sează administrațiile feroviare din ambele țări. Principiile pe baza cărora se va încheia Convenția, au fost stabilite, rămânând a se stabili numai condițiile tehnice. Pentru a­­ceasta, delegația tehnică CFR a rămas In Capitala Discuțiile s’au purtat URSS, într’o atmosferă de adevărată prie­ten­e și într’un spirit de per­­fec­t Înțelegere stărilor din țara noas­tă. in pagina ll-a Organele Sin­dicale vor co­labora cu comisiile de In­ventariere a între­prinderilor Catastiful lui moș Toaüere Bine a zis cine a zis că „ Toamna se numără bobocii i. A avut glagorie. Glagorie și gata socoteala. Și cum gră­­ium eri seara și cu femeia. — Ce mai la deal, la vale ? Amu, de când cu taleiul, cresc movilele cu popușoi ca chitoarcele după ploaie. Des­facă lumea și noaptea la lună. Vorba ceia: Țăpușa, obo­­roaca și scara la pod, iar de unde nu, trăiască săsâiacu­­rile. Au să geamă de știub­ți. Și dacă ai tu pod, ai și nn casă. Iț­ trebuie o fustă pentru nevastă, o pereche de pa­puci, niște opinci, niște ha*a, barchet, ori niște cii, pui mana pe lopată, umpli tinda, ti tragi câteva rânduri de tmbleciuhuri și pe urmă dă­ o un cur și tulea la iarmaroc. Altfel de faină se macină acum și la oraș. Am văzut eu un ce apă se scaldă negustorii cari până mai ori te sfătuiau și te smulgeau de-ți mergeau fulgii. Așa au fost ei invățați. De prindea vreunul la barieră cu pleacă de poamă ? Vai de cozonacul tău I­lfi­dă cu muzicuța de-și face capul călindar. Ba că-i sucită da că-i <­ârnită, până la urmă, tn turnul hăisu un loc, scoteai din gură dela cui și descurcă frate cu un franc și jumătate chila. Și ce poamă ! Pe urmă, dacă te’ntimplat prin piață numai ce-­i vedeai marfa pe tarabă Din poamă era struguri. — Struguri 6 leii La faină la fel, la fel la verdețuri, la praf, la ceapă, la barabule, la gobăi, la brânzeturi. Strașnic se mai învâr­tea francul. Ca titirezul. Și nu câștigam nici noi și n­ici lefegii, că diferența mergea tanc un buzunar la speculanți. De azi insă se schimbă roata. S’a desființat mercurialul. Și foarte bine. Cum era să aducă Pruc­ira mea, untul cu 61 de franci chila, când o cutie cu șmir era 80 ! Aram mai incontrat eu cu dânsa, dar la urmă am înșfăcat boful un buzunar la suman și când a fost să vin de la Podul lloaiei înapoi acasă, am uns bucșele și leucile. Cu laptele așișderea. Decât cu S­ort 6 litrul la lăptar, când știu că el il dă cu 8 și cu 9 la slujbaș, tl turnam tot un ceaun, ii trăgeam o fiertură și-l dam la băieți să i se moaie pieptul. Warn eu nevoie de negustori de aceia care iau marfa dela mine, o mai cocoloșesc și o vând la alții cu de trei ori prețul. Altă rânduială s'a făcut acum. Are ceea plugarul de vânzare ? Vine la târg, se negoată cu cel care are de cumpărat și mai lasă unul, mai întrece altul și se face prețul. Încaltea dacă el un ban mai puțin, dar știi că ai dat marfa la un om care are și el o leafă fixă, nu unuia care tl ciupește și pe vânzător și pe cel ce cumpără. — Asta se cheamă că-l libertate la vânzare s­imt spu­nea un megieș. — D’apoi cum altfel, crezi ? Nu am tot intins-o noi de vreo 4—5 ani încoace ? Ba războia, ba secetă, ba car­tele, ba prețuri felurite. Amu tnsă s’o vremuit vremea. E­ o toamnă cu belșug și dacă-i belșug ce mai încolo, încoace ? Banul ban și marfa, marjal­ul au intrat și camioanele cu pânzeturi și stofe­ni sate! Merge spre bine. R. conf. I. (STRATI ) Ce trebue să știe cetățeanul! Interz­icerea comerțului de grâu, secară, orz și făinuri In scop de revânzare, cotele libere pot fi cumpărate numai de Incoop Ministerul de Industrie și Comerț a dat eri o decizie •­rin care stabilește drep­urile de cumpărare de la producă­tori a grâului, secarei, orzu­lui și făinuri­or din cotele lbere. Decizia care poartă No. 4928 are următorul cuprins: Art. 1. — Cumpărarea In scop de revânzare a grâ­ului, secarei, orzului, or­zoaicei, ovăzului și făinu­rilor din cotele libere ale producătorilor se va putea face numai de Institutul Național al Cooperației» prin unitățile sale coopera­tive mandatare și subman­­datare, precum și de organi­­zațiunile sau întreprinde­­rile autorizate în acest scop de Ministerul Industriei și Comerțului. Art. 2. — Toate cantită­țile de grâu, secară, orz, orzoaică și ovăz sau făinu­rile lor cumpărate potrivit prevederilor art. 1 din pre­­zenta deciziune sunt la dispoziția Ministerului In­dustriei și Comerțului și nu pot­ fi revăndute decât la conformitate cu dispozi­­țiunile acestui minister. Cum se vor putea aproviziona locuitorii urbani și rurali Art. 3.—Vor putea cum­­pâra, fără nici-o formalita­te, din cotele libere de grâu și secară ale produ­cătorilor : a) Consumatorii urbani și rurali individual, pentru nevoile gospodăriilor lor, până la 25 kgr. grâu, seca­ră și făinuri ale socotite Împreună acestora, pentru întreaga lor gospodărie­­ b) Locuitorii comunelor rurale individual pentru nevoile lor de fnsămânțare de grâu și secară, pe baza unui certificat al Camerei Agricole sau al Ocolului agricol de care aparțin, până la 15 Noembrie 1947. Art. 4.—Vor putea cum­păra, fără nici tate, din cotele o formali­ libere de orz, orzoaică și ovăz ale producătorilor: a) Locuitorii din comu­nele rurale și urbane pen­tru nevoile­­or de consum și insămânțare ; b) întreprinderile indus­triale de prelucrare și trans­formare în limita necesi­tăților lor de materie primă pentru executarea progra­mului de producție stabilit de Ministerul Industriei și Comerțului ; c) crescătorii de animale de orice fell d) întreprinderile indus­triale și comerciale pentru hrana animalelor proprii folosite In procesul de pro­ducție. Este interzis cumpărăto­rilor mai sus arătați să stocheze cantități mai mari de orz, orzoaică și ovăz decât nevoie lor de con­sum sau de industralizare. - • : A-f--­­A»- '■ •' - —. ... Director: CONSTANTIN RUSU Comitetul de direct­r: D. MIHALACHE CONST. RUSU ION NICULI C. CON­ST­ANTINIU Redactor responsabil: SORIN PAVEL STRUJAN Regimul de vânzare al porumbului Ministerul Industriei și Comerțului a dat o deci­zie prin care se fixează regimul porumbului. Potrivit acestei decizii, producătorii vor putea vinde cantitățile disponi­bile fără nicio formalitate. Pentru cumpărările de porumb destinate nevoilor de gospodărie nu se cer niciun fel de formalități. Transportul porumbului este liber. Huliganii n’au ce căuta printre­­ spartiții* Am asistat Duminică la un spectaculos match de foot-ball tni­e Politeh­nica și Textila Buhuși. Desfă­șurat in condiții frumoase elanul ieșenilor s'a înfrun­tat cu tehnica buhușenilor într’un match care a pur­tat amprenta de dinamism și duritate caracteristică matchurilor de cupă. Nu vrem să facem aici o analiză a jocului, ci una a comportării cavalerești a sportivilor. Și trebue să remarcăm că pe câtă vre­me Popovici, căpitanul e­­chi­pei studenților ieșeni s'a dovedit cavaler cu un ad­versar căzut, în rândurile galeriei studențești s’au găsit din nou un număr de huligani, care s’au de­dat la ațâțare de cea mai josnică speță." Un proaspăt Inginer Pop, alături de câțiva indivizi de ace­eași maniere huli­ganice nu a găsit un alt mit­­oc de încurajare a stu­denți­or ieșeni decât ră­­gete : „rupe-l picioarele”, „săngerează-l și cealaltă mână” și alte asemenea provocări. Cerem grăpării Politeh­­nica să se deso­ldalizeze și să blameze pub­ic a­­cest gen de supporteri. Cerem O. S. P-ului și Ligii de Foot-ball să in­tervină interzicând accesul pe tcren acestor indivizi care se situează in afara sportului prin comportarea er. Și trebuie să o spunem deschis că dacă nu se va face ordine de câtre cei interesați, muncitorii nu vor tolera ca elemente de genul d-lui Pod, reduse ,o tăcere pe plan politic odată cu dizolvarea par­tidului monist să se refu­gieze pe terenul de sport pentru a lansa de acolo ura or împotriva demo­crației și a muncitorilor. S. S. Sub lozinca : să depășim programul pe luna Octombrie cu 100 vagoane Ceferiștii de la Atelierele Nicolina-vagoane muncesc cu spor In hala de vagoane C. F. R. Nicolina e mare fierbere. Muncitorii aleargă de colo colo cu materiale pe umeri. Cocoțat pe o cisternă un muncitor si foca ultimele reparații. Sub niște vagoane de marfă câțiva muncitori mânuind cu dibăcie burghiul electric găuresc sașiul vagoanelor. Zgomotul provocat aduce aidoma cu vâpsitul unei mitraliere. Afară, vagoanele sunt reg­ii maistrului Dumitrescu și-au început cu hărnicie activitate a­­parate. Până cat departe tâmplarii bat scânduri, meca­nicii și ma­ștri așează și în­șurubează roțile la vagoane, câțiva lucrători împing repede pe linie roțile de vagoane a­­duse cu transborderul. Dela 1 Septembrie munci­torii dela Atelierele C. F. R. Nicolina au trecut la aplicarea planului. Toate atelierele și-au făcut câte un plan de muncă pânâ la 7 Noembrie 1947. Planul de muncă a fost pre­lucrat și fiecare secție are dorința sâ-l întreacă și să-l depășească. Secția 2 cuprinde în sânul ei vagonujul, tâmplaria, rotăto­ria, atelierul mecanic și ate­lierul de probă a frânelor au­tomate. Dela­­ muncitorii acestei Septembrie secții sub conducerea Inginerului Bliac Dacă în cursul lunei August secția 2 a repare­t 300 va­goane datorită efortului celor 354 de munci­ori, în Sep­tembrie, în frunte cu comu­niștii, ei au reușit să repare 510 vagoane de marfă și clasă. Creșterea cu 210 vagoane are menirea ca împreună cu eforturile celorlalte a­­teliere din întreaga țară să înlocuiască în bună par­tea lipsa vagoanelor din tra­ficul nostru feroviar. Iată tabloul de reparații pe luna Septembrie : la 1 aerodinamic s’au schimbat boghiurile, la 5 vagoane de marfă s’au lărgit 4 osii, și au fost încărcate cu rite piese de schimb, dife­la 5 vagoane clasă s'au lărgit câte 4 osii de frecare. Pen­tru traficul intern s’au re­parat 15 vagoane clasă (re­parații curente), 6 vagoane clasă* (reparații mari), 8 va­goane marfă (reparații mari) și 87 vagoane marfă (reparații mici). Afară de aceste reparații pentru traficul nostru intern, muncitorii au lărgit osiile vagoanelor și reparat peste 500 vagoane deci au depă­șit planul de 560 vagoane lunar cu 127 vagoane. Ca întotdeauna C.F.R-iștii ies din încurcătură Un nea­juns destul de mare pentru îndeplinirea în toc­­mai a planului îl constituia lipsa materiei prime. Materia primă venită de la Direcție este neîndestulătoare în ra­port cu eforturile și dorința dârză de a depăși planul de producție. Dar și această greutate a fost­ înfrântă. In urma inițiativei munci- V. JUGANARU — Continuate in pag. 2-a —

Next