Lupta Moldovei, iulie-septembrie 1948 (Anul 4, nr. 605-683)
1948-07-01 / nr. 605
USITÄTM i Sa apărăm cu dârzenie ,cuceririle noastre vând ca bază învățătura marxistă-leninistă și învățămintele ce decurg din lupta dusă în ultimele luni in Republica noastră Populară de către organizațiile de Partid, de către proletariat și massete populare, cea de a II-a Plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a prelucrat problemele esentale pe care le pune continuarea și ascuțirea luptei de clasă in conditiunile trecerii la construcția soctatismului, la lumina experiențelor însușite și a realizărilor clasei muncitoare de după Victoria de la 28 Martie, s'au reiat premizele necesare revoluționarului act al națonalizărilor și care a adus cu sine un nou raport lntre forțele democrației și cele exploatatoare. Desigur că reușita ln ategeri a F. D. P.-ului și prin aceasta consolidarea regimului de democrație populară a Întărit puterea fiolitică a celor ce muncesc la infrânt politicește reaciunea internă, ceea ce a Sporit Încrederea masselor muncitoare lu forța conducătoare a P. M. R.-ului și nu regimul nostru de democrație populară. Cu toate acestea insă rezoluția se invață că pe măsura desvoltării democrației populare pe drumul socialismului, lupta de clasă continuă și ea trebue să fie in centrul întregii noastre educații de Partid. Și de bună seamă dacă, In alianță cu țărănimea muncitoare, clasa muncitoare a isbutit să înlăture dela cârma țării pe moșieri, fabricanți și bancheri; dacă prin reforma agrară puterea moșierilor a fost dojtorîtă , dacă monarhia a fost desființată și dacă prin naționalizarea principalelor industrii s-a dat o puternică lovitură marilor capitaliști, consolidând puterea poporului și deschizându-i drumul larg către un viitor mai bun, am greși dacă am socoti că lupta a fost terminată ș i că In calea noastră nu mai sunt dușmani. Foștii moșieri, fabricanții bancheri Încearcă și vor mai Încerca Încă multă vreme să Împiedice și să stânjenească mersul Inainte al poporului muncitor spre o viață mai bună. Rețetele tunare folosite la apretul pânzei de către patronii de la Viscotext spre a face ca suilurile să tragă mai greu la cântar, sustragerea din cotele de bumbac »destinate confecționării de produse pentru comerțul raționalizat, folosirea împrumuturilor puse la dispozție de BNR pentru interesele personale ale patronilor, evaziunile de ordin fiscal etc., pentru a nu cita decât câteva exemple, ilustrează ostilitatea înverșunată a capitaliștilor față de regimul nostru popular. Mai mult decât atât, acum când poziția de bază le-a fugit de sub picioare, când au pierdut una din cele mai prețioase surse de câștig, capitaliștii In ura lor față de oamenii muncii sunt în stare să se dedea la tot felul de acțiuni distrugătoare. " Banii care le-au fmas rămas, legăturile lor cu o serie de tehnicieni și funcționari care le-au fost și le mai sunt credincioși, duc către o continuă ascuțire a luptei de clasă, fiindcă atâta vreme cât vor mai exista clase antagoniste, atât timp cât va mai exista, deci, capitalism, lupta de clasă va fi o realitate și se va desfășura cu o violență din ce în ce mai mare. In această privință Rezoluția plenarei a ll-a C. C. al P.M.R. subliniază ca „nu numai massa membrilor de partid, dar întreaga clasă muncitoare trebue educată în spiritul luptei de clasă, prin desvaluirea manifestărilor concrete ale rezistenței pe care o opune dușmanul și prin mobilizarea masselor la luptă activă sub orice formă s’ar manifesta ea". In întreprinderi educația luptei de clasă trebue împletită cu lupta pentru organizarea producției, pentru tărirea disciplinei in muncă și pentru o nouă atitudine față de avutul obștesc. Aceasta fiindcă nicăeri dușmanul de clasă nu se poate furișa mai bine decât acolo unde lipsurile de la lucru, deșeurile și rebuturile numeroase, lipsa de grijă față de mașini sau lipsa de vigilență față de distrugeri și furturi le permit să-și ascundă propria sa acțiune destructivă de clasă, așa încât să nu se sesizeze unde sfârșește nivelul înapoiat de organizare a muncii în Întreprindere și unde Începe sabotajul și acțiunea criminală pusă pe roate de uneltele capitaliștilor. ADRIAN ROBU (continuare în pag. 3-a) Joi 1 liul.*1948 Anul IV Nr. 6054 pagini 4 Lei LUPTA ZIAR PENTRU N9LD0VA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAI FI DACȚIA : ADMINISTRAȚIA:cu str.CiZB-VodS 24—Tel. 1806 Iași. Str. Ștefan cel Mare 5052—Tel. 2042 In întrecerile cu atelierele RHTfl Cluj și Tg. Mureș luilnii la atelierele U.If tail "■ ÜB'fb * au depășit normele cu 214 la sută Factorii care au determinat succesul In întrecerea pe care muncitorii de la RATA au pornit-o, pentru a întâmpina cu noi realizări In muncă aniversarea a doi ani de la înființarea Regiei Autonome de Transporturi cu Autovehiculele în urma sprijinului acordat de tov. Gh. Gheorghiu Dej, muncitorii de la atelierele din Iași și-au luat angajamentul ca până la 1 iulie să execute carosarea a 5 autobuze metalice tip Ziss. Lucrarea programată pentru 30 de zile a fost începută pe ziua de 15 Iunie și terminată in seara zilei de 28 Iunie, depășindu-se normele cu 214 la sută. In acea eta, lună s*«» mai executat caroserii de lemn pentru alte 3 autobuze care au și fost date In exploatare. Paralel cu lucrările de mai sus a fost atacat programul de producție pe luna iulie care la 29 iunie se află executat în proporție de 25 la sută. In cadrul întrecerii s’a reușit, în special prin reducerea procentului de deșeuri, să se scadă prețul de cost carosării cu 15 la sută. Factorii care au determinat succesul Aceste realizări se datoresc în primul rând entuziasmului care a cuprins muncitorimea după actul revoluționar al naționalizării. De asemenea organizația de Partid a dus o activitatea intensă de lămurire, pe ateliere, secții și echipe. Comisia de producție a popularizat până la ultimul om programul de producție, întrecerea a scos la iveală o serie de inovații și a întărit colaborarea cu tehnicienii. i t^i . Roadele acțiunii unite a org. de Partid și Comisiunii de producție au dus la rezultatul că la atelierele RATA Iași nu a fost nici o lipsă nemotivată în tot cursul lunii Iunie, spre deosebire de luna Aprilie când procentajul de absente nemotivate era de 6 la sută și Mai când procentajul era de 3 la sută. S'au evidențiat dos David Gheorghe care areun lucru al scaunului de autobuz de la 86 la 24 ore. Brătescu Eugen a executat 15 broaște la mașini în 425 ore în loc de 750. Anisel Dumitru, Vrânceană Constantin, Axinte Gheorghe au lucrat cadrele de lemn ale autobuzelor în 300 ore în loc de 600. Maistrul Alexandrescu Gh. dimpreună cu maistrul Belcescu Neculai au redus cu o treime timpul de lucru pentru prelungirea unui șasiu. De asemenea maistrul Alexandrescu a pus în funcțiune un compresor care a permis întrebuințarea mașinilor pneumatice ce reduce timpul executării unor operațiuni cu 30 la sută. Sitaru Constantin,, Leienhofer, Moraru Petru și Feifer Grgore, au adus o inovație la frâne care asigură ca atât cea de mână cât și cea de picior să acționeze fiecare independent pe patru saboți A. R. (»•prinire în pag. 2-a) Citiți m pag. 4»a UnMt asupra consfă« țuirii Biroului Informativ al Partidelor Comuniste REZOLUȚIA Biroului Informativ asupra situației din Partidul Comunist din Iugoslavia noi reduceri de prețuri la magazinul de stat Jajul“ Marea dezvoltare ce se dă comerțului de stat. Filiale și agenții. Mărfuri de calitate superioară din Cehoslovacia Raționalizarea principalelor mijloace de producție ridică noi și mari perspective comerțului, în special comerțului de stat. Mărfuri din ce in ce mai bune, din ce in ce mai multe, din ce in ce mai ieftine vor intra in circuitul economic și, prin comerțul dirijat vor ajunge în posesia maselor de cumpărători. Perspectivele sigure de desvoltare ale sectorului de stat in comerț, fac ca societățile comerciale de stat și magazinele de stat, fie de engros, fie de detail, să-și multiplice activitatea, să-și pregătească cantități masive de mărfuri, să-și lărgească și înmulțească localurile. Iată, de exemplu, care este situația la magazinul de stat orașul O nouă reducere de preturi Magazinul „lașul“ a procedat in prezent la a doua reducere de preturi. Astfel, cu începere de azi intră In vigoare noi preturi la articolele principale de bumbac, de mare consum în massă. Stamba se va vinde cu 240 iei m., In loc de de .270 i Șifon cu 260 in loc de 3001 Finet cu 100 în loc de 210g Muslin (Anabela) cu 200 în loc de 300, etc. Se studiază de asemenea posibilitatea de reducere și la celelalte articole și desigur că aceasta va deveni posibil de îndată ce vor lua circuitul comerțului primele mărfuri lucrate după actul revoluționar al naționalizării. Pentru că în fabricile trecute în patrimoniul statulu , noii directori dimpreună cu toți muncitorii și tehnicienii, sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Român, nu precupețesc nici un efort, pun la contribuție toată capacitatea lor de muncă și de pricepere, pentru a pregăti poporului mărfuri cât mai bune și mai ieftine, perspectivele comerțului de stat După naționalizare, Statul nu are numai posibilitatea de control a producției, atât de mult îngreunat de AUREL RADU (continuare în pag. 2-a) Vizita la Iași a I. P. S. S. Patriarh Justinian Marina dri dimineață a sosit in localitata I.P.S.S. Patriarh Justinian Molrinc. In gara locală a fost întâmpinat de către tov. I. Moironea, secretarul județenei P.M.R., d. general Gavrilescu, comandantul Regiunei IV Militară, d. g-rol Lucasievici, tov. prefect Mazilu Emil, tov. primar A. Paluga, dir. Regionalei C. F. R. Anloci, insp. de poliție Furtună, insp. g-ral școlar Arhim, chestor Berlescu, tov. Vlad Gavrilenco, șef de gart Tiron, etc. Au mai fos prezenți preoții din oraș, precum și numeroși cetățeni. In numele populației ieșene, tov. primar a adresat I.P.S.S. Patriarh un cuvânt de bun venit. A răspuns I. P. S. S. Patriarhul arătând legăturile ce la are cu Iașul și sentimentul de prietenie ce-l leagă de orașul nostru. După aceasta s'a format un cortagiu care a condus pe I.P.S.S. Patriarh la palatul Mitropolitan. Proletari din toate tarile, unifica! Redactor responsabil: C. BORGEANU In țarină, holdele iși leagănă rodul In vănt Țăranii muncitori prășesc cu dârzenie sub soare Așezat In preajma liniei ferate, in imediata apropriere a haltei cu același nume, satul Vladeni, reședință de comună, e o așezare de vreo patru sute de gospodării. Aici se încada drumurile ce vin dinspre Roșcani, Iacobeni, Spote și Movileni, lucru ce a contribuit ca Vlădenii să devină un important centru rural. Dealungul satului, de la gară la vechea curte a „Bucoenilor“ și „ Cantacuzinilor cât vezi cu ochii spre soare răsare, spre Iacoteni și spre Movileni șesul larg al Jijiei e o mare de stuf în care deabia poți distinge tet un grind, ca o o movilă; pe ciocuri potecile largi croite prin stuhărie sunt singurele urme lăsate de om tn această imensitate pustie. Pe podiș și pe coaste, caiște curele verzi, late, se întretac ogoarele cu semănături. Unduiri verzi-argintii, văluriri domoale, înfioară, în răstimpuri, lanurile de grâu. Din loc în loc pe tot întinsul depărtărilor verzi, prășitorii — puncte albe — licăresc sub soare , în mișcare continuă, pendulară. Omul muncește conștient, darz Pe ogorul prășește „de-al acesta sl doilea“; împreună cu femeia și un băetan, Dumitru Vacaru zorește cu sapa spornic. De aproape, se văd bine câte și trei. Cu chipurile dârze sub maleșala copleșitoare a umezii, ei își continuă lucrul cu hotărîre. Din când în când prășitorul își trece cu cotul peste frunte. Ci n colt de cămașă, sudoarea iute ce ustură ochiul e ștearsă și sapa mușcă iar hulpavă printre rânduri. Om și unealtă prin (contruit9 în pag. 2-a) Ce zi~i Truman, ce îți Dewey! Apropiatele alegeri preadenflate din Statele Unite au pus pe scruncin cele două partide cu „tradiție“ și „istorie“ — partidul democrat și republican. Politicienii din Michigan, Oklahoma și din toate „statele unite“ prin denumire, au început vânzoleala. Zeci de candidați s-au ivit. Zeci de locatari ai Casei Albe, pe timp de patru ani au apărut din toate părțile. Democrații, prevăzători, au început campania electorală din vreme. Un tren prezidențial format din zeci de vagoane, prevăzut cu polițiști, fotografi, ziariști, a transportat prin diferite orașe pe d. candidat Truman. Președintele deși pretindea că face călătorii „lipsite de caracter politic“, a pășit in multe săli, unde a luat cuvântul. Auditoriul însă nu l-a dat de lucru. Geamurile sălilor nu s-au dat tn lături pentru a primeni aerul sufocant al unei adunări de mare amploare. Vorbele președintelui au avut ecou, fiindcă localurile erau înspăimântător de goale... Totuși, d. Truman a vorbit A vorbit despre republicani, în spatele cărora a aruncat scumpirea vieții, criza de locuințe și haosul economic. In discursurile sale nu a uitat să atace și pe progresiști care spre necazul său devin tot mai puternici. Republicanii s-au intârziat. Spumegând de mânie, Hurleckh, membru al Camerei Reprezentanților, i-a replicat d.lui Truman, fără mult a menajamente că este „cel mai rău președinte pe care l-au avut vreodată Statele Unite“ și că a început propaganda cu banii contribuabililor. Disputa a continuat și mai cu foc: înainte de a porni campania, republicanii trebuiau să-și aleagă un candidat la președinție. Pe cine să aleagă? Pe lista candidaților s-au notat multe nume: autorul vestitei Robert Taft, muncitorești care-i legi ampoartă numele ; Harold Stassen, politician ambițios sprijinit de câteva trusturi; Thomas Dewey, guvernatorul New Yorkului, contra-candidatul lui Rooswell in 1944 ; Joseph Martin, președintele Camerei Reprezentanților, un simplu demagog fără autoritate politică, așa cum îl califică «note ziare americane. Și-au mai depus candidatura Vandemberg, Waren, Baldwin, Congresul de la Philadelphia examinând șansele fiecăruia s’a convins că niciunul din ei, dacă s’ar proceda la alegeri, nu ar putea avea mai mult de 300 voturi, față de cele 548, cât este legal. Deaceia s-au decis să-l dea mandatul lui Dewey, cu condiția atunci când va ajunge la putere (dacă va ajunge) să le dea pretendenților câte un post din cele mai înalte și bine plătite. Stassen și Vandemberg au acceptat să renunțe pentru „orice înaltă funcțiune“ (ca modestie!), iar Martin i-a atras luarea aminte lui Dewey să nu care cumva să nu-i dea conducerea departamentului apărării. Iaca așa s’a făcut trampa ! Cele două partide cu pretenții de partide populare, opun doi candidați „reprezentativi“: Truman și Dewey. Și unul și altul sunt susținătorii și susținuții marilor concernuri și trusturi, apărătorii capitaliștilor și asupritorii muncitorimii. Deși y c. ȘERBAN (continuare în pag. 3-a) Cum pot rezolva noii directori ai întreprinderilor naționalizate problemele ivite în muncă Săptămâna trecuta a avut loc la Cluj o impresionantă ședință cu noii directori de fabrici din acea regiune la care a participat tov. Gh. Maurer, ministru adjunct al Industriei. Tod. Gh. Maurer a expus cu această ocazie o serie de probleme care se pun în munca noilor directori, probleme care vor trebui însușite St te* zotoate printr-o temeinică înțelegere a realităților și printr o colaborare strânsă cu tehnicenii și muncitorii întreprinderii. Studierea amănunțită a realităților întreprinderii Una din sarcinile principale care stau în fața noilor directori, este studierea temeinică și în amănunțime a Întreprinderilor pe care le conduc. In afară de aceasta, noul director trebuie să fie în curent cu tot ceea ce este în legătură cu producția și administrația fabricii și în acelaș timp cu toate problemele de producție și administrație din ramura respectivă. Apoi, noul director trebuit să colaboreze cu oficiul industrial din care face parte, raportând situații exacte. E O sarcină extrem de mortantă este activizarea fericilor în sensul planificat pe baza comenzilor, impresună cu oficiul industrial respectiv și, În nevoie, cu ajutorul acestuia trebuiesc întocmite planuri amănunțite de producție, dar aceasta nu se va putea face decât prin continuare în pag. 2-aț