Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1947 (Anul 3, nr. 384-458)
1947-10-14 / nr. 395
-v B > v O sărcină a întregului popor figui de gidai neînsdidnic Până la 25 octombrie toate însâmântârile trebuesc terminate Ordinul Comandamentului Unic de însămânțați către toate Prefecturile de Județ și Camerele figricole Comandamentul Unic de insǎmäntari a trimis tuturor Prefecturilor de Județ și Camerelor Agricole următorul ordin: Muncile de recoltare însămânțări și alături de toamnă, trebuesc să fie pe primul plan al preocupărilor Dvs. Ele nu trebuesc împiedicate în nici un fel de alte activități. Comandamentele județene de însămânțări sunt obligate sa ia toate măsurile pentru o bună și rapidă executare a muncilor agricole și vor fixa sarcini precise pentru fiecare membru. D-ni prefecți și directori de Camere Agricole Județene sunt facuți direct răspunzători de mersul însământărilor, recoltărilor și arăturilor de toamnă. Pânâ la 25 Octombrie a. c. toate însâmântârile trebuesc terminate. Mobilizarea pentru muncile agricole din toamna aceasta trebue să meargă până la ultimul secretar de primărie și agent agricol comunal și până la ultimul plugar din județele respective. In fiecare zi, după ora 19, se va face raport telefonic de către Camerele Agricole la Ministerul Agricuturii și Domeniilor de muncile efectuate in ziua respectivă. Nu se admite nicio scuză pentru nimeni dacă nu și-a adus la îndeplinire sarcina prim tă și vom aplica cele mai grave sancțiuni. Indiferent cine este vinovații, Ministrul Agriculturii Ministrul Afacerilor și Domeniilor, Interne. TRAIAN SĂVULESCU TEOHARI GEORGESCU Partidul Comunist Român cheamă organizațiile, celulele și pe membrii săi să fie în fruntea acțiunii pentru câștigarea rapidă a bătăliei Insămânțărilor Comuniștii—ca și organizațiile și celulele PCR— sunt datori să dea cel mai larg sprijin tuturor masurilor luate de Comandamentul Unic și să asigure printr-o muncă neobosită de zi și noapte succesul lor în termenul fixat. Socotind campania de Insămânțari drept o sarcina de Partid de prim ordin, comuniștii trebue să fie și aici în frunte cu munca, cu inițiativa și cu efortul de lămurire și de mobilizare a masselor țărănești. In cohozuriie sovietice cohoznicii iși primesc partea din recoltă pe baza muncii depuse Ud Umat Einen va lupta pentru pace, împotriva imperialismului agresiv ,întrunirea din sala „Capitol" . Pentru pace și progres, împotriva ațâțătorilor la razboi, aceasta a fost lozinca sub care reprezentanții tuturor grupărilor progresiste ale tineretului evreu, unde în Tineretului Democrat Evreesc s’au adunat Duminică în sala Cinematografului Capitol. De pretutindeni unde imperialismul își întinde ghiarele sale nesățioase se ridică azi glasul celor oprimați. Acolo unde imperialismul întâlnește însă unitatea forțelor populare, tancurile și armele cele mai puternice nu reușesc sa doboare voința de libertate a poporului. Acest lucru a determinat și unirea tineretului evreu în î. D. E., acest lucru a fost subliniat de toți vorbitorii întrunirii împotriva imperialiștilor, oriunde s'ar afla, împotriva agenelor lor, împotriva trădătorior unității unelte serv la ole muncitorești, trusturilor, așadar împotriva lui Churchill și Bevin, ca și împoriva lui Menu și a clicii sale, tineretul evreesc s'a agajat și lupte. Ca un far luminos a strălucit declarația lui Gromoko în paiasenisul sumbru al „imperialismului“, a spus tânărul Raji Cohn, delegat al org. Dror-Habonim-Khud. In jurul forțelor democratice, de Uniunea Sovietică, alături comp oana păcii și libertății, trebue sa vină toți cei ce simt pericolul pe care imperialismul îl reprezintă pentru popoarele dornice să-șî creeze condiții de viață liberă și prosperă. Adunarea a fost deschisă de tovarășa Miriam Schwartz care a arătat scopul întrunirii, unirea tuturor forțelor dornice de libertate și progres, după care tânărul Ra»lie Cohn a arătat pericolul desbinerii pe care au pre* dus-o uneltele imperialismului, Schumacher, Saragat, etc. și datoria tineretului de a creia și apăra unitatea. A urmat la cuvânt tov. Carol Iavorschi, secretarul organizației Uniunea Tineretului Muncitoresc, care ca reprezentant al F. N. T. D. R-ului a adus salutul tineretului român, îndemnând tinerii participanți să se unească în lupta comună împotriva imperialismului și provocatorilor de noi războaie. Salutul maturilor a fost adus de tov. farm.Cuperman, reprezentantul C. D. E-ului, care după ce a subliniat trista experiență a desbinării tineretului In perioada dintre cele două războaie mondiale a subliniat datoria tineretului de a lupta pentru a-și creia o viață liberă, alături de popoarele cu care convertesc. Au mai vorbit tinerii Iosua și Antonie. Care au arătat că imperialismul menține focare de război și ațâță popoarele unul contra altuia și de aceea, pe deasupra oricăror deosebiri de grupare, tineretul trebuie să fie unit în lupta contra imperialismului. Ultimul a vorbit tov. A. Schärf Roibu care a arătat jertfele pe care eveii le-au dat în ultimul război mondial. Morții de la Majdanek, Iași, Râbnița, Vapniarca ne stau mărturie de ce înseamnă răboiul pentru forțele prădalnice ale imperialismului. „Luptătorii reîntorși paralitici de la Vapniarka, cei 52 de bravi luptători antifasciști evrei uciși la Râb— Continuare în pag. s-a Marți 14 Octombrie 1947 Anul m Nr. 395 ProUlarl Au toate firile unifică! ZIAR PENTRU MOLDOVA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN REDACȚIA: ADMINISTRAȚIA: Iași Str. Cuza Vodă 20—Tel. 1306_______Iași, Str. Ștefan cel Mare 50-52—TeL 1805 Lei 5 Semnarea convenției feroviare româno-sovietice Luni 6 Octombrie avut loc la Moscova a. ca cadru fesiv semnarea intr’un Convenției româno-sovietice încheiată de delegațiile feroviare române și sovietice în priavara acestui an. Convenția a fost semnată die partea Statului Român de către tov. prof. Nicole Profiri și de către locțiitorul ministrului de Comunicații al URSS, Bresciov. La această solemnitate au mai luat parte și reprezentanți ai Ministerului de Externe și Minsterului de Comerț din URSS precum și profesorul Iorgu Iordan, ambsadorul țării noastre la Moscova. Odată cu semnarea acestei convenții, delegația română la Moscova a început tratative pentru o nouă convenție privind probleme ce interesează administrațiile feroviare din ambele țări. Principiile pe baza cărora se va încheia Convenția, au fost stabilite, rămânând a se stabili numai condițiile tehnice. Pentru aceasta, delegația tehnică CFR a rămas In Capitala Discuțiile s’au purtat URSS, într’o atmosferă de adevărată prietene și într’un spirit de perfect Înțelegere stărilor din țara noastă. in pagina ll-a Organele Sindicale vor colabora cu comisiile de Inventariere a întreprinderilor Catastiful lui moș Toaüere Bine a zis cine a zis că „ Toamna se numără bobocii i. A avut glagorie. Glagorie și gata socoteala. Și cum grăium eri seara și cu femeia. — Ce mai la deal, la vale ? Amu, de când cu taleiul, cresc movilele cu popușoi ca chitoarcele după ploaie. Desfacă lumea și noaptea la lună. Vorba ceia: Țăpușa, oboroaca și scara la pod, iar de unde nu, trăiască săsâiacurile. Au să geamă de știubți. Și dacă ai tu pod, ai și nn casă. Iț trebuie o fustă pentru nevastă, o pereche de papuci, niște opinci, niște ha*a, barchet, ori niște cii, pui mana pe lopată, umpli tinda, ti tragi câteva rânduri de tmbleciuhuri și pe urmă dă o un cur și tulea la iarmaroc. Altfel de faină se macină acum și la oraș. Am văzut eu un ce apă se scaldă negustorii cari până mai ori te sfătuiau și te smulgeau de-ți mergeau fulgii. Așa au fost ei invățați. De prindea vreunul la barieră cu pleacă de poamă ? Vai de cozonacul tău Ilfidă cu muzicuța de-și face capul călindar. Ba că-i sucită da că-i <ârnită, până la urmă, tn turnul hăisu un loc, scoteai din gură dela cui și descurcă frate cu un franc și jumătate chila. Și ce poamă ! Pe urmă, dacă te’ntimplat prin piață numai ce-i vedeai marfa pe tarabă Din poamă era struguri. — Struguri 6 leii La faină la fel, la fel la verdețuri, la praf, la ceapă, la barabule, la gobăi, la brânzeturi. Strașnic se mai învârtea francul. Ca titirezul. Și nu câștigam nici noi și nici lefegii, că diferența mergea tanc un buzunar la speculanți. De azi insă se schimbă roata. S’a desființat mercurialul. Și foarte bine. Cum era să aducă Prucira mea, untul cu 61 de franci chila, când o cutie cu șmir era 80 ! Aram mai incontrat eu cu dânsa, dar la urmă am înșfăcat boful un buzunar la suman și când a fost să vin de la Podul lloaiei înapoi acasă, am uns bucșele și leucile. Cu laptele așișderea. Decât cu Sort 6 litrul la lăptar, când știu că el il dă cu 8 și cu 9 la slujbaș, tl turnam tot un ceaun, ii trăgeam o fiertură și-l dam la băieți să i se moaie pieptul. Warn eu nevoie de negustori de aceia care iau marfa dela mine, o mai cocoloșesc și o vând la alții cu de trei ori prețul. Altă rânduială s'a făcut acum. Are ceea plugarul de vânzare ? Vine la târg, se negoată cu cel care are de cumpărat și mai lasă unul, mai întrece altul și se face prețul. Încaltea dacă el un ban mai puțin, dar știi că ai dat marfa la un om care are și el o leafă fixă, nu unuia care tl ciupește și pe vânzător și pe cel ce cumpără. — Asta se cheamă că-l libertate la vânzare simt spunea un megieș. — D’apoi cum altfel, crezi ? Nu am tot intins-o noi de vreo 4—5 ani încoace ? Ba războia, ba secetă, ba cartele, ba prețuri felurite. Amu tnsă s’o vremuit vremea. E o toamnă cu belșug și dacă-i belșug ce mai încolo, încoace ? Banul ban și marfa, marjalul au intrat și camioanele cu pânzeturi și stofeni sate! Merge spre bine. R. conf. I. (STRATI ) Ce trebue să știe cetățeanul! Interzicerea comerțului de grâu, secară, orz și făinuri In scop de revânzare, cotele libere pot fi cumpărate numai de Incoop Ministerul de Industrie și Comerț a dat eri o decizie •rin care stabilește drepurile de cumpărare de la producători a grâului, secarei, orzului și făinurior din cotele lbere. Decizia care poartă No. 4928 are următorul cuprins: Art. 1. — Cumpărarea In scop de revânzare a grâului, secarei, orzului, orzoaicei, ovăzului și făinurilor din cotele libere ale producătorilor se va putea face numai de Institutul Național al Cooperației» prin unitățile sale cooperative mandatare și submandatare, precum și de organizațiunile sau întreprinderile autorizate în acest scop de Ministerul Industriei și Comerțului. Art. 2. — Toate cantitățile de grâu, secară, orz, orzoaică și ovăz sau făinurile lor cumpărate potrivit prevederilor art. 1 din prezenta deciziune sunt la dispoziția Ministerului Industriei și Comerțului și nu pot fi revăndute decât la conformitate cu dispozițiunile acestui minister. Cum se vor putea aproviziona locuitorii urbani și rurali Art. 3.—Vor putea cumpâra, fără nici-o formalitate, din cotele libere de grâu și secară ale producătorilor : a) Consumatorii urbani și rurali individual, pentru nevoile gospodăriilor lor, până la 25 kgr. grâu, secară și făinuri ale socotite Împreună acestora, pentru întreaga lor gospodărie b) Locuitorii comunelor rurale individual pentru nevoile lor de fnsămânțare de grâu și secară, pe baza unui certificat al Camerei Agricole sau al Ocolului agricol de care aparțin, până la 15 Noembrie 1947. Art. 4.—Vor putea cumpăra, fără nici tate, din cotele o formali libere de orz, orzoaică și ovăz ale producătorilor: a) Locuitorii din comunele rurale și urbane pentru nevoileor de consum și insămânțare ; b) întreprinderile industriale de prelucrare și transformare în limita necesităților lor de materie primă pentru executarea programului de producție stabilit de Ministerul Industriei și Comerțului ; c) crescătorii de animale de orice fell d) întreprinderile industriale și comerciale pentru hrana animalelor proprii folosite In procesul de producție. Este interzis cumpărătorilor mai sus arătați să stocheze cantități mai mari de orz, orzoaică și ovăz decât nevoie lor de consum sau de industralizare. - • : A-f--A»- '■ •' - —. ... Director: CONSTANTIN RUSU Comitetul de directr: D. MIHALACHE CONST. RUSU ION NICULI C. CONSTANTINIU Redactor responsabil: SORIN PAVEL STRUJAN Regimul de vânzare al porumbului Ministerul Industriei și Comerțului a dat o decizie prin care se fixează regimul porumbului. Potrivit acestei decizii, producătorii vor putea vinde cantitățile disponibile fără nicio formalitate. Pentru cumpărările de porumb destinate nevoilor de gospodărie nu se cer niciun fel de formalități. Transportul porumbului este liber. Huliganii n’au ce căuta printre spartiții* Am asistat Duminică la un spectaculos match de foot-ball tnie Politehnica și Textila Buhuși. Desfășurat in condiții frumoase elanul ieșenilor s'a înfruntat cu tehnica buhușenilor într’un match care a purtat amprenta de dinamism și duritate caracteristică matchurilor de cupă. Nu vrem să facem aici o analiză a jocului, ci una a comportării cavalerești a sportivilor. Și trebue să remarcăm că pe câtă vreme Popovici, căpitanul echipei studenților ieșeni s'a dovedit cavaler cu un adversar căzut, în rândurile galeriei studențești s’au găsit din nou un număr de huligani, care s’au dedat la ațâțare de cea mai josnică speță." Un proaspăt Inginer Pop, alături de câțiva indivizi de aceeași maniere huliganice nu a găsit un alt mitoc de încurajare a studențior ieșeni decât răgete : „rupe-l picioarele”, „săngerează-l și cealaltă mână” și alte asemenea provocări. Cerem grăpării Politehnica să se desoldalizeze și să blameze pubic acest gen de supporteri. Cerem O. S. P-ului și Ligii de Foot-ball să intervină interzicând accesul pe tcren acestor indivizi care se situează in afara sportului prin comportarea er. Și trebuie să o spunem deschis că dacă nu se va face ordine de câtre cei interesați, muncitorii nu vor tolera ca elemente de genul d-lui Pod, reduse ,o tăcere pe plan politic odată cu dizolvarea partidului monist să se refugieze pe terenul de sport pentru a lansa de acolo ura or împotriva democrației și a muncitorilor. S. S. Sub lozinca : să depășim programul pe luna Octombrie cu 100 vagoane Ceferiștii de la Atelierele Nicolina-vagoane muncesc cu spor In hala de vagoane C. F. R. Nicolina e mare fierbere. Muncitorii aleargă de colo colo cu materiale pe umeri. Cocoțat pe o cisternă un muncitor si foca ultimele reparații. Sub niște vagoane de marfă câțiva muncitori mânuind cu dibăcie burghiul electric găuresc sașiul vagoanelor. Zgomotul provocat aduce aidoma cu vâpsitul unei mitraliere. Afară, vagoanele sunt regii maistrului Dumitrescu și-au început cu hărnicie activitate aparate. Până cat departe tâmplarii bat scânduri, mecanicii și maștri așează și înșurubează roțile la vagoane, câțiva lucrători împing repede pe linie roțile de vagoane aduse cu transborderul. Dela 1 Septembrie muncitorii dela Atelierele C. F. R. Nicolina au trecut la aplicarea planului. Toate atelierele și-au făcut câte un plan de muncă pânâ la 7 Noembrie 1947. Planul de muncă a fost prelucrat și fiecare secție are dorința sâ-l întreacă și să-l depășească. Secția 2 cuprinde în sânul ei vagonujul, tâmplaria, rotătoria, atelierul mecanic și atelierul de probă a frânelor automate. Dela muncitorii acestei Septembrie secții sub conducerea Inginerului Bliac Dacă în cursul lunei August secția 2 a reparet 300 vagoane datorită efortului celor 354 de munciori, în Septembrie, în frunte cu comuniștii, ei au reușit să repare 510 vagoane de marfă și clasă. Creșterea cu 210 vagoane are menirea ca împreună cu eforturile celorlalte ateliere din întreaga țară să înlocuiască în bună partea lipsa vagoanelor din traficul nostru feroviar. Iată tabloul de reparații pe luna Septembrie : la 1 aerodinamic s’au schimbat boghiurile, la 5 vagoane de marfă s’au lărgit 4 osii, și au fost încărcate cu rite piese de schimb, difela 5 vagoane clasă s'au lărgit câte 4 osii de frecare. Pentru traficul intern s’au reparat 15 vagoane clasă (reparații curente), 6 vagoane clasă* (reparații mari), 8 vagoane marfă (reparații mari) și 87 vagoane marfă (reparații mici). Afară de aceste reparații pentru traficul nostru intern, muncitorii au lărgit osiile vagoanelor și reparat peste 500 vagoane deci au depășit planul de 560 vagoane lunar cu 127 vagoane. Ca întotdeauna C.F.R-iștii ies din încurcătură Un neajuns destul de mare pentru îndeplinirea în tocmai a planului îl constituia lipsa materiei prime. Materia primă venită de la Direcție este neîndestulătoare în raport cu eforturile și dorința dârză de a depăși planul de producție. Dar și această greutate a fost înfrântă. In urma inițiativei munci- V. JUGANARU — Continuate in pag. 2-a —